4,914 matches
-
populație a folosirii unui catehism apărut în capitala catolică a imperiului. În cazul tipăririi lucrării, Consistoriul cerea ca aceasta să apară în limba română și rusă128. Câteva săptămâni mai târziu, Consiliul Aulic de Război din Viena făcea cunoscut episcopului Bucovinei, Mitropoliei ortodoxe de la Carloviț și Comandamentului General al Galiției că a hotărât tipărirea și trimiterea în provincie, pe cheltuiala Fondului bisericesc bucovinean, a 300 de exemplare din catehism, tipărite în română, germană și rusă, precum și a primei părți a manualului pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
avea, aidoma școlilor clericale din Banat 157, o durată de trei ani și era întreținută din veniturile Fondului Bisericesc bucovinean. Pe lângă Daniil Vlahovici, ajuns episcop al Bucovinei, între dascălii acestei școli au mai figurat și alți înalți prelați aduși de la Mitropolia din Carloviț, precum: Ghenadie Platenki și Moise Popovici, dar și unii preoți proveniți din rândul clericilor bucovineni, precum: ieromonahii Serafim și Manasie Dracinschi sau protodiaconul Melhisedec Lemni 158. Prin hotărârea Congresului Illir din anul 1780, de la Timișoara, prindea contur un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
HofKriegsRat, Protokoll, 1783, Dep. Lit. G., Pg. 1768. 93 Miron M. Călinescu, op. cit., p. 16. 94 Regulamentul iliric din 1770, cu modificările sale din 1777 și 1779, expresie a reformismului iosefin, viza subordonarea bisericii ortodoxe din Banat și Ungaria, supuse mitropoliei Carlovițului, politicii de centralizare și integrare socială, prin reglementarea organizării ierarhice, a numărului preoților, parohiilor și mănăstirilor, a veniturilor clericilor, a statutului social și a gradului lor de instruire, cf. Nicolae Bocșan, Contribuții la istoria iluminismului românesc, Timișoara, 1986, p.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
1774-1790. 138 Ion Nistor, Istoria Bisericii din Bucovina, București, 1916, p. 28. 139 DANIC București, fond Consiliul Aulic de Război, pachet XXII, doc. nr. 21/1786. 140 DJAN Suceava, colecția Documente, p. VI, doc. nr. 81. 141 DJAN Suceava, fond Mitropolia Bucovinei, secția Diverse, dosar 95/1786. 142 Vasile Gh. Miron, Mihai-Ștefan Ceaușu, Ioan Caproșu, Gavril Irimescu, op. cit., p. 504-505, nr. 314. 143 DJAN Suceava, colecția Documente, p. XIV, doc. nr. 49. 144 D. Prodan, op. cit., p. 242; Nicolae Bocșan, op. cit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
zur Erinnerung die erste urkundliche Erwähnung von Czernowitz vor 500 Jahren, Czernowitz, 1908, p. 87. 107 Elisabeth Bradler-Rottmann, Die Reformen Kaiser Joseph II., Göppingen, 1973, p. 142-143. 108 Allgemeine VerwaltungsArchiv, Hofkanzlei, Protokoll, Galizie, 1790, nr. 75. 109 DJAN Suceava, fond Mitropolia Bucovinei, secția Diverse, dosar 156/1792. 110 I. Nistor, Zur Geschichte des Schulwesens in der Bukowina, Cernăuți, 1912, p. 34 și urm. 111 Mihai-Ștefan Ceaușu, Școală și educație în Bucovina în perioada iosefinistă și postiosefinistă, în "Anuarul Institutului de Istorie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
istoria iluminismului românesc, p. 91-92. 158 Isidor Onciul, op. cit., p. 52. 159 Nicolae Bocșan, op. cit., p. 92. 160 Ibidem. 161 Allgemeine Verwaltungs Archiv, Wien, Hofkanzlei, Protokoll, Galizie 1791, Nr. 59. 162 Ibidem, III, a, 2, Bukowina. 163 DJAN Suceava, fond Mitropolia Bucovinei, secția Diverse, dosar nr. 95/1796; 120/1788. 164 Ion Budai-Deleanu, Kurzgefasste Bemerkungen über die Bukowina, în Ion Nistor, Românii și Rutenii din Bucovina. Studiu istoric și statistic, București, 1915, p. 198. 165 Ibidem. 166 DJAN Suceava, colecția Documente
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
cupola Catedralei Mitropolitane din Chișinău. După ce a fost evacuată la Vaslui și apoi la Craiova, statuia Marelui Ștefan a fost așezată iarăși pe locul ei de naștere. Soclul, crucea, paloșul și inscripțiile au fost schimbate și denaturate, după care Catedrala Mitropoliei Chișinăului a fost dărâmată, pe locul ei ridicându-se o fabrică a ideologiei comuniste. Statuia Marelui Ștefan Voievod cel Mare și Sfânt a fost mutată în fața Parcului Botanic, iar în locul său a fost ridicată statuia lui Lenin. Mai târziu, statuia
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
toți acești copii, Istoria lui Traian ?» - «Pot, îi răspunse învățătorul, dar numai jumătate de dimineață, iar cealaltă jumătate după amiază, pentru că nu am alt local decât camera pe care o vezi! Am, făcut multe cereri pentru un spațiu corespunzător către mitropolia Sibiului, dar fără vreun rezultat.» A doua zi Badea Cârțan era în cabinetul mitropolitului. Numai o întrebare i-a pus acestuia: - «Oare nutrites oile pe care ciobanul le duce la pășunat, jumătate înainte de masă, iar cealaltă jumătate după masă ?» îndârjirea
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Cam în felul acesta va apare primul învățător cu patalamaua la șerpar în Streza Cârțișoara, Pavel Monea, tânăr la 3 octombrie 1866, primește personal din mâna marelui cărturar, Andreiu Baronu de Siaguna, Decretu de Denumire pentru Postulu dăscălescu, eliberat de Mitropolia Românilor greco răsăriteni din Ardeal și Ungaria, sub numărul 103. Pavel Monea este trimis de însuși întemeietorul primului Seminar teologic românesc din Ardeal să-i școlească pe chiar înșiși mai tinerii săi consăteni. El va veni în sat, se va
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
sta mai mult ca să-ți permiți așa ceva. Știi că și prietena mea și colega de bancă din liceu este doctoriță aici în Larisa. Ați cam rupt legătura. Am căutat-o și acum la telefon, dar fără rezultat. Se observa și mitropolia orașului Larisa, în fața căreia se afla statuia ce reprezintă simbolul orașului, calul. În antichitate, zona Larisei era vestită pentru cei mai frumoși și puternici cai din Grecia. Ne-am continuat drumul. Ajunsesem într-o regiune unde bogăția vegetației tesaliene de
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
astfel, conflictul s-a stins, căci nici biserica n-avea interes să se implice într-un scandal public. După răposatul Vasile Hudișteanu, slujește la Ipotești preotul Neculi Karano-Hakmann, care va pleca nemulțumit în mai 1863, așa cum reiese din suplica trimisă Mitropoliei la 20 martie același an. Motivul? Proprietarii acelor părți de moșie nu mi-au dat pământurile de hrană, după așezământ, și nici casă de odihnă, încurcându-mă cu vorbi din an în an29. Enoriașii îl învinuiau pe Eminovici, căci biserica
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
teren al bisericii din Ipotești, adresa cu nr. 33297 (înregistrată la Ministerul Cultelor și Artelor cu nr. 52, din 30 iulie 1927) arată că acesta trebuie să se arendeze de Epitropie prin licitație și rezultatul să se supună aprobărei Sf. Mitropolii 63. Licitația s-a ținut în ziua de 30 octombrie, începându-se de la suma de 910 lei hectarul, și este câștigată de Dumitru Crețu, după care vor fi făcute toate demersurile legale necesare intrării sale în drepturi 64. Începând din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
va consemna într-un proces-verbal următoarele: cu acest prilej în urmare cu D-l Inginer al județului, cu preotul paroh local am ales locul în care se va construi noua biserică a acestui sat, după planul tip aprobat de Sf. Mitropolie de Consiliul Central bisericesc 65. La acea dată, vechea bisericuță, după cum reiese din formularul tip completat de mâna protoiereului, nu arăta atât de dărăpănată ca altădată; se face mențiunea că acoperișul e de tablă veche, dar curtea e împrejmuită în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
continua la primăvara viitoare 67. La capitolul al II-lea al procesului-verbal de inspecție, situația externă a bisericii, sunt trecuți la ctitori vechi: Ipatie și N. Isăcescu și Gh. Eminovici, fost proprietar al moșiei Ipotești 68. În Anuarul Arhiepiscopiei Iașilor Mitropolia pe anul 1930, tipărit la mănăstirea Neamț, găsim biserica filială "Sfinții Arhangheli" în stare mijlocie 69. Dacă piatra de temelie a fost pusă în iunie, iar în decembrie 1929 era turnată temelia și clădit soclul bisericii, se poate bănui că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
e aproape de a fi terminată 101. Între timp, intrând (după atâtea inspecții!) într-o relație mai apropiată cu protoiereul județului, preotul Scobai se străduiește să arendeze el pământul ce se afla în proprietatea bisericii; în februarie 1935, acesta se adresează Mitropoliei din Iași cerând a se comunica prețul arenzei anual fixat, căci prin ordinul nr. 203 din 7 februarie, anul în curs, i se aprobase arendarea, începând cu data de 1 ianuarie 1936102. Interesant este faptul că același paroh, la 25
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
ar putea găsi un asemenea loc dar cu preț mare104. Documentele de arhivă lămuresc asupra faptului că pământul dat bisericii la împroprietărire nu era în imediata apropiere a bisericii, așa încât, la 27 mai 1935, Consiliul Parohial și epitropii parohiei înaintează Mitropoliei Iași procesul-verbal prin care admit că terenul bisericei filiale Ipotești în întindere de 9.309 m.p. dat Epitropiei bisericei Ipotești parohia Cucorăni de către Ministerul Agriculturii cu titlul No. 1246 din 5 februarie 1935, să fie dat locuitorilor D.D. Gireadă și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
se poate trece cu vederea, pentru că e vorba de proprietara de atunci a Ipoteștilor-Eminovici, este relatat în scris tot de părintele Scobai: Nr. 22/1935 Aprilie 10 Înalt Prea Sfinte, Cu raportul No. 57/931 am supus la cunoștința Sfintei Mitropolii că pământul bisericei filiale Cătămărăști din această parohie s-a luat 65 prăjini de D-na Dr. Papadopol în urma unei măsurători făcute de către un Domn inginer adus de D-sa. Sfânta Mitropolie cu ordinul No. 5940/931 comunică că atât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
No. 57/931 am supus la cunoștința Sfintei Mitropolii că pământul bisericei filiale Cătămărăști din această parohie s-a luat 65 prăjini de D-na Dr. Papadopol în urma unei măsurători făcute de către un Domn inginer adus de D-sa. Sfânta Mitropolie cu ordinul No. 5940/931 comunică că atât epitropia cât și consiliul parohial au îndatorirea de a urmări pe cotropitori. Bazați pe acest ordin s-a reclamat cazul justiției și după nenumărate procese pe la judecătorie s-a ajuns la tribunal
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
mai are astăzi pământul complet de 8 1/2 fălci sau 680 prăjini ci lipsește din el 65 prăjini rămânând astăzi numai cu 615 prăjini pentru care vă supunem cazul la cunoștința Înalt Prea Sfinției Voastre. Paroh, P. Scobai 114. Mitropolia nu a dat nici un răspuns la această întâmpinare. În primăvara anului 1935, Irimescu, deși revoltat de dărâmarea casei copilăriei lui Eminescu, aprobă însă cu toată nonșalanța dărâmarea bisericuței de la Ipotești, pe motiv că s-a făcut alta mai arătoasă. Ordinul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
117. În octombrie 1937 biserica-filială din Ipotești aducea un venit anual de 580 de lei și avea în posesie 5 ha. de pământ 118 pe care-l arenda, an de an, preotului paroh, încă din anul 1935 aprobat de Sf. Mitropolie cu ord No. 6702119. În schimb, sfințirea bisericii ca și inaugurarea casei-muzeu cu care "amenință" actele, nu se știe când anume se va fi făcut. Se știe doar că în procesul-verbal de inspecție (nr. 16) din 31 august 1937, biserica
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
comitet pentru facerea din nou a bisericei care acum e aproape gata124. Este limpede că onoratul comitet avea și acum, în 1938, mare nevoie de bani, deoarece preotul își aduce aminte de 10.000 de lei pe care-i ceruse Mitropoliei cu patru ani înainte, dar pe care nu-i putuse cheltui, in cauză că timpul atunci s-a răcit simțitor și nu s-a mai putut lucra, drept care s-au restituit Sfintei Mitropolii 125. Este, însă, neașteptat ceea ce urmează: astăzi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
000 de lei pe care-i ceruse Mitropoliei cu patru ani înainte, dar pe care nu-i putuse cheltui, in cauză că timpul atunci s-a răcit simțitor și nu s-a mai putut lucra, drept care s-au restituit Sfintei Mitropolii 125. Este, însă, neașteptat ceea ce urmează: astăzi comitetul având nevoie de bani, cu plecată smerenie rog a ni se trimite suma de 10.000 lei spre a fi încredințată domnului președinte al comitetului de construcție a bisericii 126. Suma este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
reiese din confirmarea de primire a banilor (nr. 510/ 7 mai 1938)127. Anul 1938 este anul în care se înființează parohia Mihai Eminescu, delimitându-se de cea din Cucorăni și Cătămărăști. Ordinul acestei dezlipiri poartă numărul 3907, dat de mitropolie și transmis parohiei cu nr. 548 din 11 aprilie, prin Protoieria Botoșani 128. Este cel puțin contrariantă exactitatea datei, întrucât în adresa nr. 58 din 7 octombrie 1939 către Ministrul de finanțe, pentru reglementarea corectă a impozitelor, se spune că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
certitudine că un astfel de gest se înscrie în altă sferă decât aceea a malversațiilor de tot felul care au marcat istoria locului. Bisericuța familiei Eminovici a fost sfințită la 15 iunie 1994 în prezența Înalt Preasfințitului Calinic Botoșăneanu, de la Mitropolia Moldovei, precum și a foarte mult popor. Printre oameni se aflau și urmașii celor ce refuzaseră să dărâme străvechiul lăcaș atunci când cel nou fusese ridicat chiar alături. Credința zugrăvește icoanele-n biserici...133 NOTE 1 Gh. Ungureanu, op. cit., p. 13. 2
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
13 Ibidem, p. 222. 14 Ibidem, p. 261. 15 Ibidem. 16 Mihai Eminescu, Opere VII, București, Editura Academiei R.S.R., 1977, p. 299-300. 17 Ibidem, p. 300. 18 Pe de altă parte însă, într-o jalbă din 21 martie 1885 adresată Mitropoliei, faimosul arhimandrit Iachint Iurașcu, plângându-se că biserica a rămas fără nici un venit, mărturisește că a ajuns să dea bani din buzunar pentru lumini și celelalte articole necesarii, căci așa am fost deprins, din copilăria mea [...] de la părinții mei chiar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]