14,331 matches
-
cavitatea rezonantă formată (la nivel global) Între Pământ și ionosferă, pot produce o rezonanță electromagnetică ce poate fi pusă În evidență În mod experimental. Acest fenomen este cunoscut În literatură sub denumirea de “Rezonanță Schumann”. De asemenea așa-zisele “fenomene meteorologice din spațiul extraatmosferic” cum sunt exploziile solare, ploile de meteoriți, fluxurile importante de particule elementare sau radiațiile generate de surse extraterestre sau chiar extragalactice, generează unde electromagnetice din domeniile ULF, SLF sau ELF. Acestea pot produce furtuni electromagnetice, perturbări ale
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
212°F; transformarea în grade Celsius se face după formula: °F = 5 9 °C + 32. SCRUB formațiune densă de arbuști cu ghimpi și cu frunze mici și tari, care persistă în anotimpul uscat, specifică regiunilor aride din Australia. SECETĂ fenomen meteorologic complex, caracterizat prin absența parțială sau totală a precipitațiilor, temperaturi ridicate, extinse pe perioade lungi de timp (săptămâni și chiar luni de zile); se disting: secetă atmosferică (deficit prelungit de umezeală numai în aer) și secetă pedologică (deficit prelungit de
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
partea de jos într-o vale, depresiune sau câmpie. VISCOL fenomen hidrometeorologic ce constă în spulberarea zăpezii de către vânt, astfel încât vizibilitatea 120 scade extrem de mult, iar aprecierea privind căderea concomitentă a zăpezii este imposibilă. VREME situația atmosferei și a elementelor meteorologice (temperatură, precipitații, vânturi ș.a.) la un moment dat și într-un anumit loc. VULCAN relief conic cu caracter muntos, rezultat prin acumularea lavei și a altor produse vulcanice în jurul craterului; cel mai înalt vulcan din lume este Aconcagua - 6.960
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
scurg în apele râurilor. 23 MARTIE - ZIUA MONDIALĂ A METEOROLOGIEI Veri cu călduri excesive. Ierni geroase cu zăpadă puțină. Tornade bruște și căderi masive de precipitații. Inundații, alunecări de teren. Modificarea considerabilă a florei și faunei. Creșterea numărului de fenomene meteorologice excesive. Vremea, pe pământ devine de la an la an, de la anotimp la anotimp tot mai capricioasă și mai imprevizibilă. Va deveni Planeta albastră un spațiu tot mai ostil vieții, va deveni un tărâm în care nu se mai poate trăi
Ghidul micului ecologist by Lidia Gâdei, Violeta Buciumaş, Silviu Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1181_a_1883]
-
substanțe de a atrage materiale feroase (fier, oțel, nichel, etc); Mamifere= animale vertebrate, homeoterme, cu corpul acoperit în general cu păr, care nasc pui vii, pe care îi hrănesc cu lapte produs de glandele mamare, Mediu= totalitatea factorilor fizici, chimici, meteorologici dintr-un loc cu care un organism vine în contact (temperatura, umiditatea, solul, apa, peisajul); Metamorfoză= ansamblu complex de modificări morfologice, fiziologice și comportamentale suferite de unele animale în cursul dezvoltării lor ontogenetice; Monument al naturii= zonă sau obiectiv natural
Ghidul micului ecologist by Lidia Gâdei, Violeta Buciumaş, Silviu Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1181_a_1883]
-
Constantin Hepites (1851-1922). Fiul farmacistului Constantin Hepites din Brăila, absolvent, la doi ani după obținerea doctoratului în științe (fizico-matematice), și al Școlii Politehnice de la Universitatea Liberă din Bruxelles, a avut o ascensiune profesională de excepție, fiind, printre altele, fondatorul Institutului Meteorologic din București (1884), creatorul serviciilor naționale de măsuri și greutăți (1889), de seismologie (1893), al Observatorului de Magnetism Terestru (1895) etc.64. A fost și un prolific autor de studii științifice (827) în domeniile fizicii, climatologiei, meteorologiei, topografiei, seismologiei, astronomiei
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
frunzele fragile ale mestecenilor din față, Bidaru simțea prin toți porii organismului său, de "tânăr" nonagenar, apropierea ploii. Nu avea nevoie de măsurători speciale, deoarece un om la o asemenea vârsta înaintată poate fi considerat cel mai sigur barometru. Fenomenele meteorologice și schimbările bruște, pentru cei mai mulți surprize neașteptate ale naturii, pentru cei de vârsta lui nu erau altceva, decât fenomene obișnuite, a căror apropiere o simțeau cu mult înainte să se producă. Abătut și preocupat de multiplele sarcini asumate, precum și de
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
etiologici. Stresul poate fi provocat de factori somatici, psihici sau sociali, putând fi diferențiat eustresul, stresul care contribuie la menținerea homeostaziei, deci cu efecte pozitive asupra organismului, și distresul, cu efecte negative. Factorii stresanți pot fi somatici, ca de exemplu meteorologici, traumatici, infecțioși, printre factorii psihici se număra frica, iar printre cei sociali izolarea, emigrarea. În evoluția stresului la bază stau factorii psihici, fiind obligatorie participarea sistemului neuroendocrin. Stresul, această reacție nespecifică de apărare, evoluează în trei faze, sau stadii, reacția
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
tăia din asprimea climei. Peste arealul românesc s-a așternut, ca o plapumă, o climă temperat continentală. Era prielnică tranzitării în siguranță a meleagurilor noastre din acest punct de vedere. Astfel, în călătoria lui, străinul nu trebuia să înfrunte fenomene meteorologice extreme... Fără să îndure năduful arșițelor cumplite sau frigul gerurilor aprige, așa cum se întâmpla în miezul stepei 30. f. Catapeteasma izolării Să îndrăznim a ne uita spre izolare nu doar ca la o cortină, dar și ca la un iconostas
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
aproape caracteristică, cu manifestări somatice importante, apoi multiplicarea conduitelor de protest și apariția eșecului școlar, în sfârșit, organizarea progresivă a conduitelor psihopatice și delincvente. Organizarea psihopatologică poate fi recunoscută la început în paralel cu prevalența vidului („depresia” în sensul cvasi meteorologic al termenului care este exprimată tipic prin desenul caselor), apoi o tentativă de reconstrucție defensivă și idealizantă, dar al cărui scop este negarea suferinței și a sentimentului de pierdere (exprimată de această dată prin plimbarea idilică a mamei și a
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
se convertește la doctrina lui Epicur. Primele porțiuni ale zidului sunt consacrate fizicii. Propilee ale sistemului, și îndeosebi ale eticii la Epicur, ele constituie un expozeu clasic asupra a ceea ce se știe despre doctrină: atomii, vidul, mișcarea, simulacrele, reducerea fenomenelor meteorologice și naturale la niște combinatorii de particule. Nimic deosebit, în afara precizării că teoria declivității există și la Magistrul însuși. Nu la Democrit, ci la Epicur. Ceea ce elimină multiplele ipoteze asupra inventării clinamen-ului de către Lucrețiu. O dovadă perfectă că inexistența unei
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
Apelor Îi sluji pentru a face lumina Lunii și pe cea a zilei (sau a stelelor), În vreme ce din pietrele scumpe de pe cele două coroane făcu „armata stelelor” (omnes militias stellarum)21. Din ea făuri mai tîrziu Îngerii care supraveghează fenomenele meteorologice - vîntul, tunetul, ploaia, grindina și ninsoarea 22, „și porunci pămîntului să dea la iveală toate ființele vii, animalele, copacii și ierburile, și porunci mării să zămislească peștii și #probabil: <porunci> aerului <să producă>## păsările cerului”23. Glosa anonimă adaugă: „Păsările
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
unul care Îi venerează pe amîndoi fiii lui Dumnezeu, unul care Îl venerează pe Isus și unul care Îl venerează pe Satanael, „făuritor (demiourgos) al plantelor, al animalelor și al tuturor corpurilor compuse”, atribuindu-i lui Isus, fratele ceresc, fenomenele meteorologice nefavorabile, produse din invidie față de rînduiala bună a lui Satanael 33. În cele din urmă, obiectul relatării lui Zigabenos devine Treimea bogomililor, În care autorul detectează influențe sabeliene: Fiul și sfîntul Duh sînt ipostaze distincte numai În timpul celor treizeci și trei de
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
18. I. Ioh. 61-63 D, pp. 54-55 Bozóki. „Șapte zile” se interpretează ca șapte zile divine, respectiv șapte secole; ibidem, p. 64. 19. I. Ioh. 67 D. 20. Idem, p. 54 Bozóki. 21. Idem, 72 D. 22. În legătură cu originea Îngerilor meteorologici, vezi cartea mea Expériences de l’extase, de l’Hellénisme au Moyen Age, Payot, Paris, 1984, p. 158. 23. Nici În V, nici În D (pp. 56-57) nu este menționat aerul. 24. Glossă la V, pp. 90-91 Bozóki. 25. Cosmas
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
de bunăvoie pe Sathanas și cei care au fost antrenați fără voie În căderea lui, afirmînd că sufletele oamenilor sînt Îngeri din a doua categorie. În rest, bagnolezii sînt traducianiști, subordinaționiști și cred - În conformitate cu Interrogatio - că Diavolul este autorul fenomenelor meteorologice supărătoare. În concluzie: catharii monarhieni din Lombardia sînt pseudodualiști, aderînd la o etică bogomilă și la o doctrină care derivă direct din Interrogatio. Ereziologii semnalează cîteva inovații În raport cu acest text: - mitul Spiritului Rău ascuns În străfundul universului, care substituie pseudodualismului
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
nu numai din pricina lui Jupiter, care l-a azvîrlit pe Prometeu În lanțuri și a pus să fie torturat. Jupiter nu este decît un zeu al cerului; el nu e În stare de altceva decît să se joace cu fenomenele meteorologice. Mai puternice decît Jupiter se dovedesc a fi acele divinități care guvernează viața oamenilor: „Destinul, Timpul, Întîmplarea, Norocul și Schimbarea. Lor numai / Li se supun toate lucrurile, În afară de Iubirea eternă”6. Jupiter nu este cu adevărat rău; este doar un
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
violenței? Ba, mai mult: sentimentul înstrăinării de sine, al detașării de propriul trup, contemplat, analizat, explorat ca un corp străin nu va fi fiind consecința atâtor boli? Oricum, trupul lui Cioran e un veritabil barometru: înregistrează, cu acuitate, toate schimbările meteorologice. „Cea mai mică schimbare de temperatură, spune el, îmi repune în cauză toate proiectele, ca să nu spun toate convingerile”. Și continuă: „Această formă de dependență, cea mai umilitoare dintre toate, mă deprimă neîncetat, spulberându-mi totodată puținele iluzii privind șansa
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
a existenței", "un întreg organic" și "cadru existențial și categoric al cunoașterii"33, timpul, din cultura tradițională, capătă valențele unui "cosmos viu": "Activitățile omului se produc în funcție de ritmul anotimpurilor, de ritmul cosmic, de la mersul cerului până la cel impus de fenomenele meteorologice, dar aceste activități se depun și în funcție de prezența unor reprezentări și unor rânduieli tradiționale care ordonează și îndrumează viața obștească".34 "Calendarul viu", din viața satului tradițional, cuprinde atât "supra-timpul" sărbătorilor, cât și ieșirea din timp, suspendarea timpului din momentele
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de la această concepție, s-a explicat prezența "cailor de foc" în mitologia românească caii de la căruța lui Sântilie.93 Ieșirea din "moarte", începerea unui nou cilcu al vieții, se realizează prin intermediul ursului, animal htonian și lunar, cu virtuți medicale și meteorologice, întruchipare a divinității naturii care moare și renaște în fiecare an.94 Zilele mitice, douăsprezece sau nouăsprezece, dacă se ia în considerare intervalul 20 decembrie (Ignatul) 6 ianuarie care prezintă fața Noului An, se supun, ritualic, metamorfozelor soarelui, ducând povara
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pâne, el mergea la Dumnezeu și spunea și de la Dumnezeu aducea."279 Cea mai statornică dintre păsările cerului este vrabia care semnifică atașamentul față de om, ciripitul ei fiind perceput ca plâns al omului izgonit. În tradiția românească, vrabia are funcție meteorologică, prevestind ploaie dacă se scaldă în apă, când ciripesc mult pe pom, când se scaldă în praful de pe drumuri sau când se scoală dis-de-dimineață.280: "Vrabia dacă îmbătrânește se face cu totul albă. Vrabia, la 50 de ani, mai întâi
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
în lipsa unei infrastructuri adecvate, dificultățile generate de distanțele mari între „școala de centru” și structurile școlare nu au putut fi evitate: accesul elevilor la școală sau participarea cadrelor didactice la diferite activități este dificilă (în special în perioadele cu condiții meteorologice nefavorabile). De asemenea, există situații în care reprezentanții autorităților locale influențează independența financiară a școlilor, consiliul local tinzând să adopte poziția decidentului absolut în ceea ce privește școala. Acest lucru este permis de restricțiile legale cu care se confruntă managerii școlari. În prezent
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
toamna și iarna/ Coboară amândouă/ Și plouă și ninge - / Și ninge și plouă" (Moină). Universul este terifiant, căldura toridă din iulie provoacă descompunere și nevroze: "E miros de cadavre iubito/ Și azi chiar sânul tău e mai lăsat" (Cuptor). Contopirea meteorologică este o formă a angoasei existențiale (Negru). Fiind dominat de o frică sublimă, universul bacovian este traversat uneori de păsări sinistre, de corbi, care vin din Poe și din Traian Demetrescu, de dincolo de mormânt și cheamă la dispariție. Poetul își
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
istoric se întinde/ pe-aceleași vremuri mă găsesc", poetul este martorul prăbușirii piloților: "... și simt cum de atâta ploaie/ piloții grei se prăbușesc", care trimit la "stâlpii universului", la prăbușirea universului. Dacă în prima strofă, poetul contemplă ploaia ca fenomen meteorologic, în ultimele versuri ploaia semnifică pulverizarea planetară. Poezia este structurată în patru catrene , păstrează tehnica prozodică din Plumb, are efecte muzicale sumbre provocate de rimele ("vestmânt" "vânt"; "plouând" "plângând"). Având ritmul iambic, rimă onomatopeică, versurile semnifică o ceremonie a singurătății
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
trebuie să respecte datina din bătrâni, apoi urma să ia viața de la capăt, după același tipic. Alte personaje au trăsături comune: părintele Dănilă e înalt, pleșuv, cu pântecele revărsat; baba Maranda, vrăjitoarea, e săracă, lipită pământului; argatul Mitrea citește semnele meteorologice, mănâncă între animalele lui în șură. Iubitori de petreceri, muntenii merg la cumătrii sau nunți. Apropierea de Miorița este evidentă, dar sunt și unele deosebiri. În baladă apare firea resemnată a românului, în roman Vitoria caută adevărul și înfăptuirea dreptății
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
atâtea biruri, năpăstuiți de năvălirile tătarilor. Abatele era un intelectual fin, un umanist, uluit de frumusețea peisajelor, de calitatea vinurilor și a bucatelor, de trecerea apelor în cârca unui moldovean. Bazându-se pe observații milenare, căpitanul Ilie Turculeț face preziceri meteorologice, uimindu-l pe abatele raționalist. Căpitanul are ca argumente: zborul graurilor în cârduri cu ciorile, mișcarea lunii pe cer, direcția vântului. Indirect este binecuvântat pământul Moldovei, simplitatea lui primitivă, generozitatea oamenilor, peisajul. Caracterizarea Abatelui de Marenne Abatele de Marenne este
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]