4,293 matches
-
părerea lui, din nou în concordanță cu viziunea lui diltheyeană "orice faptă pronunțat creatoare a unui om, începând de la un act personal de natură morală până la o operă constructivă în orice domeniu spiritual, poate fi interpretată ca expresie a unei metafizici, cel puțin latente, dacă nu declarate, a autorului ei", în vreme ce știința "a luat naștere printr-un act de renunțare [...] la contactul intim și permanent cu puterile demirgice ale omului". Apărând vehement importanța metafizicii, Blaga consideră că "știința nu o va
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
poate fi interpretată ca expresie a unei metafizici, cel puțin latente, dacă nu declarate, a autorului ei", în vreme ce știința "a luat naștere printr-un act de renunțare [...] la contactul intim și permanent cu puterile demirgice ale omului". Apărând vehement importanța metafizicii, Blaga consideră că "știința nu o va putea înlocui niciodată"103. O asemenea poziție este de altminteri în spiritul epocii lui Dilthey. De exemplu, referindu-se la pozitivismul de la sfârșitul secolului al XIX-lea, Scheler relevă și el vocația demiurgică
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
semnificativ pentru vocația demiurgică a oricărei filozofii "autoîntemeietoare" -, Scheler îl mai numește pe om "comodelatorul (Mitbildner), cofondatorul (Mitstifter) și coautorul (Mitvollzieher) unei evoluții ideale, ce implică atât procesul universal, cât și pe el însuși"105. "Autoîntemeierea" filozofiei, care în cazul metafizicii clasice ia forma a ceea ce Al. Paleologu numește atât de nimerit "voința de sistem"106, poate fi pusă în legătură cu permanenta căutare a universalității, imposibil de găsit atât pe calea obiectivității științifice, cât și pe calea integrării într-o ordine prestabilită
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
apar însă și științe noi, ce se exersează în teritorii neexplorate până acum. Însuși peisajul științific se diversifică. Totodată, încetând să mai graviteze în jurul filozofiei, științele fac eforturi de a deveni autonome, își creează propriile filozofii, își declară ostilitatea față de metafizica tradițională, față de modelul unității și al totalității deopotrivă, față de transcendentalitatea clasică și față de continuitate, în egală măsură. Teoria relativității, logica polivalentă și geometriile neeuclidiene multiplică viziunile despre lume, discontinui din punct de vedere al conținutului chiar și în cadrul aceluiași domeniu
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
numai tipare imuabile ori concepte infailibile, pe care trebuie să le admită necondiționat. Atunci, el înțelege că poate fi, pe cont propriu, un întemeietor. Odată cu asumarea creativității, omul devine tot mai conștient de vocația lui demiurgică și se transformă, cu metafizica lui cu tot, într-un emul al lui Dumnezeu. Acest fapt este ilustrat de numeroasele redefiniri și "autoîntemeieri" în domeniul științelor spiritului în ansamblu și al filozofiei în special (II, 2Bh). Considerată la fel de îndreptățită în limitele premiselor pe care și
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
continuitate în discontinuitate. Toate aceste aspecte și evoluții din ultimul timp pledează răspicat pentru actualitatea modelului creator al pluralității în științele spiritului, model ce l-a călăuzit pe Dilthey spre elaborarea unei Weltanschauungs-philosophie și, implicit, spre abandonarea modelului clasic al metafizicii. Dar filozofia înțeleasă ca viziune despre lume nu este numai actuală, ci și perenă. Simplul fapt că am putut evoca mai sus condiția sisifică a filozofiei dintotdeauna e suficient de grăitor sub aspectul perenității modelului de Weltanschauungsphilosophie. Am sugerat de
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Blaga, Ființa istorică, p. 171. 37 Ibid., p. 216. 38 Ibid., pp. 216-217. 39 E. Husserl, Filozofia ca știință riguroasă, p. 71. 40 Al. Boboc, Note și comentarii la E. Husserl, Filozofia ca știință riguroasă, p. 92. 41 M. Flonta, Metafizică a cunoașterii..., p. 512. 42 L. Blaga, Ființa istorică, p. 170. 43 E. Husserl, Filozofia ca știință riguroasă, p. 71. 44 W. Dilthey, Das Wesen..., p. 63. 45 Cf. M. Flonta, Imagini ale științei (cap. "Orientare istorică" și "orientare logică
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
științei și analiza culturală a cunoașterii pozitive în * * *, Lucian Blaga cunoaștere și creație. Culegere de studii, București, Editura Cartea Românească, 1987, volum coordonat de Dumitru Ghișe, Angela Botez și Victor Botez. Idem, Imagini ale științei, București, Editura Academiei Române, 1994. Idem, Metafizică a cunoașterii și sistem metafizic la Lucian Blaga în Revista de filozofie, nr. 5-6 din 1995. Idem, Între gând propriu și sistem în Revista de filozofie, nr. 4 din 1997. Idem, Răspunsuri în * * *, Cunoaștere și analiză. Volum omagial Mircea Flonta
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
antice, Alain Graf • Marile curente ale filosofiei moderne, Alain Graf • Marile noțiuni filosofice 1. Cunoașterea, rațiunea, știința, Michel Coudarcher • Marile noțiuni filosofice 2. Societatea, puterea, statul, Denis Collin • Marile noțiuni filosofice 3. Justiția, dreptul, Denis Collin • Marile noțiuni filosofice 4. Metafizică și religie, Yves Cattin • Marile noțiuni filosofice 5. Munca și tehnica, Denis Collin • Marile opere ale filosofiei antice, Thierry Gontier • Marile opere ale filosofiei moderne, Thierry Gontier • Marile probleme ale eticii, Christine le Bihan • Proiectele filosofiei kantiene, Viorel Cernica • Formele
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
antice, Alain Graf • Marile curente ale filosofiei moderne, Alain Graf • Marile noțiuni filosofice 1. Cunoașterea, rațiunea, știința, Michel Coudarcher • Marile noțiuni filosofice 2. Societatea, puterea, statul, Denis Collin • Marile noțiuni filosofice 3. Justiția, dreptul, Denis Collin • Marile noțiuni filosofice 4. Metafizică și religie, Yves Cattin • Marile noțiuni filosofice 5. Munca și tehnica, Denis Collin • Marile opere ale filosofiei antice, Thierry Gontier • Marile opere ale filosofiei moderne, Thierry Gontier • Marile probleme ale eticii, Christine le Bihan • Proiectele filosofiei kantiene, Viorel Cernica În
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
același, cuvântul-necuvânt se află dincolo de zei și rituri, de cultele și simbolurile noetice. Rostirea primordială ca fenomen, sunet-vibrație, este însăși rădăcina Mantrei vedice. Abolirea dualismului spirit-materie ne ajută să înțelegem că trăim într-o lume "magico-faptică" ce îșî reclamă propria metafizică și metalimbajul cuvenit. Cunoașterea exteriorității este insuficientă, căci înlăuntrul ființei noastre au loc "fapte" definitive și definitorii. Limbajul cotidian este departe de a fi unul creativ, de recuperarel a comunicării pierdute între noi și noi, între lume și noi. Numind
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
București, devreme. E momentul să fac două dezvăluiri, pe care acest foarte interesant intelectual mi le-a încredințat în timpul vieții. Mai întîi, trebuie să mărturisesc că pe vremea aceea (anii '70-'80), pe piața noastră nu existau cărți de parapsiholgie, metafizică, ocultism etc. Deci, ca și horoscoapele, destăinuirile de acest fel te făceau să asculți cu teamă și maximă curiozitate. Întrebîndu-l pe Mircea Ipate Mareș cum a murit Nicolae Labiș (cu care era prieten), mi-a spus: "I-am văzut aura
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
Cu un eu limitat, în infinitul lumii, nici un punct de vedere, nici o stabilire de raporturi nu mai era posibilă și deci nici o putință de realizare sufletească." (Ultima noapte de dragoste, întîia noapte de război) Îl deosebește pe Ștefan Gheorghidiu acea "metafizică pesimistă", exclamare a precarității esențiale: Lipsit de orice talent, în lumea asta muritoare, fără să cred în Dumnezeu, nu m-aș fi putut realiza și am încercat-o decît într-o dragoste absolută", formulă care l-a impresionat atît de
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
al volumului NU, Eugen Ionescu: "...această frază rezumă perfect, complet, toată disperarea lumii. O rezumă cu atît mai mult cu cît este o singură frază și nu un tratat, o confesiune sistematizată, un roman de tragism interior, un sistem de metafizică pesimistă (...) Această singură frază cuprinde și frica noastră permanentă de moarte și singurătate; și nevoia noastră de absolut; și dorința noastră de absorbire, dar și aceea de conservare, de eternitate; și lamentabila noastră goană după amînare și permanentizare, aceste substituiri
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
Nour din Geniu pustiu) și eroul-demon (Dionis din Sărmanul Dionis), împreună cu idei filosofice despre geniu, despre timp și spațiu. Dionis, din nuvela romantică, fantastică și filosofică Sărmanul Dionis este un tânăr de 18 ani, cu spirit reflexiv, cu predispoziție pentru metafizică, reverie, lucruri mistice, aspirând spre iubirea absolută. Ființă superioară, tânărul se refugiază în vis, în speranța că acolo se poate salva, departe de camera "cu pereți negri de șiroaie de ploaie", "cu mucigai verde", cu o masă pe care se
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
România, București, 1972. Cimpoi, Mihai, Narcis și Hyperion: Eminescu, poet al ființei: poem critic, Editura Junimea, Iași, 1994.. Ciobanu, Nicolae, Incursiuni critice, Editura Facla, Timișoara, 1975. Ciobanu, Nicolae, Eminescu: structurile fantasticului narativ, Editura Junimea, Iași, 1984. Ciobotari, Călin, Câte ceva despre metafizica lui Blaga. Actualitatea unei inactualități, în Convorbiri literare, nr. 9, 2005. Cioculescu, Șerban, Dimitrie Anghel, Viața și opera, Editura Publicom, București, 1945.. Cioculescu Șerban; Streinu, Vladimir; Vianu, Tudor, Istoria literaturii române moderne, E.D.P., București, 1971. Cioculescu, Șerban, Introducere în poezia
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
est évolution", conchidea acesta, rezumând ideea fundamentală a Centrului de sinteză pe care l-a condus multă vreme. În adevăr, o anume continuitate e sesizabilă în mișcarea de la materie la spirit, de la mentalitatea primitivă la gândirea modernă, de la religie și metafizică la știință. Cu atât mai mult ea se remarcă în eforturile istoriografiei de a propune o înțelegere coerentă a trecutului. Istorie universală, istorie globală, istorie totală, iată formule sub care trebuie să recunoaștem căutările secolului nostru în direcția sintezei. Acea
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
pentru noi, istoriografia este un instrument antiamnezic, dacă se poate spune așa, iar istoricii niște "gardieni ai memoriei". Întâiul sepulcru se anunță, în această perspectivă, ca expresie a unei funcții istorico-mnemotehnice. Istoria se întâlnea din capul locului cu poezia și metafizica. "Oamenii întâi cântă, apoi scriu. Cei dintâi istorici au fost poeți", spunea Bălcescu, în spirit romantic, pe când Kogălniceanu recomanda insistent ascultătorilor săi poema lui Homer ca pe o istorie. Fiindcă "ce este Iliada, se întreba el retoric, decât o istorie
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
mai subtilă, aplicată pe cazuri de psihologie excepțională, de evadare în fantastic... D. Cezar Petrescu face un nou efort de adaptare, în zona marilor creatori de mituri poetice, obsedat de febră rece a închipuirii lui Edgar Allan Poe, de atmosfera metafizica a povestirilor lui Villiers de L'Isle Adam și de românul de aventură al lui Jack London. Lumea fantomelor halucinante, visul absurd și jocul subconștientului își fac loc în preocuparea să cu o stăruința ce vrea să creeze o nouă
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
hispanoamericane în Europa....................................19 Sábato și Cioran. Posteritatea lui Nietzsche................................................49 Creștinismul, boala sau mântuire?...............................................................71 Melancolia, moartea, sinuciderea, ura de sine.............................................91 Iubirea ca soluție existențiala.....................................................................129 Ipostazele absolutului.................................................................................139 1. Cunoașterea lui Dumnezeu......................................................144 2. Iubirea ca soluție metafizica.....................................................157 3. Metafizica tangoului..................................................................169 Scrisul, terapie la Sábato și Cioran............................................................191 Sábato și Cioran, față în față......................................................................221 Bibliografie..................................................................................................257 INTRODUCERE Sábato și Cioran, doi scriitori atât de diferiți și totuși atât de apropiați, un gânditor care nu să
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
19 Sábato și Cioran. Posteritatea lui Nietzsche................................................49 Creștinismul, boala sau mântuire?...............................................................71 Melancolia, moartea, sinuciderea, ura de sine.............................................91 Iubirea ca soluție existențiala.....................................................................129 Ipostazele absolutului.................................................................................139 1. Cunoașterea lui Dumnezeu......................................................144 2. Iubirea ca soluție metafizica.....................................................157 3. Metafizica tangoului..................................................................169 Scrisul, terapie la Sábato și Cioran............................................................191 Sábato și Cioran, față în față......................................................................221 Bibliografie..................................................................................................257 INTRODUCERE Sábato și Cioran, doi scriitori atât de diferiți și totuși atât de apropiați, un gânditor care nu să vrut filosof și
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
un mare umanist". Ferm, imperturbabil, se spune ca figură lui Sábato, prin prezența să prietenoasă de martor constant de integritate și cinste, este un "totem protector" pentru generații întregi de bărbați și femei de pe toate latitudinile, chiar dacă opera să, "absurdă metafizica a speranței", cum o numește el însuși, nu este o lectură facilă, ci este o provocare pentru capacitatea noastră de discernământ, care ne scutură violent, ne obligă să ne pronunțăm, este "că o vijelie care ne ia pe sus și
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
care l-ar împiedica pe un argentinian nu un francez să aibă delire metafizice, pentru că un bun argentinian nu ar trebui să viseze decât greve muncitorești, ca să nu fie acuzat că este vândut imperialismului, ca și cum în țările din America Latină cuvântul metafizica ar fi sinonim cu reacționar"63. Fie că aceste etape sunt numite "perioade de formare", "crearea independenței"64 sau perioade "coloniala, cosmopolita, națională",65 durată și omogenitatea acestora la nivel continental sunt inca motive de polemici și numai o concepție
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
duritate pe care nu a cunoscut-o secolul al XIX-lea: "Departe de a decădea, românul și dramă au aprofundat marile enigme etice și religioase: de la Dostoievski până la Grahan Greene, trecând prin Kafka, marea literatura a timpului nostru este eminent metafizica, iar problemele sale sunt problemele esențiale ale omului și ale destinului sau"71. Credem că modul cel mai potrivit de a încheia referirile la complexitatea fenomenului, mult controversat, al receptării literaturii latino-americane în Europa în secolul XX sau, mai bine
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
vedere al "eu-lui și al lui aici". Spune Sábato: "Nu observatorul imparțial și ubicuu al științei sau al literaturii obiectiviste, ci eu-l concret, învelit în corpul său. În acest corp care ma transforma într-o ființă muritoare. De unde importantă metafizica a corpului"20. Concretizarea acestei noi filosofii, reluată în literatura, îi restituie omului "autentică să condiție tragică", așa cum susțin atât Cioran, cât și Sábato, ca o continuare a gândirii filosofului german. Că și la Nietzsche, o temă reluată obsesiv în
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]