3,927 matches
-
înțeleagă de la ea cum se poate transforma dintr-o persoană interesantă, cum îi plăcea lui să creadă că este, într-un personaj exemplar, eternizat într-o carte. Dar, uneori, vedea în modul cum îl privea Clara nedumerirea ei în privința lui, neîncrederea ei în el. Și asta îl întărâta teribil, de fiecare dată. Ce naiba îi lipsea? Parcă nu atingea niciodată înălțimea așteptărilor ei. își dorise cu ardoare să intre în pielea personajului ei exemplar, deși nu avea habar cum. Nu se gândise
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
injuste care, la rândul lor, erau prea apropiate de natură. Iar pentru natură tata nu numai că nu arăta nici un fel de interes, ci manifesta chiar o ostilitate fățișă (care, În fața propriei mele pasiuni, era de obicei redusă la o neîncredere plină de scepticism). Obișnuia să susțină că În cei trei ani În Flandra văzuse destule câmpuri și respirase Îndeajuns aer curat cât să-i ajungă o viață Întreagă, iar plimbările cele mai scurte sau picnicurile cele mai simple, departe de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
a fi compus și aranjat conform noțiunii lor de pitoresc - mult mai puține peisaje cu copaci, la un pictor cum este Hobbema, decât peisaje urbane cu arbori În loc de case. La vremea respectivă, natura era mai degrabă desconsiderată și privită cu neîncredere decât temută și anatemizată: trebuia Îmbunătățită, făcută să placă. În multe privințe, pictorii n-au Început să vadă natura ca un tot unitar până În momentul În care aparatul de fotografiat a surprins-o pentru ei; și deja, În acest context
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
mă-sii o să găsim atâtea pietre de caldarâm pentru clădit baricade, în veacul ăsta anapoda, când străzile nu se mai pietruiesc decât cu un strat de asfalt, care se macină într-o iarnă? De mânie și pentru a-și sublinia neîncrederea în viitorul revoluționar al omenirii, cu iluzorii baricade revoluționare, ridicate din pietre de caldarâm, slobozi un vânt asurzitor, prin care termina dialogul și care curmă în mod neașteptat și abrupt pledoariile politice premonițiale ale Venerei de la Academie. Tot atât de abrupt și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
trupul înalt și suplu. La apariția lor, strivește țigara sub talpa cizmei apoi se prezintă cu multă politețe. Căpitanul conte Peter von Streinitz. Un nou ofițer instructor proaspăt detașat regimentului lor. Amănunt care, chiar dacă spus pe un ton politicos, trădează neîncrederea vădită a nemților în privința moralului trupelor române. De sub fruntea înaltă și simetrică, ochii verzi, sclipitori, arată o privire veselă, degajată. La fel de politicoși, Marius și Felix se prezintă la rândul lor. Din explicațiile celuilalt se înțelege că trebuie să ajungă urgent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
semn unuia dintre oamenii lui să demonteze mitraliera. Pentru ultima oară mai aruncă o privire în interiorul devastat. Privește către băiatul blond. Nu murise. În timp ce-l privește cu ochi opaci, rănitul murmură încet: Hilfe...hilfe 124... Se apleacă deasupra lui, cu neîncredere totuși, chiar dacă e grav rănit. Cunoaște îndeajuns fanatismul acestor tineri discipoli naziști. Îi desface uniforma cu grijă, mare parte din ea fiind una cu rana. Din trusa de prim ajutor a neamțului, scoate o fașă septică. Acoperă rana cât poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
1994 a trebuit să se limiteze la o indicație vagă asupra capacității Rusiei de a furniza un aport unic și important, corespunzător ponderii și responsabilității sale în calitate de mare putere europeană, mondială și nucleară. N.A.T.O. continuă să fie privită cu neîncredere de către ierarhia superioară a Ministerului Apărării și consilierii prezidențiali. Există temerea că N.A.T.O. se va transforma într-un jandarm european, Rusia fiind exclusă din procesul de luare a deciziilor. Hotărârea de a opri extinderea N.A.T.O. spre Est a
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
necesare și în elaborarea unor aranjamente și mai complexe pentru a permite acestor instituții să coopereze. Pe fundalul angajării politice și financiare inegale față de progresul european în acest domeniu, formula N.A.T.O./ I.E.S.A./U.E.O. face cel puțin posibilă risipirea neîncrederii față de perspectiva unei identități europene de apărare și securitate eficace, coerentă și de sine stătătoare, precum și evitarea adevărului neplăcut că în competiția pentru proiectarea unei noi structuri de securitate europeană, proiectul câștigător poartă ștampila N.A.T.O. Pe de altă parte
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
oameni pe care lumea nu pune preț, și-al cărui singur atu în ochii ei e tocmai ce are de zis, trăiește cu speranța și cu deziluzia unui fost camarad dintr-o altă plămadă, trăiește pentru ca ele să trăiască, împotriva neîncrederii condescendente care le înghite. Înfruntarea, fie și absurdă, poate să-l transforme pe cel obișnuit să-și ducă zilele en spectateur. Să-l convertească și să-l oblige. E morala unei alte cărți, mult mai subțire decît Moby Dick, deși
Cărți pe apă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8344_a_9669]
-
autentic făcîndu-și auzită propria-i voce îl determină ca, în majoritatea operelor sale să propună identitatea nu doar între protagonist si narator, ca în romanul autobiografic, ci și între narator si autor, situație tipică pactului autobiografic. Și totuși, cu aceeași neîncredere pe care i-o inspiră romanul narat la persoana a treia, Fernando Vallejo se distanțează de autobiografie. Literatura sa ar putea aparține speciei controversate și hibride a autoficțiunii. Toate acestea par a nu fi străine de decizia lui Fernando Vallejo
Fernando Vallejo: "Romanul e marele gen literar" by Diana Nicoleta DIACONU () [Corola-journal/Journalistic/8658_a_9983]
-
Constantin Ciochină. La categoria sa, 60 kg, în lot mai erau încă patru pugiliști, criteriul de selecție pentru participarea la Campionatul European fiind „naționalele”. Chiar și după ce le-a câștigat, obținându-și locul de titular, era văzut de toți cu neîncredere și (simțea acest lucru - chiar dacă nu i spunea ) doar ca un element de viitor, fără șanse la o medalie la întrecerile continentale, văzute necesare numai pentru câștigarea experienței competiționale. În toată această perioadă s-a pregătit cu maximă con- știinciozitate
Agenda2005-49-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284463_a_285792]
-
educației și sprijinul pentru regim / 158 6.2. Gradul de omogenitate etnică / 163 7.1. Răbdarea politică și sprijinul pentru regim / 176 7.2. Libertatea atunci și acum / 178 7.3. Libertatea și sprijinul pentru regim / 180 7.4. Încredere, neîncredere și scepticism în privința instituțiilor / 184 7.5. Încrederea în instituții și sprijinul pentru regim / 185 8.1. Evaluarea regimurilor economic și politic, comparație / 205 9.1. Cum afeclează procesul continuu de învățare sprijinul pentru regim / 233 10.1. Oponenții regimului
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
cîștiga multe voturi doar prin transformarea politicilor și a partidelor lor, așa încît să se adapteze competiției democratice. Cele mai importante trăsături ale moștenirii post-totalitare sînt ele-mentele care lipsesc supremația legii și instituțiile societății civile. Acțiunile regimurilor comuniste au creat neîncredere în instituțiile impor-tante ale societății. Chiar dacă regimurile post-totalitare au tolerat dizidenții, ele i-au marginalizat pe intelectuali; aceștia erau de acord doar în ceea ce privește defectele regimului, dar nu au avut ocaziile sau stimulentele necesare spre a se gîndi cum să îndrepte
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
libere începînd cu 1990. Mai mult, în toate aceste țări responsabilitatea guvernanților în fața populației a fost confirmată de guvernul aflat la putere, care și-a părăsit poziția în mod prompt și pașnic, după ce a pierdut alegerile sau după votul de neîncredere al parlamentului. Țările analizate aici sînt națiuni vechi, dar state noi. Timp de se-cole, ele au făcut parte din imperiile multinaționale: habsburgic, prusac, rus și/sau otoman. Granițele actuale a patru țări Bulgaria, Ungaria, Polonia și România au fost
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
guvernarea și în nici o țară nu există mai mult de o cincime care să susțină dictatura militară. Acest lucru este extrem de surprinzător, pentru că armata ca instituție se bucură de mai multă încredere din partea populației (sau, cel puțin, de mai puțină neîncredere) decît parlamentul sau partidele politice (cf. fig. 7.4). Totuși, chiar și în cadrul minorității care are încredere în armată, mai puțin de un sfert ar aproba guvernarea militară. Regimurile dominate de un lider puternic (opțiunea (c)) au fost adesea întîlnite
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
politice sau sindicatele. Deoarece continuitatea instituțiilor și a personalului este consistentă cu discontinuitatea regimului, chiar și atunci cînd oameni-lor li se cere să evalueze performanța curentă a noului regim, răspunsurile lor pot reflecta atît trecutul cît și experiența actuală. Încredere, neîncredere și scepticism Dacă instituțiile vor să-și justifice pretenția de a reprezenta cetățenii, ele ar trebui să se bucure de încredere. În dezordinea provocată de transformare, performanța instituțiilor va fi sub așteptări. Dar dacă instituțiile se bucură de încredere, greșelile
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
civile diferite (vezi figura 7.4). Subiectul a fost introdus prin următoarea afirmație: Sînt multe instituții în această țară, de exmeplu, guvernul, tribunalele, poliția, funcționarii publici. Vă rog să indicați pe această scară de șapte puncte, unde 1 reprezintă mare neîncredere și 7 mare încredere, cît de mare este încrederea Dvs. personală în fiecare dintre următoarele. Cei care au acordat unei instituții o notă de 6 sau 7 pot fi catalogați ca avînd încredere; un scor mediu de 3,4 sau
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
următoarele. Cei care au acordat unei instituții o notă de 6 sau 7 pot fi catalogați ca avînd încredere; un scor mediu de 3,4 sau 5 demonstrează scepticismul; în timp ce o notă de 1 sau 2 este dovada clară a neîncrederii. Scepticismul domină evaluările populației în ceea ce privește instituțiile post-comuniste; în medie, 53% au evaluat cu scepticism o instituție, în comparație cu 31% care au indicat neîncredere și 16% încredere. Performanța curentă a instituțiilor trebuie încă să depășească antagonismul atotcuprinzător generat în epoca comunistă. În
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
de 3,4 sau 5 demonstrează scepticismul; în timp ce o notă de 1 sau 2 este dovada clară a neîncrederii. Scepticismul domină evaluările populației în ceea ce privește instituțiile post-comuniste; în medie, 53% au evaluat cu scepticism o instituție, în comparație cu 31% care au indicat neîncredere și 16% încredere. Performanța curentă a instituțiilor trebuie încă să depășească antagonismul atotcuprinzător generat în epoca comunistă. În societățile post-comuniste, oamenii nu sînt numai anti-guvern, dar și "antisociali" sau cel puțin sceptici în privința multor instituții importante ale societății. Din punct
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
scara de evaluare, însă doar 30% au încredere pozitivă. Cel mai redus nivel de încredere este acordat instituțiilor menite să fie reprezentative; partidele politice se bucură de încrederea a doar 5%, iar sindicatele a doar 9%. Figura 7.4 Încredere, neîncredere și scepticism în privința instituțiilor Sursa: Societatea Paul Lazarsfeld, Viena, Barometrul Noilor Democrații III. Încrederea redusă scade sprijinul pentru noul regim (vezi figura 7.5). Dintre cei care nu au de obicei încredere în instituții, doar 39% au o părere bună
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
este total diferit. Partidul pe care oamenii îl cunosc cel mai bine este Partidul Comunist. Într-un stat-partid, mișcările dizidente au asociat politica de partid cu leninismul, stalinismul sau cu ipocrizia modelată de corupție. Ele au cultivat în mod activ neîncrederea față de partidele politice; de exemplu, sloganul Forumului Civic ceh al lui Václav Havel era: "Partidele sînt pentru membrii de partid (comuniști); Forumul Civic este pentru toți" (citat în Olson, 1993: 642). În Europa Centrală și de Est de azi, partidele
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
al lui Václav Havel era: "Partidele sînt pentru membrii de partid (comuniști); Forumul Civic este pentru toți" (citat în Olson, 1993: 642). În Europa Centrală și de Est de azi, partidele sînt instituțiile care se confruntă cu cea mai mare neîncredere în noile democrații. În cele nouă țări, o medie de 45% sînt neîncrezători, iar 50% sînt sceptici. În țările post-comuniste, electoratul se împarte în trei grupuri. Există populația anti-partide care nu votează, electori neangajați care votează pentru un partid cu
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
încredere în principalele instituții politice. Dacă aceste instituții demonstrează că pot fi demne de încredere, ar trebui să se înregistreze o creștere a încrederii și a sprijinului pentru regim. Însă, dacă instituțiile continuă să pro-moveze necinstea, corupția și ineficiența, atunci neîncrederea va crește și va diminua sprijinul acordat regimului. Simularea sprijinului pentru regim în viitor O simulare este un model "ce-ar fi dacă" a ceea ce s-ar întîmpla cu sprijinul pentru regimul actual sau pentru alternativele nedemocratice în cazul în
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
vor accelera, ci vor rămîne la rata medie din perioada 1993-1997, puțin mai mult de 1%, reprimînd astfel orice creștere a procentului celor optimiști în privința stării macroeconomiei, în acel moment. În plus, se presupune că activitățile instituțiilor politice vor spori neîncrederea. Simularea celui mai rău caz este pe bună dreptate descrisă drept "second-best", deoarece rezultatul nu este rău în sens absolut, datorită efectului pozitiv al schimbului de generații și al creșterii minime în PIB. Sprijinul pentru regimul curent crește la 62
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
identifica cu partidul pentru care votează, iar partidele politice vor fi lipsite de legături puternice cu cei pe care pretind că îi reprezintă (Rose, 1995c). Dezvoltarea instituțiilor societății civile capabile să mențină responsabilitatea guvernului presupune depășirea moștenirii scepticismului sau a neîncrederii în instituțiile rămase de pe vremea comuniștilor. În epoca post-comunistă, au început să se formeze noi instituții, dar misiu-nea este dificilă din cauza trecutului compromis al multora dintre cele vechi și lipsa resurselor pentru a crea altele noi, pornind de la zero. Responsabilitatea
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]