3,292 matches
-
importanță discursul politic public sau dezbaterile publice. Parțial suprapus "anilor timpurii", în ce privește istoria teoretică și metodologică a domeniului Științelor comunicării, este intervalul 1930-1960, pe care Griffin îl caracterizează, sumar, drept moment în care cercetarea fenomenului comunicațional, în speță a efectelor mediatice, devine prerogativul principal al științelor sociale. Iată de ce. Dacă, înaintea celui de al doilea război mondial, efectele mijloacelor de comunicare în masă puteau fi, în mod rezonabil, în baza unor raționamente credibile, neglijate, războiul "a creat o nevoie urgentă de
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
comunicare în masă dădeau, evident, contur culturii populare"30 americane, "noii critici retorici" își fac, treptat, loc în ceea ce pare să devină, post celebrul dicton al lui Marshall McLuhan ("Mediul este mesajul"), terenul incitant de desfășurare a unei adevărate "revoluții mediatice"31. Mai mult, dacă, până spre sfârșitul anilor '70, cercetătorii americani pe domeniul Științelor comunicării ignorau, cu desăvârșire, "gândirea europeană, în ce privește legatura dintre comunicare și cultură"32, tributară, în mai toate contextele culturale academice europene, modelului "marxist de analiză a
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
ultimă instanță, dar invariabil, "interesele celor ce dețin puterea politică și economică"34, devenind, astfel, capabili să fructifice posibilitățile inedite ale "noilor retorici", în încercarea de a demistifica condițiile în care se realizează dominarea socială, politică și culturală, prin mijloace mediatice, și a se înarma, astfel, cu "amuniție proaspătă în coliziunile periodice cu reprezentanții orientării social-științifice"35 pe scena cercetării în cadrul domeniului Științelor comunicării. În periplul teoretico-metodologic al profesorului Em Griffin prin istoria domeniului, urmează o perioadă de căutare febrilă a
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
strategii de PR, Flaviu Călin Rus Comunicare culturală și comunicare lingvistică în spațiul european, Ioan Oprea Comunicare și acțiune, Laurențiu Șoitu Comunicarea, (ed. a II-a) Denis McQuail Comunicarea, Lucien Sfez Comunicarea interculturală. Paradigma pentru managementul diversității, Silvia Popescu Comunicarea mediatică, Henri Boyer, Guy Lochard Comunicarea politică, Jacques Gerstlé Comunicarea publică, Pierre Zémor Convinge fără să manipulezi. Învață să argumentezi, Philippe Breton Deontologia mijloacelor de comunicare, Jean-Claude Bertrand Discursul autonom. Strategii de comunicare, Arthur Suciu Introducere în știința comunicării și a
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
Stilurile funcționale ale limbii române literare moderne, în Studii și cercetări lingvistice, XXV, nr. 3. DIMITRESCU, F.,1978: Florica Dimitrescu, Istoria limbii române, Editura Didactică și Pedagogică București. DRĂGAN, I., 1966: I. Drăgan, Paradigme ale comunicării de masă (Orizontul societății mediatice), Partea I, Casa de Editură și Presă "Șansa" SRL, București. DROZD L., 1981: L. Drozd, Science terminologique: objet et methodé, în Rondeau G., Felber H. (réd), Textes choisis de terminologie 1,Fondements théoriques de la terminologie, Girsterm, Quebec. DRUȚĂ, I., 2013
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
mai ales prin Moldova noastră așezată, acolo unde s-a născut veșnicia și bunul-simț, crimele și violurile se țin lanț. Iar pe șoselele patriei, tineri furioși, care nu mai suportă regulile celor bătrâni, se sinucid cu frenezie. Derutat de agresiuni mediatice și verbale de pe stradă, debusolat de dezordinea socială și mintală a celor din jur, un amic Îmi scrie: „M-am săturat, mi-e lehamete, ce lume e asta?”. Și-mi cere ajutorul să descifreze și să pună un diagnostic. Caut
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
critice liberale -, cei care propun o raționalitate productivă și Încrederea În valori, nu sunt Însă atât de vizibili, n-au puterea și vitalitatea demolatorilor și activiștilor. Realizările lor sunt adesea complexe din punct de vedere cognitiv, inaccesibile consumatorilor de joc mediatic, nespectaculoase, plictisitor de raționale; sunt puțin gustate și nu provoacă dorința de identificare. Societatea are nevoie de timp să-i Înțeleagă și să-i urmeze. Suntem actori pe scena vieții Prin anii ’70 a apărut cartea profesorului Achim Mihu de la
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
ca „nod”, „legătură”, „Împletitură”, „Îmbrățișare”, „articulație”, „Încheietură”, „contract”, „angajament”, „obligativitate declarată solemn”. Cuvântul cristalizează emoțiile individuale și ale mulțimilor, are efect mobilizator ce șterge pe moment diferențele dintre grupuri sau clase: reflectă imaginarul unei societăți, dar nu realitatea. În societatea mediatică, el se autoalimentează și este utilizat ca un coagulant care marchează granițele propriului grup și/sau pentru a identifica țapi ispășitori. Cuvântul acesta este utilizat de către psihosociologi ca o formă explicativă a unor comportamente observabile În câmpul psihologiei colective, e
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
rol în ascensiunea politică a fostului președinte american Bill Clinton, numai că dl Morris este considerat (și) „omul care și-a trădat prietenul, Bill Clinton, prin crearea unei înalte situații de risc personal care a târât președinția într-un scandal mediatic”. După care, cum spune comentariul la care mă refer, dl Morris „a schimbat rolul de strateg principal al lui Clinton pe rolul de comentator pentru Fox (canalul de televiziune Fox News și New York Post, d.t.), unde s-a pretat
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
înțelepciune că locul ei nu este în politică. S-a retras în management unde azi are o carte de vizită impresionantă. Dna Udrea a hotărât să rămână în politică, schimbând doar „partidul de suflet” din mijlocul căruia aruncă pe piața mediatică bombe și tiribombe. Acum mai bine de două luni, pe timpul încăierării dintre președintele Băsescu și unul din foștii săi sfătuitori de taină, scriam următoarele: „Vremea lui Vraiște Vodă e abia la început. Paharnicul Ulea nu poate lipsi din scenă. Se
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
nu trebuie să primească mai mult de jumătate din banii pe care astăzi sindicatele îi varsă în conturile AFL-CIO. Deschid un ziar românesc și citesc despre o federație sindicală care se lăbărțează zilnic, devenind, hodoronc-tronc!, o imensă caracatiță a lumii mediatice. Firmei sindicatelor din industria petrolieră, Global Media, nu-i era de ajuns că „deține Realitatea TV, Alfa TV, Radio Total, ziarul Ziua și o salbă de televiziuni și posturi de radio locale”. Aflăm că „sindicaliștii conduși de Liviu Luca au
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
nu au importanță", spunea Elull în '8934, fără să fi văzut dependența de calculator și alienarea personalității multora din tinerii din Japonia până în România. Competiția însă nu se oprește la nivelul economic, ci se transferă și la nivel cultural-cognitiv. Sistemele mediatice hipercentralizate inițiază metodic și continuu, de la cele mai fragede vârste, modelarea nevoilor și dorințelor viitorilor adulți. Prin filmele de animație, povești, jucării și videoconsole se perpetuează deprinderile mentale conforme. Pentru a ne distra plăcut virtual (împreună cu prietenii dar mai ales
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
Rolul de regulator de informații l-au confiscat mediile. Profilului noilor medii este dat de următoarele caracteristici: (i) mediile au renunțat la rolul de "canal" în favoarea celui de "filtru"; (ii) mediile condiționează reflexele umane și eradichează cenzura critică; (iii) sistemele mediatice hipercentralizate sunt folosite și dirijate propagandistic de către superputeri. Ce mai înseamnă simbolisticile și sensibilitatea culturală în totalitarismul mediocratic actual? Ce mai rămâne din reperele identității în urma funcționării sistemelor mediatice hipercentralizate și care suscită emoțiile "potrivite" la momentul "potrivit"? Deși intenția
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
ii) mediile condiționează reflexele umane și eradichează cenzura critică; (iii) sistemele mediatice hipercentralizate sunt folosite și dirijate propagandistic de către superputeri. Ce mai înseamnă simbolisticile și sensibilitatea culturală în totalitarismul mediocratic actual? Ce mai rămâne din reperele identității în urma funcționării sistemelor mediatice hipercentralizate și care suscită emoțiile "potrivite" la momentul "potrivit"? Deși intenția declarată a societății digitalizate este individualizarea, individul a ajuns cel mai departe de înțelesul originar al termenul: "de nedivizat" (in divides, lat.de nedivizat, tot unic). Pierderea istoriei individuale
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
lăsat de guverne trebuie ocupat în mod responsabil de către sectorul afacerilor. Această convingere, larg împărtășită astăzi, se bazează pe următoarele stări de fapt: * economicul conduce politicul, iar afacerile reglementările guvernelor; * afacerile proiectează valorile, le transmit și le consolidează, prin sistemele mediatice, în vectori culturali ai societăților; * afacerile au acumulat îndeajunsă putere încât să-și activeze clar rolul istoric de contribuabil voluntar la bunăstarea omenirii și, în particular, la cea a comunităților în care funcționează. În al doilea rând, legitimarea socială a
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
Godard, din 1959, reprezintă un adevărat eveniment, căci bulversează convențiile și ritmurile. Prin personajul interpretat de Jean-Paul Belmondo, el simbolizează cursa grăbită a acestei noi generații, face inimile să bată dintr-odată mai rapid. A existat și un alt eveniment mediatic ce a marcat acest rol tot mai important al tineretului: concertul organizat în Piața Națiunii din Paris de Daniel Filipacchi, directorul unei noi reviste de mare succes, Salut les copains, în noaptea dintre 22-23 iunie 1963. Nu mai era vorba
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
afectează deloc sau foarte puțin funcționarea marilor domenii ale vieții sociale, mai avem cale lungă. Tocmai de aceea este bine ca unii dintre noi, cu cât mai mulți, cu atât mai bine, să ne detașăm de această teroare politică și mediatică, să ne vedem de treburile noastre și, în măsura posibilului, să privim și dincolo de granițele țării. România este doar o mică parte a unei lumi în permanentă schimbare, iar posibilitatea unei dezvoltări autarhice a unei țări a dispărut încă din
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
complicilor săi În București a trimis-o direct În Evul Mediu. Sub sceptrul sau roșu au Înflorit gropile comune, s-au spoliat bogățiile României, sub privegherea lui atentă și grijulie tovărășii de ideologie roșie și-au construit imperii financiare, bancare, mediatice, călcând pur și simplu În picioare demnitatea, bună credință, ființa românilor. Sub sceptrul sau au distrus eternă și fascinantă Românie mureșani, zaheri, voicani... Sub privegherea lui au scris cartea neagră a existenței românilor indivizi de țeapă unui Ion Stoica, Miron
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
formarea și cultivarea unor atitudini generale și speciale, dar și cristalizarea unor atitudini afective, motivaționale și caracteriale, aferente liniei de aplicare socială a tehnologiilor de ,,vârf” în condiții economice, politice și culturale, specifice modelului societății postindustriale de tip informațional. Educația mediatică urmărește formarea și cultivarea abilității de valorificare culturală a informației furnizată de presă, radio, televiziuni, în condiții de atomizare socială care impun o reevaluare pedagogică responsabilă, conformă cu sistemul valorilor sociale. O altă componentă educativă din spiritul ,,noilor educații”, educația
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
mass media românești. Samuil Vernescu este răpit pe 11 septembrie 2001, în aceeași zi în care avioanele lui Ben Laden distrug cele două turnuri gemene de la New York. Iubitorii de circ tv au astfel posibilitatea de a savura o uriașă „friptură mediatică“, servită pe tavă de presa românească ce are un subiect comun: atentatul din America și răpirea candidatului Vernescu. Analiști politici, psihologi, moderatori de televiziune și politicieni comentează pe larg cele două evenimente de maximă importanță. Treptat, Vernescu îl depășește în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
candidatului Vernescu. Analiști politici, psihologi, moderatori de televiziune și politicieni comentează pe larg cele două evenimente de maximă importanță. Treptat, Vernescu îl depășește în audiență chiar și pe Ben Laden, devenind capul de afiș al tuturor reprezentațiilor date de circul mediatic românesc. Răpitorul candidatului Vernescu este Victor Martzi, un hoț de buzunare, proaspăt ieșit din pușcărie și părăsit de familie, dar care își cumpără din autogara București-Filaret un tovarăș de viață. Copila autistă, în vârstă de paisprezece ani, pe care Martzi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
politică, fie pe seama extratereștrilor. Martzi nu mai este interesat nici de milionul de dolari pe care l-ar putea primi din partea femiliei lui Vernescu, nici de statutul de „vedetă“ pe care i-l fac televiziunile răpitorului, ci doar de spectacolul mediatic grotesc pe care a reușit să-l stârnească prin răpirea senatorului. Din acest moment începe experimentul lui Martzi, care nu face altceva decât să regizeze noi episoade pentru de-acum telenovela „Răpirea candidatului Vernescu“, cu singurul scop de a afla
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
interesul către virusurile Papilloma „de risc înalt“ (HR-HPV = High Risk Human Papilloma Viruses). Inamicul nr. 1 a ajuns astfel să fie considerat în exclusivitate HPV-16E6 și mulți specialiști din prezent au aderat la această părere, întărită și de intensa propagandă mediatică dezlănțuită în jurul vaccinului respectiv. Să existe cu adevărat o etiologie unică papillomatoasă HPV-16E6, în: a) inițierea imortalizării celulelor epiteliale genitale și b) în întreținerea ulterioară a fenotipului celulelor transformate? Cum se observă, există două aspecte ale problemei (A și B
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
în susținerea etiologiei HIV în SIDA, dar și a firmelor producătoare de medi ca mente antiretrovirale. Care ar pierde astfel milioane de dolari. 5.2.2.2. Protooncogenele și oncogenele celulare sau „inamicul e chiar aici, în noi“ Formidabilul impact mediatic al premiilor Nobel i-a adus, în toamna anului 1989, în luminile celebrității pe americanii Michael J. Bishop și Harold E. Varmus, despre ale căror realizări în oncologia virală nu știuseră până atunci decât câțiva inițiați. Trecuseră 22 de ani
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
49,9 RON 10 50 RON 99,9 RON 15 100 RON 149,9 RON 20 150 RON 199,9 RON 25 200 RON 30 Seria Științele comunicării (selectiv) • Comunicarea (ed. a II-a), Denis McQuail • Comunicarea, Lucien Sfez • Comunicarea mediatică, Henri Boyer, Guy Lochard • Comunicarea politică, Jacques Gerstlé • Comunicarea publică, Pierre Zémor • Comunicare și acțiune, Laurențiu Șoitu • Deontologia mijloacelor de comunicare, Jean-Claude Bertrand • Discursul repetat, Cristinel Munteanu • Introducere în știința comunicării și a relațiilor publice, Flaviu Călin Rus • Manipularea cuvîntului
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]