2,533 matches
-
că, pînă să se afle de ea pe puntea vasului Pequod, se scursese atîta amar de vreme. Dar, fie că nevăzuta și ambigua congregație a duhurilor văzduhului sau răzbunătorii prinți și potentați ai focului, au sau nu vreo legătură cu muritorul Ahab, fapt este că acesta a luat măsuri practice și urgente în ce privește piciorul său: și anume, l-a chemat pe dulgher. Iar cînd acel subaltern s-a înfățișat înaintea lui, Ahab i-a poruncit să-i meșterească grabnic un nou
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
a unei lumi noi, menite să slujească drept reședință de vară îngerilor! Iată un subiect de meditație, dacă Ahab ar avea vreme să mediteze - dar Ahab nu se gîndește niciodată, el simte numai, simte, iar asta e destul pentru un muritor! A gîndi e o îndrăzneală! Doar Dumnezeu are dreptul și privilegiul acesta. A gîndi este sau ar trebui să fie o îndeletnicire liniștitoare, făcută la rece, iar sărmanele noastre inimi și bietele noastre minți palpită prea mult ca să fie-n
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
vom analiza eminescianismul și, arătând pricinile lui, vom înțelege de ce împrumutarea formei nu răstoarnă cele spuse de noi în articolul trecut. Eminescienii sunt de două feluri: cei fără talent și cei cu talent. Acei care nu-s poeți, adică simplii muritori, nu zic că nu vor fi simțind nimica, căci toți oamenii simt mai mult ori mai puțin și toți au simțământul frumosului, dar simțirea lor n-atinge gradul acela, de la care mai în sus începe a fi poet cineva. Toți
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
toți simțim așa de tare ca să putem fi poeți. Acești poeți eminescieni, fără darul poeziei, citind pe Eminescu și găsind într-însul expresia tendințelor și simțămintelor lor, devin admiratorii marelui poet, firește. Până aicea ajungem toți. Însă unora dintre noi, muritori de rând, ne vine și nouă gustul să facem poezii, și cum Eminescu a întrupat așa de frumos tot ceea ce am putea spune noi, începem să parafrazăm bucăți de ale lui, și iată-ne poeți! Așa că nu numai cuvântul e
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
În ce constă ea. Pornind de la diferențe, putem descoperi numitorul comun al tuturor formelor ornamentale. O privire asupra subiectului prin prisma fenomenologiei poate oferi răspunsul. Împrumutând de la Heidegger conceptul de t e t r adă prin care acesta definește locuirea muritorilor pe pământ, sub cer și În prezența divinilor, găsim cu ajutorul lui un sens al ornamentului pre-modernist: „[...] În salvarea pământului, În primirea cerului, În așteptarea divinilor, În călăuzirea muritorilor se petrece locuirea ca acea Împătrită ocrotire a tetradei.― (Heidegger 1935: 42
Polarităţile arhitecturi by Cristina Aurora Enuţă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92992]
-
conceptul de t e t r adă prin care acesta definește locuirea muritorilor pe pământ, sub cer și În prezența divinilor, găsim cu ajutorul lui un sens al ornamentului pre-modernist: „[...] În salvarea pământului, În primirea cerului, În așteptarea divinilor, În călăuzirea muritorilor se petrece locuirea ca acea Împătrită ocrotire a tetradei.― (Heidegger 1935: 42) Putem numi ornamentul clasic tetradic, deoarece dă seama Înainte de toate despre un anume fel de a fi În lume, de a locui. Ornamentul tetradic este orientat față de reperele
Polarităţile arhitecturi by Cristina Aurora Enuţă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92992]
-
numi ornamentul clasic tetradic, deoarece dă seama Înainte de toate despre un anume fel de a fi În lume, de a locui. Ornamentul tetradic este orientat față de reperele generale ale lumii și adună laolaltă cele patru elemente ale tetradei: cerul, pământul, muritorii și divinii. El este gr a vita ț iona l , ancorat În materialitatea clădirii și a lumii În care ea se așază, căreia Îi marchează limitele În desfășurarea pe orizontală și verticală, Îi gradează Înălțarea de la pământ către cer, Îi
Polarităţile arhitecturi by Cristina Aurora Enuţă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92992]
-
de valori a început s] se clatine în momentul în care Enkidu și Ghilgameș au p]truns în locuri sacre aducând ofense zeilor. Enkidu a fost condamnat la moarte, iar Ghilgameș a devenit, astfel, conștient de statutul s]u de muritor. Convins de validitatea unei etici bazate pe fort] și autoritate, el s-a hoț]rât s] înving] moartea. Pornit în misiunea să, a f]cut popas la o cârcium], unde hangita l-a avertizat cu privire la nebunia c]ut]rii sale
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
o s]rb]toare, pune-ți vesminte frumoase, împodobește-ți p]rul, spăl]-te bine cu ap]; ia aminte la copilul care te ține de mân], iubita s] g]seasc] la pieptul ț]u pl]cere: iat] ce se cuvine muritorilor. Ghilgameș nu a luat-o în seam]. Un sistem etic desprins din conștientizarea propriei mortalit]ți și care propunea tr]irea vieții în tov]r]sie, iubire și pl]ceri nu coincidea cu țelul s]u. În cele din urm
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
spre deosebire de corespondentul s]u biblic, Noe, primise nemurirea de la zei. Ghilgameș a fost instruit cu privire la efemeritatea vieții și realiz]rilor oamenilor și a aflat c], în ciuda puterii sale de rege semidivin, el va muri în cele din urm], ca toți muritorii de rând. Drept revanș], Utnapiștim l-a trimis în c]utarea unei plante magice care creștea pe fundul m]rii și care, odat] mâncat], „ar transforma un b]trân într-un om tan]r”. Ghilgameș a obținut plantă cu puteri
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
știe cumva c] o persoan] a f]cut-o. Pentru Abélard, aceast] problem] este dep]sit] prin afirmația c] Dumnezeu poate vedea în inimile oamenilor, deși acestea sunt inobservabile pentru restul. Aceast] posibilitate totuși nu va avea mare important] pentru acei muritori care au responsabilitatea de a evalua caracterul moral pe care il manifest]m cu ocazia unor evenimente publice observabile. Ultima presupunere sugereaz] o soluție diferit]: a nega faptul c] intențiile agentului sunt, în mod necesar, obiecte private, si a accepta
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
elemente foarte importante atunci cand ne gândim la aproape toate aspectele vieții cotidiene. Negarea influenței acestui factor asupra deciizilor pe care le lu]m, în favoarea vreunei realit]ți abstracte, poate fi considerat] ideal], dar probabil nu este posibil] pentru cei mai mulți dintre muritori atunci când sunt puși în fața unor alegeri complexe. (Vezi în comparație capitolul 28, „Relațiile personale”) Acest accent pus pe abstractizare nu este unic în teoretiz]rile morale. Și alți filosofi înaintea lui Regan și Singer au suținut c], pentru a fi
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ele și am rostit aproape inconștient formula vrăjită: «-Opriți planeta, vreau să cobor!...»’’ Cineva mi-a ascultat ruga și iată-mă poposind răzleț printre stele. Cerul pare una cu marea, iar ele, stelele sunt pretutindeni, ca un omagiu adus mie, muritorului care s-a dezis de planeta lui, decis să locuiască printre aștri. Le numeam încetișor în gând: Frumușica, Zâna Mare, Zâna Mică, Crăiasa, Madona... Într-un târziu, apare albă și firavă cea din urmă stea, Luceafărul de zi, prevestind răsăritul
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
Mare, Tratat despre întruparea Cuvântului și despre arătarea Lui nouă, prin trup, cap. III, XIV, în PSB, vol. 15, p. 107) „Cu dreptate s-a cuvenit să îmbrace Mântuitorul trupul, ca, unindu-se trupul cu Viața, să nu mai rămână muritor în moarte, ci, ca unul ce a îmbrăcat nemurirea, să rămână nemuritor în înviere. Căci odată ce a îmbrăcat stricăciunea n-ar fi înviat dacă n-ar fi îmbrăcat Viața. Și iarăși moartea nu se arată în sine, ci numai în
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
muritor și avea să fie adus prin moarte jertfă pentru toți, motiv pentru care Și 1-a și alcătuit Mântuitorul. Dar să rămână mort iarăși nu era cu putință, odată ce s-a făcut templul Vieții 66. Deci a murit ca muritor, dar a înviat pentru Viața din El. Iar dovada învierii Lui sunt faptele Lui”. (Sf. Atanasie cel Mare, Tratat despre întruparea Cuvântului și despre arătarea Lui nouă, prin trup, cap. IV, XXXI, în PSB, vol. 15, p. 127) „Îndrăznirea fericitului
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
ardenta calitate spirituală cu care fuseseră create. Potrivit Epistolei II Corinteni, 5, 4, pasaj des interpretat de Origen, în cortul acesta suspinăm îngreunați de vreme ce dorim nu să scoatem haina noastră, ci să ne îmbrăcăm cu cealaltă pe deasupra, ca ceea ce este muritor să fie înghițit de viață [subl. n.]. Aici, universalizarea fiecărei ființe umane nu înseamnă abandonarea trăsăturilor ei specifice și nici măcar a etajelor ei individuale, ci, dimpotrivă, transmutarea care le eliberează de limitări, includerea lor în metabolismul unirii cu Unu. E
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
bronz de mii de mâini, simbolizează parcă întregul spirit al gândirii indiene sau, cel puțin, unul dintre aspectele sale de însemnătate vitală. E un chip care întruchipează liniștea adâncurilor oceanului, calmul netulburat al cerului senin și albastru, beatitudinea inaccesibilă înțelegerii muritorilor. Șezând pe o floare de lotus, calm și netuburat, plutind deasupra pasiunilor și a dorințelor, deasupra furtunilor și a luptelor acestei lumi, e atât de departe, încât pare îndepărtat și inaccesibil. Ajunge însă să-l privești mai atent ca să vezi
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
plângând... Pentru prima oară în viața noastră. Ea era în ochii noștri un fel de divinitate dreaptă și binevoitoare, mereu stăpână pe sine și extraordinar de senină. Povestea ei, devenită de mult o legendă, o punea mai presus de grijile muritorilor de rând. Nu, nu i-am văzut nici o lacrimă. Doar o crispare dureroasă a buzelor, mici zvâcnituri care i-au străbătut obrajii, un freamăt fugar al pleoapelor... Eram așezați pe covorul presărat cu ghemotoace de hârtie și ne dedam unui
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
16-17; în ’ohel mÄ‘Q:, „cortul întâlnirii”: 40,34-35; Num 17,7); la râul Kebar (Ez 1,4) părăsind templul (Ez 10,4), apoi întorcându-se în el (Ez 43, 2.4), norul având funcția de a-i feri pe muritori să vadă dumnezeirea, fiindcă nu ar putea suporta strălucirea ei. Rolf Rendtorff a definit Ke>Ä: YHWH drept „that aspect of the activity of YHWH that could be perceived by men and în which he himself is revealed în his
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
pe aceea a omului și a societății. De aceea, mitul este considerat simultan ca istorie adevărată - pentru că povestește cum lucrurile reale au ajuns să fie ceea ce sunt - și ca model exemplar și justificare a activităților omului. Înțelegem ceea ce suntem - suntem muritori și de un anume sex - și ne asumăm această condiție, deoarece miturile povestesc felul În care moartea și sexualitatea și-au făcut apariția În această lume ș...ț (M. Eliade, 1968, p. 138). Altfel spus, deoarece povestirile acestuia se referă
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
asudând "pe calea sfințeniei" prin legi mânăstirești și firești, unele mai neîndurătoare ca altele. După cum, apropiiindu-te de poetul favorit, n-ai să vezi un individ purtând o liră în brațe și hrănindu-se cu stele și cu vise, ci un muritor ca oricare, ducând grija chiriei și a stomacului și a orei pe care i-a fixat-o dentistul.213 Printre umoriștii cu o îndelungată carieră, consacrată în perioada interbelică și continuată după așa-zisa Eliberare, trebuie menționat Tudor Mușatescu, nu
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
se impune cu ușurință ca hipotext în acest fragment: Dacă nu m-aș teme de qui-pro-quo-uri, ca și de alte elemente care pot părea artificiale într-o povestire, aș relata imediat în ce condiții am devenit unul dintre prea puținii muritori care, atunci când din întâmplare le cade în mână Life-ul, nu privesc coperta a patra ca pe o simplă reclamă, ci ca pe o poză în care recunosc o persoană și știu că acea persoană poartă numele de Christian. Și bineînțeles
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Merapi și noi! Norocul ne-a surâs de la sine sau a fost o ofertă generoasă a zeilor la Borobudur?! Nu vom ști niciodată! Oricum, asocierea celor doi Monștri Sacri, Merapi și Borobudur În splendida lor dezlănțuire, nu pare la Îndemâna oricărui muritor! Abia am părăsit Borobudur - Muntele Vrăjit și la doar trei kilometri ne oprim pentru a savura alte minunate creații arhitectonice medievale: Pavon (dedicat zeului Indra), și Mandur cu puternice influențe desprinse din tehnica de la Borobudur, dar fără a atinge grandoarea
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
e somnul sufletului, tot așa cum somnul e melancolia trupului. Seara revenim la Yogyakarta și pentru moment uităm de aventurile zilei și de pericolul ce plutea În aer precum sabia lui Damocles! Bănuiam că amenințătorul Merapi doar cochetase până acum cu muritorii, artileria grea se pregătea pentru săptămânile ce urmau. Pentru a ieși din atmosfera cenușie, acceptăm invitația Centrului cultural Purawisata de a vedea o reprezentație de balet după populara epopee antică hinduistă Ramayana. Amfiteatrul este arhiplin, În primul rând cu turiști
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
la noi înșine. Corul însoțește, în tragedia greacă, suferința și necazul eroului, dar se întoarce mereu la dorința unei vieți ce nu e plasată într-o dispută atît de grea și la hotărîrea de a nu uita caracterul mărginit al muritorilor. Și acest mod de a gîndi exprimă principiul însuși al concepției antice despre viață. Platon știa desigur cu claritate că viața este în aceeași măsură comedie și tragedie și că acestea sînt legate între ele într-un mod firesc. Dar
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]