3,420 matches
-
ieșindu-mi În cele din urmă [În cale] sub Înfățișarea anodină a unei informații prizărite prin gazete, avea să mă ispitească cu chemări spre alte orizonturi, În legă tură cu invenția neagră a tiparului, de care am văzut că po menește Horoscopul cel versatil și indiscret, care, În concluzie finală, Îmi interpretează majoritatea astrelor la orizont În ora nașterii mele În semn fix și mutabil: „Decis intern - și fluctuant În exterior: iată primejdia existenței tale!“ Se anunțase În [acea] toamnă apariția
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
necesitau o Îndrumare rațională spre interiorul țării, ocupat În parte de armatele dușmane, a 32 de formațiuni de etape, evitând blo ca rea a mii de căruțe cu cai țărănești de rechiziție și pierderea a mii și mii de oa meni și a unui imens material spitalicesc și de provizii În alimente și muniții. Abia dacă mă mai primea noap tea colo nelul meu, Îmbăloșat de somn și de excese sexuale des perate, În teama lui bolnavă că-i rămâne frumusețe
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
după zaiafeturi, cu cântece și râsete stridente de femei, ca Într-o biserică a despuiaților. Așa au fost salvate totuși, până la una, cele 32 de formațiuni de etape cu mii de căruțe Încărcate și mult mai multe mii de oa meni: ascultând Îndemnurile colonelului meu - să fac așa după cum m-o tăia capul meu de țivil. Același colonel care-mi spunea, lungit pe băncile pustii ale școlii primare, sediul comandamentului nostru: — Eu zic să ne predăm, Beldie, nu-i așa?... Ei
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
semnătura Ion Trivale se ascunde Însuși directorul Noii Reviste Române, nevrând să-l creadă În ruptul capului pe acesta că e vorba de un evreu, ba Încă acu zân du-l de șiretenie oltenească [atunci] când se deda la ase menea diversiuni absurde, dat fiind, spunea Bianu, caracte ris ticile prea româ nești de limbă și gândire ale scrisului lui Ion Trivale. Ion Trivale a apărut În redacția Noii Reviste Române prin 1911, tânăr, Înalt, uscățiv, ochelari „pince-nez“ de miop, cu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
fruntea revistei, o minunată descriere a unei călătorii pe Valea Nilului, În maniera excesivă a literaturii cu subiect exotic care stăpâ nea gustul cititorului european, cu descrierile romanțate ale lui Pierre Louÿs și Miriam Harry. Cine mai citește astăzi ase menea dulcegării turcești, haitiene, japoneze, siriene, egiptene, cambodgiene, persane și marocane, care i-au stabilit scriitoru lui francez o imensă celebritate? Dar, În numărul următor, revista ieșeană mărturisea cu amărăciune, Într-o notiță prizărită la „Miscelanea“, că a fost victima unui
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
cu toții În două odăi mari din mansarda „hanului Vlasto“, În spatele poștei, colț cu străduța ce coboară repede spre gârlă; imensă clădire pe acea vreme, rămasă În picioare până azi, cu scările ei de lemn, largi cât puteau urca cinci oa meni cot la cot, și cu curticica interioară ca o hazna puturoasă, mirosind Încă de pe atunci a vechi, a rânced, a lături, a zoaie și pișat stătut. Cine dintre noi ar fi bănuit pe atunci că gologanii noștri de chirie, greu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
și multiplu În compoziția lui etnică, ca și În compoziția unui ghiveci, În care toate legu mele ajunse la maturitate deplină Înspre sfârșitul verii, deci cu virtuțile lor integrale, se grămădesc ca să și facă loc, fierb, se prăjesc, se ru menesc În tava de aramă și mai bine În țestul de pământ ars, sau În tingirea ghiveciului zic „măcelăresc“, printre bucățile de sfârc de piept de văcuță sau de berbec, printre momițe și mădu vioare, sau și fără astea când ghive
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
tare moale, ca un cârnat din făină cu zahăr și miez de nucă, Înșirat pe sforicele lungi; sau pistilul acrișor din pulpă de caisă, Întins ca o piele de drac și făcut vălătuc; sau susanul și miezurile de nucă Încre menite În pasta tare de zahăr topit pe lespedea de marmoră; atâtea și atâtea, care mai de care și ca din povești, imaginate de Osman, vestit bragagiu de pe Calea Plevnei colț cu știrbei Vodă, personaj fudul și aspru cu noi, băieții, ca
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
până la noadă, ca pregătite pentru balul, din aceeași seară, al țiganilor, al lăutarilor sau al măcelarilor, de la Liedertafel, de la Oppler, de la Roxy, unde eram nelipsiți În fiecare an; eu simțindu-mă, ce să vă spun, tare bine Într-o ase menea lume de excese temperamentale, În care-mi plăcea să mă ames tec ca să mă dezintoxichez de ultimele mele rămășițe intelectualiste, dând mâna În târgul Moșilor, aci aproape, cu Ion Pipa, „ucigașul cârciumarilor“, petrecându-mi pe după gât șarpele boa În menajerii
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
lăutarii și tot neamul lor oacheș - Chiulabaua, Ca la ușa cortului și Hop și noi fe-ti-țe-le / Ri-di-căm ro-chi-țe-le / și bă-tând pi-cioru-n loc, / tra-gem sârba cea de foc. Iar la un bal al țiganilor În sala Oppler, am rămas toți Încre meniți de frumusețea, necunoscută de noi până atunci, a țigăn cilor din Ardeal, a „neorusticelor“, cum li se mai zice pe acolo, venite anume la acest bal ca niște regine de Saba, În rochiile lor somptuoase, largi, Învoalate, În culori nemaiîntâlnite
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
un sat de pe Valea Vâlsanului, Stroești, județul Argeș. Se spune că În 1821, după intrarea În lumea umbrelor și În istorie a lui Tudor Vladimirescu, pandurii s-au răspândit prin diferite sate, ascunzându-se din teamă de represalii. Un ase menea pandur, Nicolae sin Gheorghe, poreclit Pietreanu sau Pietraru, origi nar din Piatra Olt, s-ar fi stabilit În Mălureni, unde și-a adus familia. Mai târziu s-a mutat În Stroești. Era un tip Înalt, căruia oamenii i-au zis
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
mai bun lângă Băile Eforia. În 1916 a lichidat toate afacerile și a deschis o cantină În Ciș migiu, pe insula unde azi se află barul Monte Carlo. La această cantină lucrau femei de la Crucea Roșie, iar abonații erau oa meni nevoiași. Imediat ce au ocupat Bucureștii, nemții i-au luat cantina. Dumitru și-a adunat familia și În 1917 s-a mutat la Stroești. Cât timp a durat războiul a făcut negoț; adu cea de la București gaz roșu, produse de băcănie
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Au luat trenul din București și seara târziu, pe o furtună cumplită, au ajuns În gara Meri șani. De aici ar fi ajuns la Stroești cu vreo căruță, cale de 18 kilometri pe valea râului Vâlsan, spre munte. O ase menea ocazie nu au găsit la coborârea În gară, așa că s au Îndreptat către hanul din Merișani, ca să doarmă o noapte acolo. Dar peste tot era Încuiat; obloa nele trase și ușile zăvorâte. După ce au bătut minute În șir la ferestre
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
se Învețe. Învățăm numai lucrurile vieții și numai pentru viață, Învățăm cum se trăiește și cum se creează.“ Astăzi aceste precepte de viață capătă valențe noi și de aceea ne permitem să cităm și Însemnările trecute sub nr. 12: „Oa menii nu sunt egali. Omul cel mai superior [sic!] trebuie să fie stăpânul cel mai mare. Nu e nenorocire mai groaznică decât atunci când puternicii pământului nu sunt primii dintre oameni. Atunci totul e fals, monstruos și toate merg de-a ndoaselea
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
un castel de apă - cel acoperit de viță sălbatică de la marginea satului. Pe-atunci încă nu cunoșteam frumoasa poezie a Helgăi M. Novak: „Vița sălbatică încolăcită în jurul castelului de apă a pălit de tot, ofilită precum buzele soldaților“. Rugăciunea liniștitoare menită să mă cufunde de îndată în somn avea efectul contrar, îmi răscolea mintea. Așa se face că nici mai târziu, și nici până azi n-am înțeles cum poate domoli credința frica omului, cum poate reda altora echilibrul și astâmpăra
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
la Fahrenheit 451, la imaginea rugurilor de cărți. Ați lucrat la Ministerul Culturii în anii 1950. Ați fost impli cată în munca de cenzurare a anumitor pasaje dintr-o serie interminabilă de volume. Ce înveți despre tine cu un ase menea prilej? Cum poate trăi cu el însuși un creator (fiindcă asta vă consider) somat de fișa postului să sugrume, să foarfece, să juguleze? Cum arată ordinea lui lăuntrică, așe zarea lui pură și simplă? Și ce s-ar fi întâmplat
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
răspunsul dumneavoastră va fi citit și de oameni - tineri sau mai puțin tineri - care la ora asta încă regretă comunismul. Oamenii aceștia vor avea astfel ocazia să afle adevărul despre natura ordinii comuniste, despre ce-a făcut comunismul cu oa menii și cu lumea din jurul lor. Acum însă vă rog să-mi spuneți, nu de dragul unui joc de cuvinte mai degrabă nefericit, cât din pură curiozitate, cum definiți o lume în care Constanța Crăciun, personaj notoriu în epocă, decidea elimi narea
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
R.P. Circula prin anii optzeci un banc trist. Cu ocazia asta, îmi achit restanța pe care-o aveam de când mi-ați spus bancul cu „Just, tovarășe“. Doi bătrâni se plimbă seara prin București. Întuneric, teamă prelingându-se din ziduri, oa meni puțini și abătuți pe străzi, mohoreală dickensiană, spleen baudelairian, localuri goale, piețe pustii. Unul din tre bătrâni clatină din cap și-i spune celuilalt: „Ehe, dragul meu, dac-am avea și ceva de mâncare, ar fi exact ca-n răz
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
politico-educative desfășurată sub îndrumarea partidului.“ (Scînteia, 16 aprilie 1976) DOBRESCU Al. „În concepția tovarășului Nicolae Ceaușescu, critica nu este o ancilă a literaturii, ci un gen militant cu drepturi egale, determinat și, deopotrivă, determinând creația adevărată, pe care îi este menit să o impună, să o apere, să o explice și să o răspândească.“ (Convorbiri literare, ianuarie 1978) DOHOTARU A. „Pentru că starea noastră de a fi e starea de revoluție! Ceas după ceas, clipă de clipă în epicentrul evenimentelor și întâmplărilor
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
fotografiile celui decedat, imagini de la Cenaclul Flacăra, scrisoarea fiicei AnaMaria, ultima poezie, scrisă pe patul de spital... Erau che mați folkiști de toată mâna sau cântăreți de muzică populară și puși să interpreteze lălăieli pline de trăire. Erau întrebați oa meni din studio sau trecători de pe stradă ce au simțit sau ce simt. „Cu ce ați rămas în suflet după dispariția maestrului, domnule Țăndărică?“ „Ce ați simțit când a murit Adrian Pău nescu, domnule Șeicaru?“ Firește, domnii întrebați nu spuneau ce
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
jucau un rol esențial? Să ne uităm la ce presă a făcut de fapt Ion Cristoiu sau la prestațiile lui de-acum, de la televiziunea lui Voiculescu, pentru a avea un portret al profesionistului și al deontologiei lui. Cu un ase menea Învățător, ce ne mai mirăm că presa de astăzi e așa cum e? Un alt guru al jurnalismului românesc postrevoluționar este Mihai Tatulici. Și el, firește, un as al profesiei, care șia do vedit, dea lungul timpului, calitățile. Ce calități? Păi
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
spirituale Introduceretc "Introducere" Puterea cuvintelor unui om al faptelor Despre Ignațiu de Loyola sa spus că este omul de acțiune în stare pură. Scrierile ignațiene precum Istorisirea Pelerinului, Jurnalul mișcărilor lăuntrice și Exerciții spirituale se nasc din acțiune și sunt menite să dea naștere la rândul lor acțiunii. Particularitatea acestui binom nu poate fi înțeleasă fără încercarea de a aborda fie și măcar succint două chestiuni care au preocupat generații de exegeți ale scrierilor sfântului basc: în ce sens pot fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
se strîmbă bătrînul, îl dureau urechile de zgomotul rulmentului spart. Dar nici să repare rulmentul n-a vrut. El a avut grijă să care flori în stînga și-n dreapta. Nu mi-i ciudă că le-a dat; florile sînt menite să aducă fericire prin rod sau frumusețe, dar nici așa, Mihai, nici așa! Să-l intereseze doar dacă-s mulțumiți toți cei care i-au cerut flori. Acum să le mai ducă dacă are de unde. Magnolia e floare gingașă, ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
gris ș. a. - grafiile de influență engleză: chelnăr, volley, rummy ș. a. - termenii derivați ad hoc din franceză: acablantă (copleșitoare), a braia (a urla), sumbrare (scufundare), armoirul (dulapul), baillând (căscând), puisez (extrag), lancinant (pătrunzător), vale tailla(servitorimea) ș. a. Notele de subsol sunt menite să ajute înțelegerea prin contextualizări, dezambiguizări, trimiteri la lucrări de specialitate, traduceri ale sintagmelor franceze intercalate în originalele românești, identificări ale persoanelor menționate ș.a. În note am prescurtat numele Ecaterinei Bălăcioiu-Lovinescu (EBL) și al Monicăi Lovinescu (ML). Excepție fac cazurile
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
venind la fel, curioasă afectiv să-mi supravegheze tristețea și convalescența, apoi mai muțele micuțe ale cl. a II-a B, care au uitat pe vacanță tot sau mai tot. De la școală, la Adevărul, unde nu am găsit pe ni meni; mi s’a spus să vin de la ora 6 la 11 seara. Întoarcerea acasă: masa, singură, cu seturi galbene. Când sorbeam din ceașcă o supă de găină a sunat cineva: Mihai. Al doilea tacâm, repede; a doua ceașcă, apoi măruntaie
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]