2,843 matches
-
oameni, zei și animale melancolice, sfinți și juisori melancolici, ființe abandonate și îndrăgostiți melancolici, bolnavi și sănătoși melancolici, temperamente, vârste, expresii, gesturi, priviri și atitudini melancolice, cuburi și poliedre melancolice. Marmura e melancolică. Cunoașterea e melancolică. Geometria și arta sunt melancolice. Viața e melancolică. Doar moartea nu e nimic. Ea, care are un loc important în melancolie, nu există decât în viață și prin viață. După, ea nu mai e nimic. Nel, încă studentă, primi, în redacția ziarului unde făcea stagiu
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
animale melancolice, sfinți și juisori melancolici, ființe abandonate și îndrăgostiți melancolici, bolnavi și sănătoși melancolici, temperamente, vârste, expresii, gesturi, priviri și atitudini melancolice, cuburi și poliedre melancolice. Marmura e melancolică. Cunoașterea e melancolică. Geometria și arta sunt melancolice. Viața e melancolică. Doar moartea nu e nimic. Ea, care are un loc important în melancolie, nu există decât în viață și prin viață. După, ea nu mai e nimic. Nel, încă studentă, primi, în redacția ziarului unde făcea stagiu, vizita unui domn
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
de fum a restaurantului, dacă nu cumva în negurile viitorului: "Făceam și eu parte dintre credincioșii care vorbeau "în limbi". Dar vezi, Maria Tereza, Biserica noastră s-a schimbat. Astfel, posesia Duhului a fost înlocuită cu celebrarea Intendentului." Un zâmbet melancolic îi luminează fața cu trăsături regulate, o față destul de frumoasă, care lasă să se întrevadă, ca în filigran, masca bătrânului ce va fi într-o zi, nu foarte depărtată, când echilibrul subtil dintre trăsăturile bărbătești și ridurile propriu-zise se va
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
și în Visătoare. Cel puțin în acest roman postum, sentimentul fatalității ia naștere tocmai din alternanțele abil distribuite între lumini și umbre. Cartea insistă deseori pe simbolul nocturnului, începând cu momentul sosirii în zonă a romanticului locotenent Filip, apoi înserările melancolice din restaurantul gării, unde ofițerul tapează pe clapele pianului de pripas un delicat repertoriu mozartian. Într-un registru identic este restituită imaginea orașului nordic de la gurile Nevei, învăluit în cețuri, ceea ce-i conferă o aură poetică, misterioasă, sugestiv preventivă. Exuberanța
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
sunt irepetabile. Nici un accent în plus, nicio respirație. Și oare cum ne mai putem imagina suplețea muzicii? Poate fi scrisă într-o carte, reluând o formă inexprimabilă și complexă într-una de curcubeie sonore, înșirate parcă pe fir de borangic, melancolic și sensibil. E forma magistrală a sonatei, e știința instrumentală a armoniei. În cortegiul de acorduri e doar sublimul sunet. Sunetul era lumina... Și profesorul George Pascu, cel fără de care activitatea muzicală ieșeană de câteva decenii nu putea fi concepută
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
pasiuni și pasiuni. Descoperirea simplă a unui spațiu urban într-o relație a idealului cu realul, a trecutului cu actualul nu-i tot o pasiune? Chiar cu riscul de a fi ușor subiectiv și de a sesiza acel ceva puțin melancolic, puțin distructiv rupând cam abrupt sublimul de palpabil, și poate puțin tragic. Diferența rezultată, ducându-ne la un exemplu celebru, ar fi ca ruptura dintre Don Quijote și Sancho, unul implacabil care urmărește înfuriat mirajul și celălalt prea cinic ca să nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
auzului meu, bruiat de urletul vântului de afară. Vântul suflă cu putere, cerul continuă să plângă la vederea morbidului peisaj. În fața ușii ,,din stânga'' exagerat de înaltă, un tip solid, la prima vedere simpatic, fuma și el dintr-un Kent, admirând melancolica ploaie ce cădea fără întrerupere și din ce în ce mai tare... Vă salut, să trăiți, domnu’...! zisei, punând jos geanta grea. Vă salut cu respect! Ați venit pentru internare? Ați mai fost pe la noi... Nu...? Nu-i așa? Da...! Apoi a mormăit ceva
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
cuprins" din manuscrisele poetului, de fratele său, Ion Dumitrașcu și de Adrian Alui Gheorghe; îngrijitorii ediției au fost Lucian Vasiliu și Aurel Andrei. În îngrijirea lui Adrian Alui Gheorghe apar volumele Tratatul de eretică (1995), Mesagerul opera poetică (1997), Fiara melancolică (1999), Scene din viața poemului (2004), Divina Paradoxalia (2006, antologie), Cine merge în Paradis (2010), Carnete maro (jurnal, patru volume, 2001-2005; ediția a II-a, două volume, 2012), Frig (roman epistolar, corespondența dintre Aurel Dumitrașcu și Adrian Alui Gheorghe, două
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
inima ca pe un puzzle, iar acest „joc” îmi adâncește tristețea. Fac referire la copiii și nepoții mei aflați pe meridiane diferite. Când sunt cu unii, sunt departe de alții, iar inima mea este bucățele...Se apropie plecarea, devin, deja, melancolică. Azi vom urca cu telecabina pe vârful „Owakudani”. De acolo, „per pedes”, ne vom îndrepta spre locul de unde izvorăsc apele sulfuroase. Ca să ajungem la „Owakudani”, mergem cu un velier de epocă pe lacul născut în pântecul muntelui Hakone, velier care
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
de la distanță, înclinându-mă, în fața lui, fața spiritualizată și sacralizată a „ înțeleptului” care este... Seara, ne-am reîntors la Asakusa obosiți, dar entuziasmați de ceea ce văzusem. Asakusa Miercuri, 03. 09. 2008 Nu știu de ce, dar în dimineața aceasta am fost melancolică. Deși m-am trezit în zori, am coborât târziu din pat. Am mers la micul dejun numai la insistențele băieților. Nu am avut poftă de mâncare, așa că am băut doar cafea și suc de ananas. Pentru că Dimi a plecat la
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
schimburi și colaborare cu „exteriorul”... printre care și România, o țară din Europa, de care japonezii sunt fascinați deși, pentru un japonez, este de neînțeles poziția noastră vis-a-vis de viață. E seară, adie vântul care aduce miros de toamnă. Devenim melancolici. Trebuie să ne facem bagajele, mâine vom pleca acasă. Constanța Luni-01.09.2009 Ne-am reîntors cu bine din Japonia. Am plecat din aeroportul Narita la ora 11 : 20 , am făcut escală la Viena, și am ajuns acasă la ora
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
viitoarei localități de pe harta României comuniste, aflată sub cizma rusească a bolșevicilor, nu exista nicio sursă de apă potabilă. Niciun puț. Nimic. Departe, hăt, la orizontul mișcător cu imagini halucinante de Fata Morgana, se înălța pe verticală cumpăna stingheră și melancolică a unei fântâni abandonate, asemenea unei girafe proiectându-și pe cerul înfierbântat al deșertului Kalahari silueta maiestuoasă și inconfundabilă. Dar fântâna era moartă. Peste izvoarele de apă reci și proaspete aducătoare de viață se depozitase indolent un strat gros de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
nimic. Loitrele fiind înalte, acopereau sicriul în întregime. Dacă n-ar fi fost crucea și popa din fața căruței, oricine putea presupune că bieții oameni, rămași fără mămăligă, duceau câteva tăgârțe anemice de boabe la moara din Jianu. Calul, obosit și melancolic, a deprins repede tehnica opririlor și, dornic să inspire pe nările prăfuite o doză mai curată de oxigen, se oprea singur la încrucișările de drumuri, dându-i popii posibilitatea să-și murmure litaniile sacramentale, întrerupte, la intervale precise, de intervențiile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
deci în zodia Fecioarei sunt, zice-se la zodiac, tenace, muncitor, ordonat, răbdător, înzestrat cu spirit critic, dar și exagerat de susceptibil, mult prea sensibil și dornic de a trăi afecțiunea mea și a celorlalți către mine. Sunt, nu o dată, melancolic și năpădit de tristeți, dar știu să fiu și exuberant și vesel. Îmi place foarte mult să călătoresc, am și avut parte, din fericire, de împlinirea acestei pasiuni, să cunosc țărmuri noi și mereu alți oameni, sunt sociabil și acomodant
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
minute, mulțime greu de evaluat În numărul ei. Se umblă mult pe jos, se mănâncă pe iarbă verde, se beau cantități imense de bere. Pădurea Grünewald e plină de restaurante. E o bună dispoziție generală care antrenează și pe cei melancolici. Aceeași situație și la lacul Hallensee, iar lacul Wansee e supraîncărcat de fel de fel de ambarcațiuni, de oameni care fac plajă, de locuri de recreație, restaurante și cofetării. Populația se aprovizionează În Berlin, În timpul zilelor de lucru. Duminica nu
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
frumoasă, cânta și fluiera diverse arii de operă și operetă înainte de a-și alege victima. Tot el a observat că, după Paștele din 1951, Zaharia și-a schimbat atitudinea, lipsind mult mai des din cameră și devenind 'absent, gânditor și melancolic'. După eliberarea din închisoare a trăit complet izolat într-un sat din județul Timiș. Octavian Zbranca Născut la 7 ianuarie 1927 în comuna suceveană Sadova, Zbranca a absolvit liceul și a lucrat ca funcționar al domeniilor Bucovina, tatăl său fiind
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
mai. Nu am decis încă planul pentru vacanța de vară. În orice caz, de pe 1 septșembrieț până pe 10 octșombrieț vom fi la Paris (4 Place Charles Dullin, Paris 18e). Experiența noastră suedeză (prelungită o săptămână, până la Bergen) a fost destul de melancolică, fără dvs. și fără Gunnel. (Nu știu dacă ați primit scrisoarea mea, iunie 1970.) G. Dumézil a fost întreaga iarnă la Los Angeles - o știți, cu siguranță. Dar nu a regăsit „atmosfera de la Chicago”. Nu am fost invitat la Congresul
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
Ai putea crede că cei ce-și consumă fripturile sau ciocnesc paharele nu te urmăresc. Ei sunt primii care sesizează greșeala. Ei te simt când cânți în dorul lelii ! Așa vrea publicul : să fie legănat și plimbat de la zâmbet la melancolic, de la tristețe la bucurie și entuziasm ! Nu vrea să-l lași din brațe niciun moment. Vrea să trăiască o paletă foarte colorată de sentimente, lucru deloc ușor. Publicul este capricios. De multe ori, ai impresia că te pândește chiar. Trebuie
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
primă Întrevedere În ’77, fiind numai noi doi, mi-a făcut o hartă detaliată a Moldovei cu comentariile de rigoare, inteligente, asupra psihologiei și reflexelor umane specifice zonei. Plecând de la „departamentul apelor” și surprinzându-i lui Iliescu o privire oarecum melancolică - „Ei, tovarășe, dumneata pleci la Paris, noi, ăștilalți, rămânem aici să ne luptăm cu morile de vânt!” -, țin minte că, după obiceiul și reflexul meu vitalist - stupid vitalist, stupid optimist ar zice unii! - am Încercat să-l Încurajez, anunțîndu-i vremuri
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
am să schimb mereu planurile și accentele asupra unor personaje, pentru a „nu mă plictisi” și pentru a nu-l „plictisi pe lector”. Psihiatria ne Învață, după cum știm, că În formă virtuală avem de-a face cu patru temperamente fundamentale: melancolic, flegmatic - În partea „stângă” a diagramei temperamentale, cum o văd eu, cea „rece, uscată” și sangvin și coleric - În partea „dreaptă”, cea „fierbinte și umedă”. Ni se spune În același timp că doar o combinație Între acești factori se apropie
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
la marginile spectrului solar numit ROGVAIV, În stânga roșului avem vibrația sau unda invizibilă a „infraroșului”, iar la extrema cealaltă, la „dreapta” violetului, percepem „ultravioletul”, tot așa eu Îmi prefigurez În diagrama menționată mai sus - la „stânga”, la extrema stângă a melancolicului, situez pulsiunile și boala psihică a schizoidiei și schizofreniei, iar la „dreapta”, la extrema dreaptă a celor patru pulsiuni esențiale - melancolic, flegmatic, sangvin și coleric -, percep pulsiunea și boala paranoidiei și a paranoicului. Deci, Îmi spuneam În nesfârșite ceasuri de
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
violetului, percepem „ultravioletul”, tot așa eu Îmi prefigurez În diagrama menționată mai sus - la „stânga”, la extrema stângă a melancolicului, situez pulsiunile și boala psihică a schizoidiei și schizofreniei, iar la „dreapta”, la extrema dreaptă a celor patru pulsiuni esențiale - melancolic, flegmatic, sangvin și coleric -, percep pulsiunea și boala paranoidiei și a paranoicului. Deci, Îmi spuneam În nesfârșite ceasuri de auto-observare și teamă, dacă voi „luneca”, În accesele mele de furie sau ațâțare, chiar și de entuziasm neînfrânat, nu voi putea
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
sceptic ar putea râde și ne-ar putea oferi pilda „măgărușului castilian” care Învârte neobosit, de dimineața până seara, o roată ce scoate ciuturi goale dintr-o fântână secată! (O imagine, o metaforă pe care o Împrumutăm din splendida și melancolica bijuterie lirică a lui Blagaă. 3 Repet: mie mi se pare și pentru mine bătrânețea este un dar. Chiar dacă ar fi doar pentru apreciabila prolificitate pe care „mi-a dăruit-o”! Sau - și vă jur că nu sunt ipocrit sau
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
timp să fiu în preajma copiilor mei - intenționez să-mi dedic viața profesiunii de tată“. (Jurnalistul n-a reușit să observe cât de straniu amuzat eram de absolut orice în acest moment al noii mele vieți de reformat sobru: o privirea melancolică, mâna mânjită de sânge, inima care încetase să mai bată, cruzimea copiilor.) Reporterul avea propria teorie asupra acestui subiect: „E cunoscut faptul că femeile celebre se sabotează singure fiindcă nu sunt sigure că merită ceea ce au realizat“, și „E nevoie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
sunt pe terminate. Atmosfera de aici îmi amintește în mod ciudat de bucătăria unui spital civil din Bașkiria, unde am stat internat - ca militar sovietic - câteva săptămâni, după un accident destul de grav... Beau cafeaua și ies, pentru că devin periculos de melancolic. VITALIE CIOBANU: Plecăm să vizităm Expo 2000, mai ales că, har Domnului, nu suntem prinși, nici eu, nici Vasile, în nici o lectură la Hanovra, cum nu am fost nici la Dortmund. Acest sentiment al libertății ar fi cu adevărat reconfortant
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]