2,620 matches
-
luminat printr-o fereastră cu ancadrament de piatră situată pe latura sudică. În peretele sudic al pronaosului se află o ușă scundă de brad pe unde se accede la o scară de piatră ce urcă în clopotniță. Între pronaos și naos se află o deschidere în arcadă. Pe pereții vestici ai naosului, de o parte și de alta a deschiderii, se află două icoane mari (Iisus Hristos și Fecioara cu Pruncul) care datează din a doua jumătate a secolului al XIX
Schitul Hangu () [Corola-website/Science/327537_a_328866]
-
sudică. În peretele sudic al pronaosului se află o ușă scundă de brad pe unde se accede la o scară de piatră ce urcă în clopotniță. Între pronaos și naos se află o deschidere în arcadă. Pe pereții vestici ai naosului, de o parte și de alta a deschiderii, se află două icoane mari (Iisus Hristos și Fecioara cu Pruncul) care datează din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Naosul are la partea de sus o calotă ce se
Schitul Hangu () [Corola-website/Science/327537_a_328866]
-
află o deschidere în arcadă. Pe pereții vestici ai naosului, de o parte și de alta a deschiderii, se află două icoane mari (Iisus Hristos și Fecioara cu Pruncul) care datează din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Naosul are la partea de sus o calotă ce se sprijină pe arce dublouri, având baza ornamentată cu un brâu zimțat în relief. Cele doupăabside laterale sunt semicilindrice în interior și dreptunghiulare în exterior, fiins străpunse în ax de o fereastră
Schitul Hangu () [Corola-website/Science/327537_a_328866]
-
ce se sprijină pe arce dublouri, având baza ornamentată cu un brâu zimțat în relief. Cele doupăabside laterale sunt semicilindrice în interior și dreptunghiulare în exterior, fiins străpunse în ax de o fereastră terminată în semicilindru. Altarul este separat de naos printr-o catapeteasmă din lemn de tei aurit, confecționată în stil baroc și montată pe două bârne orizontale de brad, încastrate în pereții laterali ai altarului. În partea sudică a altarului a fost adăugată ulterior o veșmântărie de formă dreptunghiulară
Schitul Hangu () [Corola-website/Science/327537_a_328866]
-
evanghelică. Biserica actuală a fost construită pe baza unei vechi bazilici romane cu turn (pe parte vestică), existentă încă din secolul al XIII-lea. Parterul prezintă o serie de arcade care se intersectează și se deschid în arcade rotunde spre naos. Pe peretelui naosului ridicat în stil gotic, se poate vedea anul 1421 al construcției sale. Acest an este considerat de către specialiști ca fiind anul în care s-a construit biserica în stil gotic. O data cu secolul al XV-lea are loc
Biserica fortificată din Cincșor () [Corola-website/Science/327580_a_328909]
-
a fost construită pe baza unei vechi bazilici romane cu turn (pe parte vestică), existentă încă din secolul al XIII-lea. Parterul prezintă o serie de arcade care se intersectează și se deschid în arcade rotunde spre naos. Pe peretelui naosului ridicat în stil gotic, se poate vedea anul 1421 al construcției sale. Acest an este considerat de către specialiști ca fiind anul în care s-a construit biserica în stil gotic. O data cu secolul al XV-lea are loc și ridicarea fortificației
Biserica fortificată din Cincșor () [Corola-website/Science/327580_a_328909]
-
este considerat de către specialiști ca fiind anul în care s-a construit biserica în stil gotic. O data cu secolul al XV-lea are loc și ridicarea fortificației și turnurile care pot fi văzute și astăzi. În secolul al XIX-lea tavanul naosului este înlocuit cu unul din lemn. Orga bisericii a fost adusă de către Samuel Matz Birthalm și este datată din anul 1805. Orga din Cincșor este una dintre cele mai renumite orgi bisericești din Transilvania. În clopotniță există două clopote, unul
Biserica fortificată din Cincșor () [Corola-website/Science/327580_a_328909]
-
Chiemsee a fost profanată în 1807, iar Episcopia de Chiemsee a fost desființată în 1808. Marele negustor Alois von Fleckinger de la München a eliminat turnul și balconul corului în anii 1818-1820 și a amenajat o fabrică de bere în fostul naos. Altarul mare a ajuns la Rimsting, iar orga la Tittmoning. Clădirea mănăstirii a fost transformată în "Castelul Vechi de la Herrenchiemsee". În perioada 1840-1870 a locuit pe insulă contele Paul Maria Vogt von Hunoltstein. El a vândut-o unei companii de
Mănăstirea Herrenchiemsee () [Corola-website/Science/327648_a_328977]
-
cladiri mai vechi. Blocurile de construcție au fost cioplite din gresie. Ea servea drept lăcaș de cult negustorilor moldoveni care poposeau des în Liov, centru comercial important în Evul mediu. Biserică poartă hramul Sfântă Paraschiva, sfântă patroana (ocrotitoare) a Moldovei. Naosul bisericii are un caracter defensiv - pereții ei sunt groși și cu ferestre înguste - caracter susținut și de crenelurile din etaj ale turnului. Alăturată este o absida octogonala. Peretele poartă stema Moldovei - cap de bour cu soarele, luna și stelele. În
Biserica Sfânta Paraschiva din Liov () [Corola-website/Science/327761_a_329090]
-
Săliște, județul Sibiu, a fost construită între 1761-1785, sființită la 13 ianuarie 1786. Lăcașul de cult figurează pe lista monumentelor istorice 2010, . Lăcașul de cult, cunoscut ca „Biserica Mare”, a fost construit în intervalul 1761-1785. Are plan trilobat, cu altar, naos, pronaos și turn vestic. Arce puternice sprijină altarul și absidele laterale, iar cupolele naosului și pronaosului sunt despărțite prin arce de susținere. Pictura murală a fost realizată în intervalul 1787-1791. Decorul exterior este alcătuit din arcade oarbe, încheiate în partea
Biserica Înălțarea Domnului din Săliște () [Corola-website/Science/327773_a_329102]
-
de cult figurează pe lista monumentelor istorice 2010, . Lăcașul de cult, cunoscut ca „Biserica Mare”, a fost construit în intervalul 1761-1785. Are plan trilobat, cu altar, naos, pronaos și turn vestic. Arce puternice sprijină altarul și absidele laterale, iar cupolele naosului și pronaosului sunt despărțite prin arce de susținere. Pictura murală a fost realizată în intervalul 1787-1791. Decorul exterior este alcătuit din arcade oarbe, încheiate în partea superioară cu arce în formă de segment de cerc.
Biserica Înălțarea Domnului din Săliște () [Corola-website/Science/327773_a_329102]
-
Din păcate, doar atât a mai rămas din vechea decorație exterioară, biserica fiind tencuită integral la sfârșitul secolului al XIX-lea. La interior, cu prilejul cercetărilor efectuate în anii 1995 și 1996, au fost recuperate câteva fragmente de frescă din naos, descoperite în spațiul cuprins între vechea intrare sudică și cea existentă astăzi, rezultat al tăierii în zid a ferestrei actuale. Aceste fragmente constituie dovada faptului că și interiorul bisericii fusese împodobit cândva cu frumoase fresce, asemănătoare, din punctul de vedere
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Ostrov () [Corola-website/Science/327259_a_328588]
-
la sfârșitul secolului al XVIII-lea pe cheltuiala episcopului greco-catolic Ioan Bob de la Blaj. De această biserică se leagă activitatea protopopului și istoricului Petru Maior. Planul lăcașului cult are o formă simplă, cu un turn pătrat pe latura vestică, un naos dreptunghiular spațios și absida semicirculară a altarului. Naosul este acoperit cu o boltă întărită de arcuri dublouri, în timp ce pentru absidă se adoptă sistemul semicalotei. Pereții sunt articulați de pilaștri cu capiteluri ionice, adosați unor mase de zidărie mai pronunțate, cu
Demografia Târgu Mureșului () [Corola-website/Science/327331_a_328660]
-
episcopului greco-catolic Ioan Bob de la Blaj. De această biserică se leagă activitatea protopopului și istoricului Petru Maior. Planul lăcașului cult are o formă simplă, cu un turn pătrat pe latura vestică, un naos dreptunghiular spațios și absida semicirculară a altarului. Naosul este acoperit cu o boltă întărită de arcuri dublouri, în timp ce pentru absidă se adoptă sistemul semicalotei. Pereții sunt articulați de pilaștri cu capiteluri ionice, adosați unor mase de zidărie mai pronunțate, cu rol în susținerea arcurilor. Turnul este cel mai
Demografia Târgu Mureșului () [Corola-website/Science/327331_a_328660]
-
bârne au fost placați cu scânduri înguste de culoare albă, dispuse vertical la partea inferioară și orizontal la partea superioară. Biserica are un acoperiș înalt, cu streașină largă și cu pante repezi. Învelitoarea acoperișului este confecționată din tablă zincată. Deasupra naosului se înalță o turlă octogonală. Aceasta este învelită complet în tablă, iar în vârful ei există o cruce. Alte două cruci sunt dispuse în extremitățile de est și de vest ale coamei acoperișului. Monumentul are formă de navă, fără contraabsidă
Biserica de lemn din Dumbrava, Suceava () [Corola-website/Science/330593_a_331922]
-
navă, fără contraabsidă și cu absida altarului de formă pentagonală și decroșată față de restul corpului construcției. Accesul în interior se realizează pe o ușă masivă din lemn dispusă în peretele sudic. În interior, biserica este împărțită în trei încăperi: pronaos, naos și altar. Pronaosul are o formă dreptunghiulară, iar în peretele sudic se află ușa de intrare. Naosul are tot formă dreptunghiulară, iar în pereții de nord și de sud sunt dispuse simetric două ferestre dreptunghiulare. Absida altarului este decroșată și
Biserica de lemn din Dumbrava, Suceava () [Corola-website/Science/330593_a_331922]
-
în interior se realizează pe o ușă masivă din lemn dispusă în peretele sudic. În interior, biserica este împărțită în trei încăperi: pronaos, naos și altar. Pronaosul are o formă dreptunghiulară, iar în peretele sudic se află ușa de intrare. Naosul are tot formă dreptunghiulară, iar în pereții de nord și de sud sunt dispuse simetric două ferestre dreptunghiulare. Absida altarului este decroșată și are formă pentagonală. Ea are două ferestre de dimensiuni mai mici decât cele din pereții naosului: una
Biserica de lemn din Dumbrava, Suceava () [Corola-website/Science/330593_a_331922]
-
intrare. Naosul are tot formă dreptunghiulară, iar în pereții de nord și de sud sunt dispuse simetric două ferestre dreptunghiulare. Absida altarului este decroșată și are formă pentagonală. Ea are două ferestre de dimensiuni mai mici decât cele din pereții naosului: una în peretele sudic, de formă pătrată, și alta în axa absidei, de formă dreptunghiulară. Accesul din pronaos în naos se face printr-un gol de trecere. Lăcașul nu este pictat pe interior, pereții de lemn fiind vopsiți în culoarea
Biserica de lemn din Dumbrava, Suceava () [Corola-website/Science/330593_a_331922]
-
Absida altarului este decroșată și are formă pentagonală. Ea are două ferestre de dimensiuni mai mici decât cele din pereții naosului: una în peretele sudic, de formă pătrată, și alta în axa absidei, de formă dreptunghiulară. Accesul din pronaos în naos se face printr-un gol de trecere. Lăcașul nu este pictat pe interior, pereții de lemn fiind vopsiți în culoarea albă și decorați cu icoane atârnate. Din punct de vedere arhitectural, acest edificiu se aseamănă cu Biserica de lemn din
Biserica de lemn din Dumbrava, Suceava () [Corola-website/Science/330593_a_331922]
-
cărămidă. Acoperișul a fost din cupru din care o parte a fost înlocuită cu tablă zincată, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Construcția este în formă de navă dreptunghiulară pe care se sprijină cupola bisericii. Pronaosul este despărțit de naos printr-un zid de piatră și cărămidă care susține cafasul (balconul unde cântă corul într-o biserică). Corpul principal are o lungime de 23 de metri și o lățime de 7 metri. Altarul are formă semicirculară și este prevăzut cu
Biserica ortodoxă Adormirea Maicii Domnului din Oravița () [Corola-website/Science/330080_a_331409]
-
Dr. Ioachim Miloia, arheolog și doctor în istoria artei al Academiei Belle Arte din Roma, care pe atunci era directorul muzeului din Timișoara. La restaurarea picturilor a fost ajutat de profesorul de pictură Iuliu Podlipny. Catapeteasma care desparte altarul de naos este sculptată din lemn de tei, în stil rococo, într-un format baroc autentic. Autorul acestui iconostas a rămas necunoscut. În anul 1936, pictorul Ioachim Miloia restaurează icoanele din biserică și Eugen Spang poleiește cu aur sculpturile de lemn de pe
Biserica ortodoxă Adormirea Maicii Domnului din Oravița () [Corola-website/Science/330080_a_331409]
-
Matei Basarab. Diaconul Paul de Alep o caracteriza astfel: "„Arhitectura mănăstirilor sale, ca aproape a tuturor celor din țară, este uniformä”". Specifice pentru această epocă au fost: folosirea în egală măsură a planurilor dreptunghiular și trilobat; turn-clopotniță pe pronaos; despărțirea naosului de pronaos printr-un zid cu deschidere; împărțirea fațadelor în două registre printr-un brâu, registrele fiind decorate cu panouri și arcaturi realizate din ciubuce. Alți istorici de artă susțin că, începând din această epocă, zidul care despărțea în mod
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
pronaos printr-un zid cu deschidere; împărțirea fațadelor în două registre printr-un brâu, registrele fiind decorate cu panouri și arcaturi realizate din ciubuce. Alți istorici de artă susțin că, începând din această epocă, zidul care despărțea în mod tradițional naosul de pronaos a fost desființat, în locul lui apărând stâlpii care unifică în realitate spațiul bisericii. Ansamblul arhitectonic al Mănăstirii Plătărești este alcătuit dintr-o incintă de formă dreptunghiulară, având în mijloc biserica de plan triconc, cu hramul „Sfântul Mare Mucenic
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
două secțiuni, prin intermediul unui arc de boltă longitudinal. Majoritatea acestora au sau au avut două turle gemene pe pronaos, ceea ce nu este exclus să fi fost cazul și la Plătărești, cel puțin în proiectul inițial. De asemenea, aceste biserici au naosul construit după un plan treflat și cu o turlă deasupra sa. Pronaosul bisericii este de formă dreptunghiulară, având la intrare un pridvor, adăugat într-o etapă ulterioară construcției bisericii (cel mai probabil în timpul lucrărilor de refacere a mănăstirii din 1684
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
din cărămidă cu o grosime medie de circa un metru iar astfel lăcașul a supraviețuit devastărilor și cutremurelor suferite de-a lungul vremii. Dimensiunile generale ale bisericii sunt 19,7 metri lungime și 10,2 metri lățime la nivelul absidelor naosului. Distrugerile și devastările au afectat profund ansamblul arhitectonic, iar reparațiile și restaurările efectuate sporadic în decursul timpului nu au respectat planurile originale, modificând și știrbind din măreția de odinioară a mănăstirii. Abia începând cu reparațiile din anii 1931-1932, arhitectul Ștefan
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]