20,452 matches
-
o interdependența între cele două părți; există de ambele părți interese comune de a conlucra pentru a împărți, rezolva ceva; - o divergență asupra unui lucru. Fără divergențe, interacțiunea ar fi marcată de consens și nu ar mai trebui să se negocieze. Divergențele pot fi de natură cognitivă (concepții de viață, preferințe, soluții diferite) sau divergențe de interese (alocarea unor valori: de preț, calitate, timp, spațiu etc.); - conlucrarea celor două părți. Principiul fundamental al negocierii este „dau, dacă dai și tu”. Schimbul
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
de preț, calitate, timp, spațiu etc.); - conlucrarea celor două părți. Principiul fundamental al negocierii este „dau, dacă dai și tu”. Schimbul este necesar și pentru că ambele părți au posibilitatea de a bloca acțiunile celuilalt și astfel elementul pentru care se negociază poate fi abandonat. Negociatoul trebuie deci să țină cont de interesele lui, dar și de interesele celuilalt; - caracter voluntar al negocierii. Nici o parte nu este obligată să intre în tratative decât datorită intereselor proprii și orice parte se poate retrage
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
părți se face pe baza unor criterii subiective. N. presupune o serie de costuri (timp, efort psihic, resurse umane și materiale). Prin urmare, individul se va implica în negociere dacă va considera costul implicat mai mic decât câștigul rezultat. De ce negociază oamenii? Prin n., indivizii doresc fie realizarea unei tranzacții, a unui schimb, fie rezolvarea unor conflicte, fie introducerea unor schimbări sau adoptarea unor decizii. Orice n. presupune o etapă inițială de pregătire și abia apoi desfășurarea propiu-zisă a procesului. Dup
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
într-o informație pe care o ai despre cealaltă parte și despre piață. Cohen definește trei elemente esențiale care influențează mersul unei n.: 1. Informația (ea deschide calea spre câștigarea negocierii; este foarte important ceea ce știi despre partea cu care negociezi: - aflarea nevoilor, intereselor, prorității, a situației financiare, a presiunilor de timp și cost ale părții adverse aduce un avantaj în câștigarea n.; - culegerea informațiilor trebuie începută cât mai devreme și din surse cât mai multe; - informațiile sunt oferite prin diferite
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
reprezentative are o legitimitate solidă și poate obține ușor fonduri externe. Deși nu urmăresc neapărat să aibă o reprezentativitate foarte exactă, astfel de p. trebuie să urmărească reprezentarea majorității organizațiilor locale. Reprezentanții acestor organizații trebuie să aibă mandat de a negocia și de a lua decizii în numele organizației. Pe parcursul acțiunilor desfășurate în cadrul unui p. pot apărea divergențe și neînțelegeri dar actorii implicați trebuie să le depășească prin dialog, comunicare, transparență în luarea deciziilor. După desfășurarea cu succes a unei serii de
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
calitatea dezbaterii pe teme de politică publică prin structurarea pe baze factuale, analizate științific a unor opțiuni de decizie politică, ridică nivelul (calitatea) dezbaterii politice în legătura cu „politicile corecte” care trebuie adoptate pentru a duce la îndeplinire „scopurile corecte” negociate și stabilite politic. Toate elementele menționate mai sus nu trebuie să ne conducă la ideea că analiștii de p.p. se substituie cumva factorilor de decizie politică. Rolul analistului de p.p. este acela de a asista (ajuta) la luarea unei decizii
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
luare de decizii. Așadar, vorbim de procese planificate de schimbare (p.p.s.) la trei nivele: personal, organizațional și social. În planul traiectoriei personale, Clausen (1991) introduce conceptul de „competență de planificare” (planful competence) prin care desemnează capacitatea individului de a-și negocia traiectoria personală, selectând opțiunile de viață care se potrivesc cel mai bine scopurilor, valorilor și calităților sale personale. Această atitudine reflexivă față de viață, prezentă într-o măsură tot mai mare la omul contemporan, îi va determina, de pildă, pe tinerii
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
și parțială, a obiectivelor stipulate. S-a arătat că regimul de securitate prezintă câteva avantaje indiscutabile față de alte instituții din domeniu, cum ar fi balanța de putere și securitatea colectivă, dintre care cea mai eficientă ar fi capacitatea de a negocia. Se observă însă și că regimurile au limite foarte importante, pe care statele, ca actori raționali ce-și urmăresc obiectivul fundamental al propriei supraviețuiri, nu le pot neglija. Este necesară așadar și o discuție asupra limitelor acestor mecanisme. Față de politica
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
nu este nevoie de un nivel foarte ridicat de încredere în ceilalți participanți, presupunându-se existența unor mecanisme de control reciproc al angajamentelor. Gradul de eficiență al unui regim depinde, în cea mai mare măsură, de disponibilitatea statelor de a negocia și de a-și respecta angajamentele. În particular, într-un domeniu sensibil cun este cel al securității, aceste discuții sunt dificile, acordurile atingându-se după multe eforturi. Prin urmare, nu este surprinzător faptul că actorii își rezervă dreptul de a
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
de securitate face cel mai puțin apel la raționalitatea actorilor. În fiecare dintre cele două abordări ale acestei instituții prezentate mai sus, explicația fundamentală pentru constituirea sa nu stă în modul în care un stat își identifică interesele și le negociază cu alte entități politice, ci într-un sentiment de încredere, care condiționează formularea intereselor în comportamentul său și al celorlalți. Diferențe între comunități, pe de o parte, și celelalte instituții ale securității internaționale, pe de altă parte, există și în ceea ce privește
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
aproximativ o jumătate de secol numărul puterilor nucleare a rămas constant, începând cu principalele două superputeri implicate în „războiul rece”, Marea Britanie, Franța și China, după sfârșitul „războiului rece” numărul acestora crește. Apar dificultăți din punct de vedere diplomatic în a negocia cu acești noi parteneri. Dacă, timp de treizeci de ani, SUA și URSS au menținut un dialog strategic în privința armelor nucleare vizând reducerea arsenalelor nucleare, interzicerea testelor nucleare, neproliferarea lor, din 1991, partenerii de negociere se multiplică. În plus, situația
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
după cum urmează: unele țări exportatoare au încercat să controleze creșterea prețurilor prin restricționarea exporturilor: Rusia și Argentina, la grâu și Vietnamul, la orez; țările consumatoare au început negocieri pe termen lung cu țările exportatoare de cereale. Filipine, spre exemplu, a negociat un acord pe trei ani cu Vietnamul pentru achiziția a 1,5 milioane de tone de orez. Arabia Saudită, Coreea de Sud, China au achiziționat sau închiriat terenuri situate, mai ales în Africa, unde se închiriază teren arabil cu mai puțin de un
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
cu valute, devize; piața monetară cuprinde relațiile care se formează în domeniul atragerii și păstrării fondurilor pe termen scurt, mai mici de un an, determinate de existența simultană a unor disponibilități și nevoi temporare de fonduri. Pe această piață se negociază titlurile de credit, biletele la ordin etc.; piața financiară pe care se negociază titlurile de credit pe termen lung și mediu. Noțiunea de capital folosită mai sus are mai multe semnificații (caseta 13). Noțiunea de capital Capital bănesc: formă a
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
și păstrării fondurilor pe termen scurt, mai mici de un an, determinate de existența simultană a unor disponibilități și nevoi temporare de fonduri. Pe această piață se negociază titlurile de credit, biletele la ordin etc.; piața financiară pe care se negociază titlurile de credit pe termen lung și mediu. Noțiunea de capital folosită mai sus are mai multe semnificații (caseta 13). Noțiunea de capital Capital bănesc: formă a capitalului avansat în afacerile unei firme, partea capitalului în funcțiune care participă la
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
am putea finanța nici măcar bugetul de cheltuieli pe 2011” a adăugat președintele. Reacția României la acest pericol a fost regăsită și în sesizarea Consiliului European de la Bruxelles pentru negocierea unui nou acord cu băncile-mamă, de tipul celui din anul 2009 negociat la Viena sub egida UE, care solicita băncilor să mențină expunerea pe țările membre ale UE, inclusiv pe România. Ținând cont de aceste constatări, se poate aprecia că piețele financiare aduc ca noutate și ca progres în economia globală următoarele
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
și în avantajul investitorului străin, oferindu-i o perspectivă a recuperării capitalului, dar și al decidenților naționali sau locali, care pot astfel să identifice obiective comune pentru investitorul străin și pentru beneficiarul național; să identifice neconcordanța de interese și să negocieze soluționarea; să pună în evidență efectele perverse (externalități, de pildă) ale obiectivelor realizate cu ISD la nivelul întregii economii naționale și locale; să identifice pericolele posibile (de exemplu, relocări, schimbări geopolitice zonale, conflicte militare posibile, modificări ale fiscalității etc.). A
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
Datoria veche - comoară nesfârșită. Datoria veche nu putrezește. Mai liniștit doarme cel ce se culcă flămând decât cel ce se scoală cu datorii. Împrumuți nuiele, gardul se prăbușește. Sursa: Muntean, G., Proverbe românești, Editura Minerva, București, 1984. Condițiile creditării se negociază între cele două părți: creditorul trebuie să-și recupereze banii, plus dobânda, la termenele convenite, luând în calcul conjuncturile nefavorabile, riscurile, crizele posibile, evoluția mediului de afaceri național și global. La decizia de încheierea contractului de împrumut sunt luate în
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
asemănător, strategia de comunicare este influențată de caracteristicile sursei sau ale destinatarului, spre exemplu statutul, puterea, inteligența lor. Mesajul este și el foarte diferit în funcție de context: folosim un anume limbaj când ne interesăm de sănătatea cuiva și altul când ne negociem salariul. Totuși, acest model are și anumite limite, prezentând comunicarea ca fiind un proces simplu prin care se transmit anumite informații fără a se ține cont de lumea exterioară, de evenimentele trecute sau preconizate. Teoriile alternative accentuează faptul că procesul
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
schimbare. Există cinci modele HRM care au la bază următoarele criterii: măsuri implicite depinzând de voința conducătorului organizației; măsuri implicite și bazate pe adeziunea întru valori; măsuri explicite și formalizate sistematic; măsuri negociate explicit în cadrul înțelegerilor interpersonale; măsuri explicite și negociate între colegi. 1999 Jocul conducerii: Când proiectelor schimbării le lipsește voința conducerii. Virtahariu, I. Seppänen, L. Buhanist, P. Această lucrare subliniază rolul benefic pe care agenții externi ai schimbării îl au în cadrul unui proces de implementare a schimbării în care
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
am comis un delict. În viață, în cotidian, morala este practică, nu există alternativă. Dar când te gândești la viață și la desfășurarea ei pragmatică ineluctabilă, ceea ce contează este rațiunea, care nu se poate contrazice niciodată și nici nu poate negocia. Ea stabilește principiile, nu faptele, chiar dacă nu poate să plece decât de la fapte. Este acel „pragmatism” extern „rigorii lor democratice” - mereu atât de autentic rațională și de rațional extremistă - pe care eu îl sesizam la prietenii mei radicali, în intervenția
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
al dialogului social din țara noastră este unul bun, deși unii parteneri nu sunt suficient de maturi. Tot el consideră că, în țara noastră, cooperarea dintre confederațiile sindicale se realizează doar cu privire la obiective importante (de exemplu, Legea Sindicatelor a fost negociată întâi între confederații). CES este instituția ce facilitează dialogul social. (Interviu cu dl Sorin Stan, secretarul general al CNSLR-Frăția) 3. Concluzii Din analiza studiului de caz a reieșit, conform părerilor celor intervievați, că în ceea ce privește climatul general al dialogului social la
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
etc.) și nu există conflicte de recunoaștere între actorii sociali participanți la dialog. Cu precizarea că sindicatele cooperează mult mai bine între ele decât patronatele, în domenii și acțiuni de interes major pentru salariați (de exemplu, Legea Sindicatelor a fost negociată întâi între confederații). Obiecțiile formulate de majoritatea respondenților au ca țintă Consiliul Economic și Social (documentele destinate avizării de către partenerii sociali ajung în posesia acestora mult prea târziu și nu mai pot fi nici măcar parcurse, cu atât mai puțin analizate
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
rămânerea în sistemul de consultanță pentru femeile gravide (Preda, 1999, pp. 101-114, 151). În actualitate sunt discuțiile și analizele privitoare la integrarea culturală continentală, apreciindu-se că va fi nevoie de specialiști de înaltă calificare în diplomație ecleziastică pentru a negocia modalitățile de colaborare instituțională și pentru a asigura fiabilitatea relațiilor dintre stat și Biserică în alte condiții sociale decât cele istorice (Dumitriu-Snagov, 1996, pp. 174 și urm.). 4. Relația cu comunitatea Preocupările pentru viața comunitară reprezintă un capitol esențial al
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
dezvoltare personală (ADP) Activități pe domenii experentiale (ADE) LUNI *Bibliotecă ,, Citim imagini din portofoliul Drepturile copilului *Construcții „Casa mea” *Întâlnirea de dimineață -,,Cine ești tu ?”( nume,prenume ,ziua luna ,anul nasșterii ) *,,Eu te ascult ,tu mă asculți ?” -deprinderea de a negocia și de a participa la decizii comune ; Activitate integrată ( DS ,DEC ) ,, Să ne cunoaștem mai bine”(discuții libere despre religia și naționalitatea fiecărui copil) “Portretul celui mai bun prieten”-pictură MARȘI Bibliotecă ,, Albumele de familii-cele mai frumoase amintiri “ *Artă Desen
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
direcționarea unor activități, remedierea unor probleme.Cu sprijinul acestora se poate îmbogăți climatul educational.Se vor încuraja acțiunile de voluntariat ținându-se seama de corespondență dintre competențele personale și activitățile prestate; orice intervenție,participare la activitatea de parteneriat, va fi negociată prin precizarea rolului, a limitelor de competență, precum și a obligațiilor părților implicate. Pentru a înțelege mai bine rolul membrilor comunității în dezvoltarea copilului,voi concretiza aceste aspecte într-un calendar activ. TEMA PROIECTULUI:„EDUCAȚIA MICULUI CETĂȚEAN” PARTENERI:Grădiniță(grupa mare
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]