5,977 matches
-
în cercurile politice se vorbește cu stăruință despre remanierea ministerială cu intrarea în guvern a junimiștilor, dar tratativele lui Ion Brătianu nu reușesc. Liberalii nu pot primi programul lui Petre Carp. Am dat numele celor 277 studenți cari au semnat memoriul în contra profesorului dr. Gr. Romniceanu. Și o întrebare firească mi se urcă pe buze: ce s-a ales din toți studenții aceștia cari, acum 41 de ani reprezentau partea cea mai activă, cea mai independentă și cea mai militantă a
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
nu ni s-a făcut. Am avut ocaziune mai dinainte a constata că periodul tractărilor ne-a fost mai puțin priincios decât norocul armelor. Ne vom mărgini dară a expune drepturile și dorințele țării noastre pe baza rezumatului prezentat în memoriul ce am avut onoare de a supune de curând Congresului. I Noi credem că, după dreptate, nici o parte a teritoriului ei actual nu trebuie să fie dezlipită de România. Reînapoierea unei părți din Basarabia către principatul Moldovei, prin Tractatul de la
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Paris în 1853, 1859 și 1861 și ale conferinței întrunită ad-hoc la Constantinopol în 1864 trebuia să fie regulat pe cale de arbitragiu, este până astăzi încă nerezolvat; Plenipotențiarii otomani roagă pe această înaltă Adunare să binevoiască a lua în considerație memoriul Sântelor Locuri din Orient înscris pe lista petițiunilor prezentate Congresului la no. 49 și prin care petiționarii se referă la Congres spre a se fixa un termen pentru punerea în practică a arbitragiului și să se numească un superarbitru la
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
fixa un termen pentru punerea în practică a arbitragiului și să se numească un superarbitru la caz de divergență.“ Primul plenipotențiar al Turciei declară că dânsul nu a formulat o propunere propriu-zisă, dar că este gata a-și apropria concluziunile memoriului adresat înaltei Adunări de Sântele Locuri. Excelența-Sa atrage atențiunea Congresului asupra deplorabilei situațiuni a Sântelor Locuri ortodoxe, care reclamă punerea în executare a aranjamentelor luate de conferința ținută la Paris în 1858, arbitragiul și numirea unui superarbitru prevăzute de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Congresului Domnule președinte, Subsemnații, spre a da urmare cererii ce și-au luat libertatea de a adresa AltețeiVoastre la data de 1/13 curent, au onoarea de a vă prezenta, spre a fi supus înaltei Adunări prezidată de Alteța Voastră, alăturatul memoriu în care se află rezumate puncturile ce România solicită a fi primite de Europa, întru ceea ce o privește pe dânsa. Exprimând din nou speranța că nu se va lua vreo deciziune în privința României mai nainte ca subsemnații, plenipotențiari a înălțimii-Sale
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
fie ascultați, venim a ruga pe Alteța-Voastră de a binevoi să primească expresiunea preînnoită a simțimintelor de prea înaltă considerațiune și de prea-adânc respect cu cari avem onoare de a fi a Alteței-Voastre etc. etc. (Subscriși) I.C. Brătianu, M. Kogălniceanu memoriul prezentat la Congresul din Berlin de către plenipotențiarii înălțimii-Sale Domnitorului României De la Tractatul din Paris încoace România, sprijinită de către Marile Puteri, n-a pregetat de a lucra la pacinica dezvoltare a instituțiunilor și a sporirii sale materiale, fără de altă ambițiune decât
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
teritoriul răpit este moldovenesc, i-au zis Bucovina, adică Țara pădurilor de fagi. Bucovina s-a menținut ca provincie austriacă distinctă până în anul 1786, când a fost inclusă în provincia Galiția. În timpul Revoluției de la 1848, românii bucovineni au întocmit un memoriu de 12 puncte, prin care cereau, între altele, desprinderea Bucovinei de Galiția. Urmarea a fost că prin Constituția austriacă din anul 1849 Bucovina a fost declarată ducat, condus de un guvernator. După anul 1775 împărații Austriei au dus o politică
DIN TRECUTUL BASARABIEI, BUCOVINEI ŞI ŢINUTULUI HERŢA. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Murariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1666]
-
poată opta liber pentru cetățenia română sau cea sovietică, după cum doresc. El aducea în sprijinul acestei susțineri numeroase texte și exemple din legislația și jurisprudența internațională. Față de asemenea dovezi Comisia Aliată (rusă) de Control s-a văzut obligată să trimită memoriul părții române la Moscova, la ministerul afacerilor externe. Ministrul Molotov a pus următoarea rezoluție: “Dreptul internațional nu este dreptul sovietic” (cu alte cuvinte: “je m-en fiche” de dreptul internațional). A urmat un alt capitol, care a dus la discuții prelungite
12 SEPTEMBRIE 1944-SEMNAREA CONVENŢIEI DE ARMISTIŢIU CU U.R.S.S.. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Eugen Şt. Holban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1670]
-
tot, am reușit să strâng toate actele. Mai sunt foarte multe lucruri de spus despre viața foarte grea de refugiat, despre lipsurile nemăsurate, despre suferințe și boli, dar sunt foarte mulți cei care au trăit aceste chinuri așa că închei aici “memoriul vieții mele.”
MEMORIU DESPRE REFUGIUL MEU. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ortansa I. Bălan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1673]
-
Rădăuți (fost comandant legionar) sau Nicolae Cobîlaș, astfel că Bogdanovici nu a avut succes în a le obține sprijinul ori acordul. La jumătatea lui august 1948, din inițiativa lui Bogdanovici, s-a format un grup care urma să redacteze un memoriu în numele tuturor legionarilor, înaintat Înaltului Prezidiu, Guvernului și Comitetului Central, prin care solicitau să fie reintegrați în societate în schimbul angajamentului că vor renunța la orice fel de activitate politică. Din grupul de redactare ar fi făcut parte, pe lângă Cobîlaș și
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
avertizase pe Bogdanovici de inutilitatea demersului, dar supraviețuitorii spun că acesta nu era băgat în seamă de către vârfurile legionare (fapt dovedit și de analizarea celor care au acceptat să i se alăture de la început, persoane mai degrabă șterse), așa încât, deși memoriul pare să fi existat, după toate probabilitățile el a fost doar prezentat celorlalți șase de către Bogdanovici. Nu trebuie uitat nici faptul că anchetele din procesul Țurcanu, din care am extras această declarație a lui Cobîlaș, urmăreau să acrediteze ideea că
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
nici prin Pitești, nici prin Gherla, avea să fie condamnat în procesul Țurcanu. O informație importantă o oferă indirect Pafnutie Pătrășcanu, care își aduce aminte în timpul anchetei că Bogdanovici i-a mărturisit că în luna octombrie 1948 a făcut un memoriu adresat unui comisar, în care explica motivele pentru care dorea să facă 'reeducare'. În urma acestui memoriu ar fi început vânzoleala în jurul Sucevei, care a primit vizite inclusiv de la București în legătură cu reeducarea. Se pare că acum a sesizat și Eugen Țurcanu
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
o oferă indirect Pafnutie Pătrășcanu, care își aduce aminte în timpul anchetei că Bogdanovici i-a mărturisit că în luna octombrie 1948 a făcut un memoriu adresat unui comisar, în care explica motivele pentru care dorea să facă 'reeducare'. În urma acestui memoriu ar fi început vânzoleala în jurul Sucevei, care a primit vizite inclusiv de la București în legătură cu reeducarea. Se pare că acum a sesizat și Eugen Țurcanu (destul de retras și afectat de arestarea sa până la acea dată) oportunitatea de a se face remarcat
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
închisoare, și ar fi fost concepută de Cobîlaș, Țurcanu, Dan Dumitrescu, Nicolae Pâslaru, Alexandru Bogdanovici, Vladimir Tăutu, Alexandru Mărtinuș și alții. Cu punerea în practică au fost însărcinați Bogdanovici, Țurcanu, Gherase, Daneș, Tudor Popescu și Mărtinuș, care ar fi conceput memoriul către CC al PMR. Una dintre acțiuni a fost izolarea vârfurilor legionare, inclusiv a lui Cobîlaș, pentru a nu le face probleme în acțiune, dar, în realitate, scopul izolării ar fi fost acela de a le permite să conducă din
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
aibă rolul de a-l implica pe Cobîlaș în proces, cu atât mai mult cu cât Cobîlaș însuși afirmă în declarațiile sale că a intrat în conflict cu Bogdanovici din cauza insistențelor acestuia. În luna octombrie 1948, Bogdanovici a redactat un memoriu în care explica autorităților motivele pentru care dorește să pornească o acțiune de 'reeducare', memoriu în urma căruia închisoarea din Suceava a început să fie vizitată de înalți oficiali. Totuși, restul detenției în acest penitenciar și l-a petrecut cu timide
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
cât Cobîlaș însuși afirmă în declarațiile sale că a intrat în conflict cu Bogdanovici din cauza insistențelor acestuia. În luna octombrie 1948, Bogdanovici a redactat un memoriu în care explica autorităților motivele pentru care dorește să pornească o acțiune de 'reeducare', memoriu în urma căruia închisoarea din Suceava a început să fie vizitată de înalți oficiali. Totuși, restul detenției în acest penitenciar și l-a petrecut cu timide încercări de a convinge îndeosebi pe liderii celor închiși de necesitatea unei schimbări de atitudini
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
declarații incerte în timpul anchetării de la Râmnicu Sărat. Printre ele, informația că pe la jumătatea lui august 1948, la inițiativa lui Bogdanovici, dar cu aprobarea anchetatorului Ciupagea și a lui Bălăceanu, s-ar fi format un grup care urma să redacteze un memoriu în numele tuturor legionarilor, înaintat Înaltului Prezidiu, Guvernului și Comitetului Central, prin care să se ceară redarea lor societății în schimbul angajamentului că vor renunța la orice fel de activitate politică. Din acest grup de redactare ar fi făcut parte, pe lângă Cobîlaș
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
că vor renunța la orice fel de activitate politică. Din acest grup de redactare ar fi făcut parte, pe lângă Cobîlaș și Bogdanovici, Remus Daneș, Aurel Gherase, preotul Nicolae Pâslaru, Oltea Manoliu și Viorica Pârnac. Cobîlaș adaugă că a avertizat că memoriul este inutil, dar ceilalți erau de altă părere, astfel încât a fost scris. Înainte de a fi fost semnat, memoriul ar fi fost luat de anchetatorul Blehan. Se ridică mai multe semne de întrebare asupra veridicității informației, în primul rând datorită perioadei
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
pe lângă Cobîlaș și Bogdanovici, Remus Daneș, Aurel Gherase, preotul Nicolae Pâslaru, Oltea Manoliu și Viorica Pârnac. Cobîlaș adaugă că a avertizat că memoriul este inutil, dar ceilalți erau de altă părere, astfel încât a fost scris. Înainte de a fi fost semnat, memoriul ar fi fost luat de anchetatorul Blehan. Se ridică mai multe semne de întrebare asupra veridicității informației, în primul rând datorită perioadei menționate. În august 1948, Cobîlaș se afla în plină anchetă la Suceava și e puțin probabil ca în
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
în afara inițiatorului Bogdanovici), are natura de a servi intereselor anchetatorilor lui Cobîlaș din Râmnicu Sărat, care urmăreau să arate că acțiunea de la Pitești s-a realizat la ordinul unui închipuit comandament legionar. Dacă este adevărat că s-a redactat un memoriu, e aproape sigur că el a fost scris numai de Bogdanovici și cel mult supus discuției cu celelalte persoane. Atitudinea celorlalți era însă potrivnică lui Bogdanovici, după cum afirmă și Cobîlaș în declarație. Cobîlaș știa că Bogdanovici își începuse tatonările la
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
ușuratice și pline de contrazicere a național țărăniștilor.” Desrobirea face referiri la sporirea birurilor, nenorocirea politicianismului, politica externă a statului, situația economică, publicând și știri din țară, reclame comerciale etc. Are - ca toate ziarele - și o foiță la care publică: Memoriul locuitorilor din Ocolul Câmpulung Moldovenesc referitor la menținerea prefecturii locale; Doctorul Lupu și țăranii, Scrisoare către țărani, reproduceri de versuri din Adevărul artistic și literar versuri de Alex. Vlahuță (Hristos a înviat), G. Coșbuc (Blestem de mamă), D. Anghel (Spaniole
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de credință”, editorialul semnat de Eugen Popovici, directorul și redactorul principal al săptămânalului, se spune: „Războiul distrugând axa de viață, pe care se fixase echilibrul socialeconomic al secolului al XX-lea, ancorând la actuala „stare a lucrurilor” cita dintr-un memoriu public care se vede a fi și credința redacției și lucrătorilor ei: „Suntem un stat anarhist, lipsit de respectul legii și al stabilității temeliilor sale constituționale; suntem un popor needucat în disciplina muncii și cu ierarhia valorilor morale; suntem o
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Ziarul era socotit organul salariaților și pensionarilor publici din Cernăuți. De aici actualitatea altor titluri: „O învățătoare înnebunește din cauza mizeriei”; „Să ne apărăm drepturile” - de avocat Zeno de Herbay, secretarul general al Federației funcționarilor publici din Moldova de Sus; „Un memoriu predat primarului Costeanu de o delegație a Federației salariaților și pensionarilor.”; „Înființarea unei case de credit pentru funcționari”. Cum au fost acordate reducerile pe C.F.R., Cum a fost primită delegația pensionarilor la Ministerul de Finanțe, informații din viața pensionarilor și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Cernăuți 1944, la Tipografia „Mitropolitul Silvestru”, Piața Unirii nr.3, a fost publicat de Nicolai Grămadă, directorul Muzeului Bucovinei. În cuprinsul Anuarului: Cuvânt înainte, Nicolai Grămadă, „Sătenii și stăpânii în Bucovina, între 1775 și 1848”; Teodor Bălan: „Eudoxiu Hurmuzachi și memoriul românilor ardeleni din luna lui februarie 1849; Gheorghe Duzinchevici: „Un episod din revoluția de la 18481849: trecerea generalului Bem în Moldova”; Leca Morariu: „Epaminonda” Bucevschi: Gloria picturii arborosene”; Aurel Vasiliu: „Eminescu și folclorul”; Minodora Duzinchevici: „Noi documente în legătură cu familia Hurmuzachi”; M.
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
folclorul”, studiul lui Aurel Vasiliu este interesant și pentru că aduce în primplan și valorifică amintirile lui Stefanelli, coleg de școală și studenție cu cel care ne-a lăsat să înțelegem „Continuități bucovinene la Viena”. Cât privește Eudoxiu Hurmuzachi, coautor la memoriul românilor ardeleni, adresat în februarie 1849 împăratului austriac Francisc Iosif în Olmütz, meritele îi devin tot mai mari, cunoscândule. „El a crezut că a sosit momentul intrării românilor în concertul popoarelor europene” și „a cerut”, după cum subliniază recenzentul Teodor Bălan
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]