4,012 matches
-
ca modus vivendi, vocativul și imperativul adresării construind relația dintre uman și universal: "Hei, săracul codru des, / Că dintr-însul nu mai ies. / M-am băgat de mic copil / Și-am ieșit un om bătrân; M-am băgat făr` de mustață / Și-am ieșit cu barba-n brață. Frunză verde de răchită, / Hai, în pădurea umbrită, / Să-mi pun curele la flintă / Și oțele în pistoale, / Să urc pe stâncile goale, / Să mă duc la Călimani, / Să țin calea la dușmani
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cunoscuți de tatăl meu a fost și scriitorul Alexandru Paleologu, “ambasadorul golanilor” de după 1990. „Cel care fusese dus cu birja de bunica sa la înmormîntarea lui Marghiloman și prevenit nu cumva să-l tragă pe rege de fireturi și de mustăți a schimbat, cu zîmbetul pe buze, într-o haltă a istoriei, OrientExpress-ul cu bou-vagonul mărfarului de Periprava. Spre cinstea lui, deși acolo făcuse pactul cu diavolul, după eliberare dintr-o pușcărie mai mică într-una mult mai spațioasă, deținutul
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
din comuniști”. In final tatăl meu își manifestă “credința că apele se vor limpezi”..”dacă s-ar îndura Cel de sus”. Adnotarea făcurtă de securistul care răspundea de tatăl meu (Pavelescu?) subliniază faptul că tatăl meu este în atenția securistului Mustață?, că informarea a fost dată de agent din proprie inițiativă și că acesta trebuie să discute în continuare cu tatăl meu despre evenimentele interne și internaționale. Mai mult decât atât, se face recomandare ca pe lângă tatăl meu să fie dirijați
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
Km de Tecuci. Ca să ajungă acolo tatăl meu mergea cu trenul personal până în stația Tutova (stația dinaintea Bârladului), după care mai avea de mers circa 8 Km pe care îi făcea “per pedes apostolorum”, după cum spunea el. Adnotarea securistului Eugen Mustață subliniază faptul că agentul a primit sarcina să a stabili poziția tatălui meu din punct de vedere politic și fost instruit să procedeze “ cu mult tact pentru a nu-și atrage suspiciuni asupra sa”. Unul dintre cele mai sugestive moduri
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
nota informatvă, notează însă că acestui agent nu i s-au dat sarcini în continuare “întrucât nu dispune de posibilități pe lângă obiectiv”. În nota informativă dată de agentul Dan Ion în data de 20 iulie 1965 (și consemnată de căpitanul Mustață Eugen la 30 iulie 1965), acesta spune că s-a întâlnit cu tatăl meu la Cerțești (știu că Cerțeștiul este un sat lângă Pochidia, prin care trecea de fapt tatăl meu ca să ajungă la parohia lui). Intrebat ce mai face
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
Nu mai pot de bine. Mă duc la CEC să depun banii bisericii “. Acest răspuns “Nu mai pot de bine” era de fapt laitmotivul folosit de tatăl meu pentru a ironiza viața pe care o ducea el atunci. Raportul securistului Mustață consemnează faptul că agentul a fost instruit să semnaleze în continuare discuțiile purtate cu tatăl meu. Nota informativă dată de agentul Ionescu Valentin în casa “Poșta” din Tutova la data de 15 octombrie 1966 conține informații despre atitudinea tatălui meu
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
Se încalecă erori/ Din aproape în aproape,/ Saltă sufletul pe ape/ Sub copite eu în, silă,/ Ca pustiul sub cămilă". ("Inspirație")... Snobismul, permanenta simulare, nu-i mai trezește nici tristeți, nici ironii acide. Falsul motan este falsul creator: "Clipea din mustăți odată, cam într-o doară,/ și simțea globul întreg parfumat azi nimic,/ Nici un curent electric,/ Copacii, casele, turnul de apă/ Au același miros de aer" ("Falsul motan"). Izolat de "tinerii cotoi". poetul ține ca arta lui să fie autentică și
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
ce se amplifică și mai mult în "Tinerețea lui Don Quijote" cu un sentiment de neliniște în fața universului, a perenității lumii. În poemul "Viziune", sentimentul de neliniște este potențat de lipsa de copilărie a copiilor: "Dar ei se nasc direct cu mustăți/ Și nu mai au de trăit/ Decât șapte zile". "Bile și cercuri" este poemul în care lumea este văzută geometric; cercul și sfera sunt imagini care ne trimit la Nichita Stănescu ("Laus Ptolemaei"). Concluzia e că zbaterea este inutilă, lumea
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
2006), Trenca (2006), (2008), dar și prin definirea metodologiei oficiale a Comisiei Europene din domeniu: European Commission (2002), (2006) sau (2008). Metodologia cercetării științifice Conform literaturii de specialitate analizate, publicate în România: Constantinescu (1998), Schuwer (1999), Chelcea (2007), Lumperdean, Matiș, Mustață (2009), dar și a celei existente pe plan internațional: Kumar (2005), Saunders, Lewis, Thornhill (2009), Institute for Housing and Urban Development Studies and Erasmus University Rotterdam (2003), suportul științific al unei lucrări este oferit de utilizarea adecvată a metodelor, tehnicilor
Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj () [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
-
lucrezi, ai pagubă de bani. (Gh.F.C.) Baniță Să nu șezi pe baniță, că e rău de boală. Barbă Se zice că acela ce are barbă lată și la mijloc gropiță este foarte zgîrcit. Cînd te visezi cu barbă și cu mustăți, îți va veni cineva. Bardă Să nu lași barda cu vîrful în sus, că plînge Maica Domnului. Bășică Se crede că dacă cineva capătă pe partea dreaptă beșici, pe acela îl vorbește cineva de bine. Dacă scuipi în foc, se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mîntuș - mihalț; pește mic mîțișor - ramură de salcie înflorită moghilă - movilă molășniță - vreme călduță, cînd se topește zăpada moliftă - molitvă, rugăciune moloșag - moină moroi - strigoi, vîrcolac moșinoi - mușinoi, mușuroi, fur nicar mreajă - unealtă de pescuit murgit - amurg muruială - terci muscă - mustață mică muscă-de-cal - insectă parazită mutătoare - plantă otrăvitoare N natră - urzeala dintre ițe și sul năframă - batistă năjit - nevralgie, durere de măsele năpatcă - crîsnic, instrument de prins pește năpîrcă - viperă nărîmzat - roșu-deschis, portocaliu năvalnic - buruiană aducătoare de dragoste nividi (a) - a
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
din categoria învingătorilor. Unica împlinire în care crede este dragostea ireală, demonică, devastatoare, nelumească. George Demetru Ladima G.D. Ladima este un personaj static, multidimensional, un alter-ego al autorului. Portretul fizic: "înalt, slab, cu ochii rotunzi și orbitele mari, adâncite... cu mustață de sergent-major și cărare de frizer". Pentru Fred Vasilescu: "un om atât de serios, un profesor ca înfățișare". În viziunea Emiliei Răchitaru era "puțin cam haloimăs, dar era simpatic". Cibănoiu îl consideră un om de o rară inteligență, pe când Penciulescu
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
de la începutul lumii. Primăvara își urcă turmele la pășune, toamna le duce la iernatic; la anumite date fixe primește bani și vești, spune mereu aceeași poveste despre soarta muntenilor, are pentru fiecare împrejurare o vorbă cu tâlc. Oierul avea o mustață neagră, groasă și adusă pe oală. După ce a fost ucis, Vitoria știa că are o datorie față de mort care trebuie pregătit pentru odihna cea veșnică: slujbe, priveghi, bocitoare, praznic. Ea știa că trebuie să respecte datina din bătrâni, apoi urma
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
superstiții, practici magice, descântece și vrăji, povești, evocarea fantasmelor și a duhurilor. Evocând istoria Moldovei, autorul vine cu o viziune mitică, personaje cu structuri romantice, fapte prezentate obiectiv, la persoana a III-a. Se reține portretul lui Ștefan cel Mare: "mustața ușor încărunțită", "o puternică strângere a buzelor", dar și portretul psihologic și moral: caracterul său justițiar, familiaritatea cu oamenii simpli; este drept, cinstit, mânios uneori, în timp ce boierii, îmbracă, de frică, o "cămeșă de gheață". Personaj romantic, înzestrat cu calități excepționale
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
calul "vrednic de mirare" care era "calul din poveste, înainte de a mânca tipsia de jar. Numai pielea și ciolanele!" În narațiunea Iapa lui Vodă, comisul se autoprezintă: "eu, de neamul meu, sunt răzăș de la Drăgănești, din ținutul Sucevei". Răzeșul cu mustața tușinată, liderul informal al adunării de la Hanu Ancuței, ar fi putut istorisi o altă poveste, dar ar fi dereglat ritualul instituit. Finalul are semnificații profunde. Iapa cea slabă a comisului a nechezat în acel ceas "necurat", încât "demonul trecu în
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Zodierul îndeplinește o funcție ceremonială, una cu caracter magic, care transferă evenimentul din real în fabulos. El deschide textul, ia parte la constituirea cadrului poveștii și este văzut de naratorul-personaj "ca un țăran de la noi de pe Moldova, ras și cu mustața albă, plin la obraz și c-o leacă de pântece". Era ghicitor în zodii ca și tatăl său. Arta ghicitului și-o exercită în Negustor lipscan. Acest om "bătrân și înțelept" se apropie de cele tainice, are dar de solomonar
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Dar, protagonistul evadează din turn, pune la cale împreună cu Ancuța cea de demult, eliberarea Varvarei. Planul lor s-a bucurat de succes. Portretul fizic: Todiriță Cătană era "întru adevăr om nalt și voinic subțire în mijloc, lat în spate. Avea mustăți bălai și ochii negri și se uita fudul în juru-i. Era îmbrăcat cu mintean și cu ciubote roșii cu tureatcă răsfrântă, ca un răzăș cuprins". Era cu capul gol și cu buzele "sângerate sub mustăți" . Pentru Costea Căruntu eroul este
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
mijloc, lat în spate. Avea mustăți bălai și ochii negri și se uita fudul în juru-i. Era îmbrăcat cu mintean și cu ciubote roșii cu tureatcă răsfrântă, ca un răzăș cuprins". Era cu capul gol și cu buzele "sângerate sub mustăți" . Pentru Costea Căruntu eroul este "un rău și-un mișel", "un ticălos", pe care-l bate peste fălci "cum se cuvine". Răzeșul se dovedește a fi devotat dragostei sale: Pentru o dragoste pot să-mi dau viața și tinerețele mele
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
după legi proprii, Lică e un bun cunoscător de oameni, dar e un "om rău și primejdios", cum intuiește Ana, fapt ce se vede în ochii lui, din rânjetul lui și mai ales din "căutătura ce are, când își roade mustața cu dinții". Nu se dă în lături de la furturi, crime, înșelăciuni și povestește cum a dobândit "plăcerea de a lovi pe omul care te supără". Ca să nu cadă viu în mâinile jandarmului Pintea, s-a sinucis, zdrobindu-și capul de-
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
se abat de la principiile fundamentale ale moralei. În final, focul mistuie hanul pentru a purifica locul de rele. Lică Sămădăul este o întruchipare a răului: "un om de treizeci și șase de ani, înalt, uscățiv și supt la față, cu mustață lungă, cu ochii mici și verzi și cu sprâncenele dese și împreunate la mijloc". Acesta îl avertizează pe Ghiță că e om de temut și că trebuie să știe tot ce se întâmplă la Moara cu noroc, încât "Lică reprezintă
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
vei avea însă, în proporție mică, și hormoni ai sexului opus. Așa se explică de ce, atunci când un băiat suficient de tânăr este castrat, el capătă caracteris tici feminine, iar unei femei, când trece de menopauză, în cepe să-i crească mustața. Sexul social e ceea ce cred oamenii că ești Oamenii sunt foarte interesați să știe ce ești, pentru că simt nevoia de a te încadra undeva. După ce te ai născut, mama ți-a cumpărat costumaș roz și ți-a făcut găuri pentru
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
sub influența hormonilor masculini care încep să predomine asupra celor fe mi nini, aflați în scădere. Dar poate că acest lucru se întâmplă și acum: părul tău de pe picioare este mai bogat decât la alte fete, ai un pic de mustață și chiar câteva fire pe sâni. Me dicii numesc aceasta hirsutism; ei nu ți-ar recomanda să te razi acolo unde apare acest păr, căci nu vei face decât să înrăutățești situația. A te epila prin smulgerea firelor este, la
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
apare în visele mele un personagiu providențial. El mă salvează din cele mai grozave primejdii, îmi întinde mâna când alunec într-o prăpastie, se aruncă înot să mă scoată de la înec... E un domn cu haine cenușii, un bătrân cu mustățile cărunte, tunse scurt, cu o figură foarte tristă și obosită, cu o cravată îngustă și neagră, strânsă pe-un guler tare, din care se vede vârful de metal al butonului. E întovărășit întotdeauna de un cățel cafeniu, cu picioarele scurte
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
din vis, însoțit de acelasi nelipsit câine cafeniu: "... nu mai putea fi nici o îndoială: era fără nici o schimbare omul din vis. Figură lui cu linii subțiri și obosite, ochii albaștri șterși sub sprâncenele sure, ticul cu care-și smulgea vorbind mustață cărunta, cravată îngustă înnodata pe gulerul înalt și tare, de unde se vedea vârful metalic al butonului, hainele acelea demodate, dar periate până la ultimul fir de praf, toate îmi erau cunoscute până la cel mai mic amănunt". De aici, începe, așadar, întrepătrunderea
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
Cezar împrumutase, în Războaiele Galice, curajul absolut, o iau deodată la sănătoasa, bodogănind furioase că s-au lăsat păcălite de om. Găsindu-și, până la urmă, dobitoacele, contesa și-a putut savura din plin dublul succes. Reușise să se apropie la mustață de o turmă de porci sălbatici și mai făcuse și o descoperire de toată frumusețea: sălbatic sau domestic, porcul are unul și același limbaj. * * * În ce mă privește, nu-mi mai rămânea decât să verific sinceritatea spuselor sale. Întâmplarea avea
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]