3,942 matches
-
demnitate pe această cale, vom fi respectați din afară și ne vom atrage bunăvoința înaltei Porți și a înaltelor Puteri garante. în afară ca și în întru linia noastră de purtare e simplă. Avem un lucru sânt [sfânt] de păzit, neutralitatea noastră, garantată de puterile cele mari ale Europei. Această neutralitate ne impune datorii ce trebuie să îndeplinim cu lealitate și sinceritate. Legămintele seculare ce unește [sic!] România cu Curtea Suzerană și cari au fost pentru români totdeauna un scut puternic
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
ne vom atrage bunăvoința înaltei Porți și a înaltelor Puteri garante. în afară ca și în întru linia noastră de purtare e simplă. Avem un lucru sânt [sfânt] de păzit, neutralitatea noastră, garantată de puterile cele mari ale Europei. Această neutralitate ne impune datorii ce trebuie să îndeplinim cu lealitate și sinceritate. Legămintele seculare ce unește [sic!] România cu Curtea Suzerană și cari au fost pentru români totdeauna un scut puternic în timpurile cele mai grele, trebuiesc respectate și manținute. Dovezile
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
despre pacinica folosire a bunurilor dobândite. Ea s-ar simți cu deosebire fericită și recunoscătoare când ar vedea silințele, prin care ea și-a manifestat individualitatea, răsplătite cu o adevărată binefacere a Europei; această binefacere ar fi garanția reală a neutralității sale, care ar pune-o în pozițiune de a dovedi Europei că ea n-are altă ambițiune decât aceea de a fi păzitoarea credincioasă a libertății Dunării la gurele ei, și totdeodată de a se aplica la îmbunătățirea instituțiunilor și
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
prin o nouă garanție, libertatea de navigațiune pe Dunăre, toată partea fluviului plecând de la Porțile-de-Fier până la vărsarea sa în Marea-Neagră este declarată neutră. Insulele situate în acest parcurs și la guri (Insula Șerpilor) precum și țărmurile râului sunt coprinse în această neutralitate. Prin urmare fortificațiunile ce se găsesc pe dânsele vor fi rase și nu va fi permis de a se rădica altele noi. Toate bastimentele de rezbel sunt excluse din partea sus-zisă a fluviului, afară de bastimentele ușoare destinate la poliția fluvială și
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
a unui punct special (deși, pe cât poate judeca de la prima vedere, este dispus a-i accepta dispozițiunile) îi pare că nu este în atribuțiunile înaltei Adunări. Baronul de Haymerle observă că propunerea austro ungară conține mai multe principie esențiale: 1. neutralitatea Dunării până la Porțile-de-Fier; 2. permanența Comisiunii europene; 3. participarea României la lucrările acestei Comisiuni; 4. atribuțiunea Austro-Ungariei singure a lucrărilor de făcut la Porțile-de-Fier. Comitele Șuvaloff consideră ca și președintele că această legislațiune nu ar putea fi discutată de Congres
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
război între Turcia și Rusia, România, păzindu-și cu credință datoriele sale, stete cu totul străină de turburările cari se frământau pe țărmul drept al Dunării. Dorința ei era de a-și păstra și a face să i se respecte neutralitatea; de aceea, mai înainte chiar, precum și în tot timpul conferenței de la Constantinopol, ea s-a nevoit a pune această neutralitate sub scutul Marilor Puteri. Cu acest scop ea-și îndreptă cererile către Poartă; dar silințele-i rămaseră deșarte. Când apoi
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
frământau pe țărmul drept al Dunării. Dorința ei era de a-și păstra și a face să i se respecte neutralitatea; de aceea, mai înainte chiar, precum și în tot timpul conferenței de la Constantinopol, ea s-a nevoit a pune această neutralitate sub scutul Marilor Puteri. Cu acest scop ea-și îndreptă cererile către Poartă; dar silințele-i rămaseră deșarte. Când apoi Rusia, gata a declara războiul, ceru ca armatele ei să aibă liberă trecere pe pământurile românești, situațiunea României deveni cu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
a convocat consiliul de coroană, la 3 august 1914, cerînd intrarea României în război, alături de Tripla Alianță, pe baza tratatelor existente. Consiliul de coroană, la propunerea lui Ion I.C. Brătianu, care era și președintele consiliului de miniștri, a hotărît, însă, neutralitatea. Singur Petre Carp a fost pentru intrarea în război alături de nemți. Această hotărîre a fost o lovitură nimicitoare pentru o vanitate atît de mare ca aceea a primului rege al României. Nopți întregi după consiliul de coroană, bătrînul monarh nu
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
sufletească au venit să se mai adauge telegramele personale ale celor doi împărați cu apeluri directe, imperative și disperate totodată, regele Carol I, în noaptea de 26 spre 27 septembrie 1914, a murit subit. I-a urmat la tron Ferdinand. Neutralitatea României a reprezentat o perioadă de mari și nenumărate manifestații publice: procesiuni la statuia lui Mihai Viteazul, ovații, discursuri. Lumea românească a cunoscut atunci cea mai mare întrecere oratorică. Sala Dacia de la București, în special, a fost tribuna de unde mari
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
începutul războiului din 1914, cu Franța și cu Anglia, ci numai cu Rusia. Rezultatul acestor conversații a fost semnarea unui tratat la București, în ziua de 18 septembrie 1914. Această înțelegere secretă cu Rusia, în virtutea căreia România, în schimbul unei binevoitoare neutralități, era autorizată de a ocupa toate teritoriile de dincolo de Carpați, locuite, în majoritate, de români, a fost dezbătută de Ion I.C. Brătianu și Poklewsky Koziell, ministrul Rusiei la București. Marele succes diplomatic al lui Ion I.C. Brătianu este, totodată, și
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
războiului mondial, cu o viziune limpede a viitorului, România și-a legat soarta de grupul de puteri care trebuia să rămînă învingător și care numai prin biruința lui asigura statelor mici realizarea aspirațiilor lor naționale. Ion I.C. Brătianu obținea, în schimbul neutralității, ceea ce numai războiul putea să dea. Atunci, în aceste condițiuni, de ce mai era nevoie de intrarea în război în 1916, din moment ce România poseda deja, de la 18 septembrie 1914, tratatul, care ar fi putut să-l obțină numai printr-o intervenție
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
Numai tăria de caracter a unui om ca Ion. I.C. Brătianu a putut să înfrunte toate aceste atacuri, fără a pronunța un cuvînt în apărarea sa. Cît a putut Brătianu să rabde și să tacă, în cei doi ani de neutralitate, e de nedescris. Dacă tăcerea este o virtute, Ion I.C. Brătianu, fără îndoială, a avut-o în cel mai înalt grad. Era numit Sfinxul. Cînd Ion I.C. Brătianu, mai tîrziu, la 17 august 1916, a semnat tratatul de alianță cu
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
Ion I.C. Brătianu pentru a pune la punct unele afirmații făcute de cîțiva vorbitori, în legătură cu războiul și conferința de pace de la Versailles. Șeful liberalilor a făcut o expunere, în două ședințe, prezentînd amănunțit istoria anilor 1914-1918: izbucnirea războiului mondial, perioada neutralității noastre, ruperea legăturilor cu puterile centrale, înțelegerea cu aliații, intrarea noastră în război, retragerea în Moldova, pacea de la București de care l-a făcut vinovat pe Marghiloman -, victoria. Defecțiunea frontului a explicat-o prin nerespectarea angajamentelor luate de aliați: "Ni
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
știa, sigur, că nemții vor învinge. Ce putea să aducă pentru România victoria Germaniei? Redobîndirea Basarabiei, probabil. Dar, se pierdea, în mod definitiv, Transilvania, partea dată de Germania și Italia, ungurilor, prin dictatul de la Viena. Era această politică bună, cuminte? Neutralitatea, însă, salva de la moarte miile de tineri soldați români, căzuți pe imensitatea stepei rusești, într-un război care s-a terminat printr-o jalnică înfrîngere și scutea țara de rușinea de a întoarce armele împotriva aliatului de pînă ieri. Desigur
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
Rusia, intrate în război, una contra alteia. Cu Germania și Austro-Ungaria, România era chiar aliată, deci obligată să intre imediat în război alături de Tripla Alianță. Ion I. C Brătianu nu s-a pripit, n-a intrat în război, a ales neutralitatea și a așteptat să vadă de ce parte atîrnă balanța. Dar Antonescu nu era Brătianu. După 1927, după moartea lui Ion I.C. Brătianu, România, care sub el ajunsese la zenit, a început să coboare. După ce trupele române trecuseră deja Nistrul și
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
Îl ur mărea Încordat. — Da, Bodo, eu Însumi n-aș fi procedat altfel. Venețienii sunt ca diavolul. Nu-ți dau nimic fără să ți ceară ceva În schimb. Aș fi vrut Însă și altceva. Nu sprijinul lor Îl cerem, ci neutralitatea lor, adică nici un fel de credit Împăratului. Conrad Încuviință din cap și-l privi pe prietenul său, care răspunse zâmbind: — Monseniore, este exact ceea ce am obținut. După ce le-am refuzat creditele, fapt care domnului Candiano i-a făcut plăcere - știe
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
este exact ceea ce am obținut. După ce le-am refuzat creditele, fapt care domnului Candiano i-a făcut plăcere - știe toată lumea că venețienii sunt bucuroși să Împrumute bani, dar mai bucuroși să și păstreze țechinii În lăzi - le-am vorbit de neutralitate. Înaltul membru al Consiliului m-a asigurat că nici un țechin nu va lua drumul vis tieriei Împărătești, nici măcar prin interpuși. În mod confi dențial mi-a destăinuit că ducele Amadeus din Geneva și-ar fi trimis oamenii pentru a cere
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
pe cât poate. O să mă Întrebați de ce m-a pus signoria pe urmele lui. Nu trebuie uitat că acum câțiva ani a promis să-i susțină pe Zähringeri și să-i ajute dacă vor avea vreodată nevoie, păstrând Însă aparențe de neutralitate. Veneția are și ea nevoie de aliați puternici Împotriva imperiului. Chiar Bodo a stabilit acum câțiva ani această Înțelegere cu messire Giuseppe Candiano, spre avantajul ambelor părți, bineînțeles. și, În ultima vreme, domnilor din Consiliu le au ajuns la ureche
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
economic și militar, înconjurată de țări ostile, abandonată de Franța, aflată sub ocupația germană și de Anglia, care rămasese singură să continue lupta contra Germaniei, opțiunile României pentru ieșirea ei dintr-o astfel de situație erau extrem de limitate. Izolarea sau neutralitatea nici n-ar fi fost posibilă, dar nici nu ar fi fost în favoarea intereselor României. În aceste condiții, România a ales calea alianței semnând, la 23 noiembrie 1940, actul de aderare la Pactul Tripartit, adică la așa-numita “Axă Berlin-Roma
RĂZBOIUL DE ELIBERARE, 22 IUNIE 1941. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1664]
-
fostul ministru al Bucovinei. Numărul următor din Dreptatea înscrie în locul editorialului: „Noi îndrumări politice. Înscrierea domnului fost ministru Dori Popovici în Partidul Național - Țărănesc”. * Dreptatea este ziarul al cărui director - Al.V. Cazimir, cunoscut prin campania sa naționalistă din timpul neutralității, este arestat de autoritățile din Cernăuți în octombrie 1920 pentru că „a dus în ultimul timp o vehementă luptă împotriva abuzurilor comise de aceste autorități” este de părere Glasul Bucovinei, numărul 539. Împotriva arestării gazetarului s-au trimis telegrame de protest
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
dsa că din cauze familiare nu poate primi de astă dată această funcție, a fost ales în unanimitate dl dr. Romul Renț ca șef al partidului, iar dl. George Băncescu,locțiitor al șefului.” Sfatul partidului a hotărât să observe deplina neutralitate față de lupta care este în curs între grupările Flondor - Nistor și declară că este gata să colaboreze cu toți care năzuiesc la înfăptuirea adevăratelor principii democratice.” Numărul următor din Voința poporului cuprindea 8 pagini iar articolul „Năzuințele noastre”, ca editorial
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
acest proces, buna știință a savanților nu a putut fi complet exterminată, ci mai ales reorientată, modelată după mentalitatea europeană la modă. Un proces fără îndoială pervers, întrucât în pripa înregimentării în subordinea unei industrii mentale îndoielnice, alianța între casta neutralitate a analizelor filologice sau istorice și mesajul impus al unui apparatus ideologizat nu s-ar fi putut consuma fără abuz. Un orientalist ca Jakob Hauer, dintre primii savanți europeni care scriu despre literatura yoga1 și pe care Eliade îl descoperă
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
concentrare șs.m.ț, Berlin)”1. Atât acest complicat „fenomen german”, cât și Oxford Group Movement trebuie să fi constituit repere suplimentare pentru opțiunea lui Eliade de încadrare în mișcarea legionară 2 - pentru că, în esență, ele cer oricărui intelectual abandonul neutralității, participarea la o dispută ideologică și angajarea omogenă, integrală, față de aceasta. După 1935, Höfler devine membru al de curând înființatului Das Reichsinstitut für Geschichte des neuen Deutschland, la München, care, în anul imediat următor fondării, inaugurează un departament dedicat chestiunii
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
puțin pe cât în demoni, l-au zugrăvit an de an pe conducătorul celui de-al Treilea Reich ca pe un monstru al răului, al vicleniei și avidității de putere”1. Retragerea în Suedia înseamnă pentru Wikander și reîntoarcerea treptată la neutralitatea criticată de propaganda nazistă. Manuscrisul redactat câteva decenii după terminarea războiului, Den ariska romantiken, nu este un rechizitoriu al acestei perioade tulburi, ci o reconstituire a apariției și evoluției flexiunilor „arianului” în Europa. Partiția clară între puritatea „arianismului” primilor romantici
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
evoluției flexiunilor „arianului” în Europa. Partiția clară între puritatea „arianismului” primilor romantici și cel poluat de ideologiile anticlericale franceze, pregătind apariția rasismului, indică și opțiunea personală a lui Wikander: de partea lui Schlegel, adică mereu, iluzoriu sau nu, de partea neutralității științifice. La începutul anului 1944, și Münchenul, și Wüst ajunseseră pentru Wikander elemente de trecut - în februarie pleacă spre Frontul de Răsărit, de unde se va întoarce în Suedia abia peste un an, asistând, nu știm cum, la sfârșitul războiului. Nici
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]