3,309 matches
-
-și găsește exteriorizarea în urât, fie în înțelesul ei de figură tragică, fie în cel de conștiință critică, e moarte. Nebunul e purtătorul morții. Dacă leproșii erau purtători ai morții fizice, nebunii, care le iau locul în stabilimentele spitalicești, sunt mesageri ai morții spirituale, prin ruptura lor de sursa esențială a vieții care este sacrul. E îndepărtarea de centru, deznădejdea în fața morții și a dezastrului sau ruperea de normele morale, îndepărtarea de existența întru sacru, care nu e existență reală, e
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Codrina-Laura Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_943]
-
de tipul lui Candide, decât un "jurnal", precizează criticul -, în drama lui Hasdeu, Răzvan și Vidra, în Rusoaica lui Gib. Mihăescu, apoi, cu implicații mai profunde, în literatura "subversivă", antitotalitară, la A.E. Baconsky (Biserica neagră), Bujor Nedelcovici (Al doilea mesager), Constantin Eretescu (Noaptea), Ion D. Sârbu (Adio, Europa!), dar și în literatura de după 1989, la Nicolae Breban (Amfitrion), Mircea Cărtărescu (Orbitor) sau Augustin Buzura (Recviem pentru nebuni și bestii). Mircea Anghelescu nu se oprește, însă, numai la texte, la specificul
Antonio Patraș - Literatură și exil by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16356_a_17681]
-
înșelătoare, ci de-a dreptul și una șireată, deseori păcălindu-l pe cel care cade în capcană. Marsile a mimat împăcarea, iar Carol a mușcat momeala. îndată, a căzut într-o a doua capcană. El a trimis la Marsile, ca mesager al păcii și om de încredere al său, pe bătrânul conte Ganelon, despre care se spunea că ar fi fost tatăl vitreg al lui Roland. Trimisul special și-a trădat, însă, stăpânul și a pus la cale uciderea lui Roland
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92334]
-
peste visuri Elena Marin Alexe Cu molatice brațe mă-nfășoară discret dimineața În satin alb ca neaua mă-nvaluie tainic azi ceața Prin gându-mi hoinar trece nestatornic și trist zenitul Pe buze-mi odihnește pecete de aur Cuvântul Înțeleptul, duiosul mesager al forței divine Ochii abia îl zăresc prin bezna tăcută din mine Lăcrimând peste visuri prin făgașuri luciri pribegesc Inundați de lumină uimiți de miracol privesc
L?crim?nd peste visuri by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83226_a_84551]
-
păru că nu auzise bine. Vă rog, doamnă?! Aș dori să vă vorbesc. îmi acordați câteva minute? și îl invită cu un gest al mâinii să o urmeze. Ce avea de făcut? Nu intra în atribuțiile meseriei sale. Era un mesager al destinelor, nu un participant la ele. Privea neîncrezător pragul salonului ca pe un hotar al unui spațiu în care, o dată intrat, propriul său destin ar fi putut să fie schimbat. Intră totuși și se rezemă imediat de peretele de lângă
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
acolo? se răsti Carol la el într-una din zile, nemaiputând-se abține; nu mai suporta tensiunile datorate întrebărilor fără răspuns, acumulate de a lungul nefireștilor și prea lungilor tăceri. îți redactezi împuțitele tale de memorii de fost comisionar? Filip mesagerul zeilor... Se va vinde ca pâinea caldă, în fascicole, pe care călugărițele le vor ascunde în chilia lor, în spatele icoanei, iar servitoarele și elevele de liceu vor face cozi interminabile să prindă ultimul număr, pentru a devora pe nerăsuflate, în
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
participi la viața altora. Ești un personaj auxiliar. Un ratat. Un figurant într-o piesă. Ăla care intră în scenă cu tava în mână să anunțe nașterea, nunta sau moartea altora, dar niciodată nașterea, nunta sau moartea sa. Sunt un mesager, se apără Filip. Un mesager al destinului. Dacă te mai las să bați câmpii, ai să ajungi să-mi spui că ești destinul însuși... Sunt, în orice caz, la fel de important ca veștile pe care le aduc. La fel de bun sau la fel de
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
un personaj auxiliar. Un ratat. Un figurant într-o piesă. Ăla care intră în scenă cu tava în mână să anunțe nașterea, nunta sau moartea altora, dar niciodată nașterea, nunta sau moartea sa. Sunt un mesager, se apără Filip. Un mesager al destinului. Dacă te mai las să bați câmpii, ai să ajungi să-mi spui că ești destinul însuși... Sunt, în orice caz, la fel de important ca veștile pe care le aduc. La fel de bun sau la fel de rău ca ele. înainte vreme
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
aduc. La fel de bun sau la fel de rău ca ele. înainte vreme, oamenii ca mine erau răsplătiți regește când aduceau o veste bună... -...și descăpățânați fără milă pentru o veste rea, îl completă răutăcios Carol. Exact. Asta probează că mesajul depinde de mesager... în aceeași măsură în care viața mesagerului depinde de mesaj. Oricum, observ cu stupoare că ți-a apărut umorul, chiar așa sarcastic, care e floare rară la un sinucigaș, încercă Filip să destindă puțin atmosfera. Hazul evită necazul... Da? Și
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
ele. înainte vreme, oamenii ca mine erau răsplătiți regește când aduceau o veste bună... -...și descăpățânați fără milă pentru o veste rea, îl completă răutăcios Carol. Exact. Asta probează că mesajul depinde de mesager... în aceeași măsură în care viața mesagerului depinde de mesaj. Oricum, observ cu stupoare că ți-a apărut umorul, chiar așa sarcastic, care e floare rară la un sinucigaș, încercă Filip să destindă puțin atmosfera. Hazul evită necazul... Da? Și mai ce? Obrazul imită prazul; obraznicul vomită
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
gest al mâinii conținutul lăzii. Conștiincios, corect și competent, ca orice cadavru. Acum știu unde te-am întâlnit, spuse Filip, strănutând din nou. în parcul municipal, lângă chioșcul fanfarei. Treceam câteodată pe acolo în desele mele traversări ale orașului, ca mesager. Erai fotograf. Stăteai pe o bancă așteptând clienții, citind dintr-o carte sau uitându-te blajin cum se jucau copiii. De ce ai renunțat la meserie? Dar tu, de ce ai renunțat la avocatură? O meserie așa bănoasă, frumoasă... -... și devreme acasă
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
pe față sau ceva de genul ăsta... Habar n-am. — Cine-s vrăbioii? Acum Saldaña scutură din cap cu hotărâre, de parcă oricum vorbise mai mult decât se cuvenea. — Toate la timpul lor. Și-n plus, eu nu-s decât un mesager. Căpitanul Își golea ulceaua, gânditor. Pe vremea aceea, cinșpe dubloni de patru, din aur, Însemnau peste șapte sute de reali: cât să scapi de necazurile presante, să-ți cumperi rufărie și o haină, să-ți plătești datoriile, să-ți pui cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
strâmte, sub streșinile Întunecate ale acoperișurilor, erau negre ca gura lupului. Căpitanul Alatriste și colegul lui aleseseră un drumeag Îngust, Întunecos și pustiu, pe unde cei doi englezi urmau să treacă obligatoriu ca să ajungă la Casa cu Șapte Hornuri. Un mesager le transmisese ora și itinerarul. Le mai furnizase ceva, și anume cea mai recentă descriere a călătorilor, pentru a preîntâmpina orice greșeală: jupân Thomas Smith, tânărul mai blond și mai mare ca vârstă, călărea un cal pag și purta o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
formă de pâlnie, așezate în spic pe lujere înalte, elegante, se găsea mai târziu, spre vară. Punct. În vitrină, străluceau galben, solar, câteva lalele. Raze prinse într-un buchet rotund. În clipa aceea a știut că nu mai conta. Găsise mesagerii pentru ceea ce nu mai putea, de o vreme, să mărturisească prin cuvinte. Cicatricile sufletului nu pot fi vindecate cu petale, desigur, dar simțea că trebuie să facă asta. Spera ca măcar pentru o secundă sau pentru o zi, două, trei
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
adaugă la cele citate muntele de zgură al memoriilor lui Adrian Marino, cazanul de smoală care este dosarul de Securitate al lui Dorin Tudoran (Eu, fiul lor) și cărți precum Zaira, de Cătălin Dorian Florescu, Planul infinit, de Isabel Allende, Mesagerii ploii, de Ismail Kadare, Firesc, de Petru Cimpoeșu, Scotch, de Ioana Bradea, Poemele secretarei, de Ștefania Mihalache și încă vreo zece romane cumplite, unde numai de tihnă și alinturi autumnale n-ai parte?!? Și că, într-un așa context, Funeralii
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
n-are nimic de-a face cu un sistem. Ascultați ce spun însă astăzi oamenii de știință despre timp, evoluție, paleontologie... Fac din toate acestea niște povești întrerupte de imprevizibil, așadar de contingență. O poveste conține neașteptatul: brusc, sosește un mesager care anunță că soția ta a murit, că victoria de la Termopile a fost câștigată de cutare... Istoriile științifice sunt și ele atinse de neașteptat. Nașterea vieții pe Pământ era imprevizibilă și, la fel, ivirea Pământului în Univers și așa mai
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7097_a_8422]
-
Ianuș. Când decupajul esențial, matematic și magic totodată, se substituie desenului complicat, baroc, când elanul orfic merge mână-n mână cu versetul de amintire elină și elenă avem coordonatele unor poeme performante cum sunt "Cupa" (sub raza "Cimitirului marin"), "Un mesager matinal", "Unghiul ales", "Figuranți în spectacolul mării", ilustrând cota de sus a antologiei de autor. Nicolae Motoc, Provocări imergente, Editura Ex Ponto, Constanța, 2000, 397 p., preț nemenționat.
Un neoromantic by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16332_a_17657]
-
verde al orașului București. Adrian Ilfoveanu este acum autorul primei expoziții personale de sculptură în aer liber din istoria României. Dar ce înseamna pasărea pentru autorul expoziției? “În primul rând, ea înseamnă libertate. Prin sfidarea gravitației. Apoi, pasărea este un mesager. Este o ființă care transmite ceva de la pământ spre cer. Și invers. Pasărea e folosită de Dumnezeu ca să îi transmită omului mesaje”, spune Adrian Ilfoveanu.
Vernisaj Ilfoveanu în curtea lui Sorin Roşca Stănescu () [Corola-journal/Journalistic/66786_a_68111]
-
romanice din lat. angelus. În latină, cuvântul este împrumut din greaca bisericească, ángellos, al cărui sens general de „trimis“ s-a restrâns la ideea de „trimis ceresc“; se pare că este un calc, copiere a sensului ebr. malakh „înger“ și „mesager“, care însemna încă de la Iov (I, 14) „trimisul regelui“. (Despre traducerea sensului, fenomen cunoscut sub numele de calc, se va vorbi pe larg într-un alt volum al colecției.) Osana înseamnă „laudă, mărire“ și, la originea îndepărtată, are pe ebr
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
pol. markietan < germ. Markender < it. mercante „negustor“ < lat. mercatus), cu comerț (< lat. commercium, adaptat în parte prin it. commerzio sau în pronunțarea germană) și cu mercur „numele unui metal“ (< fr. mercure, nume dat de alchimiști pornind de la lat. Mercurius „Mercur, mesagerul lui Iupiter“, probabil datorită mobilității mercurului, numit popular argint-viu, cf. fr. vif-argent). La numele metalului, se pot asocia mercurial „listă de prețuri“ (< fr. mercuriale, împrumutat din lat. mercurialis pentru că Mercur era zeul comerțului) și mercenar (< fr. mercenaire, împrumutat din lat.
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
pe rînd, și cum se postau în cerc în jurul luminii focului. După ce se vor strînge zece-doisprezece, vor auzi o bătaie puternică de aripi; o formă întunecată ar trece pe deasupra lor și a pămîntului și ar ateriza pe vîrful înnegurat, iar mesagerul se va îndrepta spre ei cu cheia în mînă. Focul se stinse, iar el se răsuci și se uită în jos la Glasgow. Nu se vedea nimic solid, ci numai lumini - felinarele ca niște coliere și brățări de lumină, firmele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
fi-mpins oricât înapoi, până la Tadeusz Czartarowski, nobilul polon cu harul picturii de acum două secole care privea, din când în când, prin ochii negri ai unui bănățean stângaci, sau până la Vasile Badislav, căpitanul de pompieri, amândoi urmăriți îndeaproape de mesageri roind în jurul lor ca niște insecte ție nite, împingîndu-i pe căi niciodată visate, inventând și supn-mînd ființe în jurul lor, dărâmând zidul dintre halucinație și real - inversând atât de des polaritatea lor! - și inventând atâtea alte lumi psihice, virtuale, fractalice, că
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
de pe Kyrall așteaptă. Kyrall! ― Știi cumva ce vrea împăratul? ― Fratele Aloim mi-a spus doar sa vă transmit că e urgent și că el crede că ar trebui să vorbiți cu împăratul, care pare destul de agitat. Radoslav încalecă pe calul mesagerului și, în câteva minute, ajunse în biroul său unde îl văzu pe Aloim și pe operatorul psi al Abației. Nu îi plăcea metoda aceea de comunicare în care trebuia să vorbească cu un om prin intermediul altor trei. El credea că
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
din cap și se desprinse de vocea ly privind în zare. Alergând din răsputeri, un pâlc de inamici încerca să iasă din raza lor vizuală. - Fugi după ei și omoară-i! strigă Arrus către Xtyn. - Nu. Lasă-i. Vor fi mesagerii noștri și le vor spune tuturor despre înfrîngere. - Da, și atunci vor veni și mai mulți. Ne vor zdrobi. Știu cum să învingă dragonul nostru. - Au acționat cu prea mare îndemînare pentru ca noi să nu presupunem că s-au pregătit
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
de partea mea. - Ce tot spune acolo? se plânse Alaana. Pare că are o minte umană, dar nu pot intra în ea deloc, urmă femeia. - Te înșeli, Alaana. Zuul e exact opusul a tot ceea ce poate fi considerat omenesc. E mesagerul acelui Dumnezeu eminamente străin de care Abația a încercat atâta vreme să-și apere propriul Dumnezeu. Kasser clătină din cap, își duse mâinile la tâmple și-l întrebă pe Abate: - Tu înțelegi ceva? Radoslav clătină din cap. - Dar e atât
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]