5,412 matches
-
aplicația nu a avut suficientă putere de pătrundere. Dacă efectul sedativ nu apare destul de repede și rezultatele nu 50 apar nici după câteva încercări, înseamnă că leziunea are cauze combinate, este mai veche și trebuie schimbată orientarea terapeutică. Existența durerilor nocturne, continue sau exacerbate, constituie contraindicații absolute pentru orice formă de masaj local. Doar în cazul ̀ n care durerile nocturne se datorează pozițiilor adoptate în timpul somnului și compresiunii sau distensiei elementelor periarticulare, se poate interveni asupra acestora. 1.2. Durerile
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
nici după câteva încercări, înseamnă că leziunea are cauze combinate, este mai veche și trebuie schimbată orientarea terapeutică. Existența durerilor nocturne, continue sau exacerbate, constituie contraindicații absolute pentru orice formă de masaj local. Doar în cazul ̀ n care durerile nocturne se datorează pozițiilor adoptate în timpul somnului și compresiunii sau distensiei elementelor periarticulare, se poate interveni asupra acestora. 1.2. Durerile tendinoase și teno-periostale De multe ori este greu să se facă diferențierea între durerile periarticulare și cele din această categorie
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
Pe de altă parte, trebuie ținut cont și de reacțiile inflamatorii locale, care se produc fără alterarea parametrilor biologici, cum ar fi cele întâlnite în tendinite, sechele ale entorselor etc., în care masajul se dovedește, în general eficient; apariția durerilor nocturne ̀ nsă constituie un semnal pentru ̀ ncetarea imediată a ședințelor de masaj. 170 Bolile infecțioase în stadiul evolutiv Fragilitatea vasculară. Dacă nu este evidentă, o corticoterapie de lungă durată în antecedente trebuie să ne facă să bănuim posibilitatea apariției
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
dau rezultate sau dacă există factori de risc (fumat, hipercolesterolemie, diabet) ori complicații (boala coronariană, infarcte cerebrale) [37, 38]. Exercițiile aerobe pot fi benefice numai în cazurile de hipertensiune arterială esențială în care este păstrat un biorim circadian cu scăderea nocturnă a valorilor tensionale [39]. Hipotensiunea arterială, adică scăderea valorilor presiunii arteriale sub 100 mm Hg sistolica și sub 65 mm Hg diastolica, se poate manifesta prin astenie, fatigabilitate, acufene, sincopă, și are două forme mai des întâlnite: ortostatică și postprandială
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
importante decât avantajele, deoarece provoacă surmenaj, insomnie, anxietate, simpaticotonie cu hipertensiune arterială. La adult, Amfetamina este folosită în terapeutică pentru ameliorarea narcolepsiei, encefalopatiilor, psihozelor alcoolice depresive, bolii Parkinson (ca adjuvant) iar la copil este utilă în tratarea sindromului hiperkinetic, enurezisului nocturn (scade profunzimea somnului și mărește tonusul sfincterului vezical) și somnolenței apărute ca reacție adversă la tratamentul cu anticonvulsivante administrat în epilepsie. Există derivați de amfetamină (Dexamfetamina, Metilfenidatul și Metamfetamina) care prezintă activitate psihostimulantă în condițiile unor efecte secundare atenuate, iar
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
de acestea și vor fi globale. Va fi și o epocă a divertismentului. Business înseamnă de fapt Show business. Cum ar spune un american obișnuit: "cumpărăturile și sexul sunt tot ce ne-a mai rămas". Oferta de fantezii diurne și nocturne pentru amazoancele viitorului va fi extrem de bogată. 10) Alte evoluții. Lumea de mîine nu va fi mult diferită de cea de azi. Există o inerție a lucrurilor. De pildă, harta pericolelor va fi cam aceeași, chiar dacă puterea cunoaște un proces
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
poetul a scris și elegia Mortua est!, trebuia să preceadă înmormîntarea ei, arătată în Tristeță. S-au emis mai multe ipoteze asupra moti velor de inspirație pentru Mortua est!, fiind trecut în revista mai ales Young, cu ale sale Cugetări nocturne, Bolintineanu, cu O fată tînără pe patul morții, Alecsandri, cu poeziile Dri-Dri, Emmi și Dedicația fiecare din ele fiind închinate la cîte o moartă. Întrucît prima formă la Eminescu avea titlul Elena, s-a mai presupus, în mod stăruitor, o
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
întreg corpul social (faza II), faza III contribuie la dilatarea organizării temporale a consumului, prelungind orarele și mărind numărul zilelor în care sunt deschise magazinele, eliminând progresiv timpii „morți” sau „protejați”, lăsând în seama pieței zilele de sărbătoare și viața nocturnă. În timp ce se vorbește de „turism nocturn”, noaptea devine un sector economic în totalitatea sa, cifra de afaceri a acestuia dublându-se în comparație cu mijlocul anilor 1990. În anumite mari aglomerări urbane din America sau din Japonia, supermagazinele și librăriile, restaurantele și
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
III contribuie la dilatarea organizării temporale a consumului, prelungind orarele și mărind numărul zilelor în care sunt deschise magazinele, eliminând progresiv timpii „morți” sau „protejați”, lăsând în seama pieței zilele de sărbătoare și viața nocturnă. În timp ce se vorbește de „turism nocturn”, noaptea devine un sector economic în totalitatea sa, cifra de afaceri a acestuia dublându-se în comparație cu mijlocul anilor 1990. În anumite mari aglomerări urbane din America sau din Japonia, supermagazinele și librăriile, restaurantele și sălile de sport sunt adeseori deschise
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
lui Harry Potter; în Marea Britanie, mai mult de o mie de librării au rămas deschise toată noaptea pentru lansarea aceleiași cărți. Un imens teritoriu a fost deschis pentru strategiile marketingului, și acesta nu e altul decât timpul nopții. Invadând spațiul nocturn, economia hipercomercială abolește orice răgaz, edifică un oraș deschis în permanență consumului, instituie comercializarea nelimitată a schimburilor, 24 de ore din 24, 7 zile din 7. Departe de a ruina sistemul dorinței și al consumului 29, societatea de hiperconsum contribuie
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
la vârsta adultă, un stil de viață marginalizat și ale cărui practici depășesc în mică măsură anumite fracțiuni ale categoriei de vârstă a adolescenților și tinerilor adulți. Bucuria de „a ieși din sine”, experiența transei, emoțiile colective în efervescența party-urilor nocturne în cadrul cărora numeroși participanți se află sub influența drogurilor? Acesta este un fapt incontestabil, cu condiția să nu pierdem din vedere climatul propriu „mulțimii solitare”, marcat de absența de comunicare verbală, așa-numitele bad trips, angoasa în fața vidului și a
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
a vibra împreună cu ocazia vizitei papei. Love Parade de la Berlin a mobilizat circa 1,5 milioane de fani ai muzicii tehno. Cea de-a treia ediție a Nopții albe a atras, în 2004, un milion de parizieni. Tehnivalurile, free-parties, concertele nocturne semiclandestine atrag, de fiecare dată, mii de tineri. Cu cât procesul de individualizare se intensifică, cu atât mai des asistăm, în mod paradoxal, la serbări cu participări record în spațiul public, dar și în spațiile private. Astfel, în 1980 au
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
pe bună dreptate, că aniversările actuale au trecut de la domnia „memoriei restrânse” la aceea a „memoriei generalizate”31. Acest fapt nu impietează cu nimic asupra inițierii de noi festivități având în comun desfășurarea în afara oricărui sistem de referință memorial (petreceri nocturne tehno, Gay Pride, Campionatul Mondial de Fotbal sau Serbările Muzicii). Să semnalăm, în trecere, că acestea sunt sărbătorile cel mai puțin legate de trecut, cel mai puțin bogate în sensuri religioase ori istorice și care reușesc să distreze cel mai
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
împreună o muzică definită prin repetiție, de a se lăsa în voia dansului, de a vibra la pulsațiile coloanei sonore, de a evada din sine în beția pe care o procură substanțele psihotrope. Orgie muzicală, extaz psihedelic, dans hipnotic - petrecerile nocturne pot apărea ca un nou teritoriu dionisiac lăsat pradă transelor, transgresiunilor, dislocărilor de identitate. Dar ceea ce e valabil pentru reuniunile tehno este oare și pentru alte sărbători? Cu siguranță, nu. Excesul constă „în legea însăși a sărbătorii”, afirma Caillois 34
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
Trei forme de prezență a invizibilului în vizibil, care ne atrag atenția asupra raporturilor - în spațiul tragediei - dintre apariția fantomelor și apariția zeilor, dar și dintre fantomă și imaginea visată. Fantoma tragică ar avea, așadar, aceeași substanță ca și viziunile nocturne ori ca acele trupuri prin care zeii decid să se lase văzuți de către oameni. Invizibilul devenit vizibil, la răspântia dintre imaginea din vis și corpul divin - așa ni se înfățișează fantomele grecilor. Ce spun acești morți care revin și cât
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
acționat prin intermediul fiului regăsit. Într-adevăr, Oreste este cel care va introduce în mod explicit tema eriniilor, figuri legate de crimă și de nălucirile nopții. Și nu e întâmplător faptul că tocmai în această scenă a recunoașterii este evocat semnul nocturn trimis îndeobște de cei morți, acea țepușă de bronz ce apare ca un mesaj al asasinatului nepedepsit și al mâniei tatălui, țepușă asociată morții, spaimei și întunericului (aceeași țepușă pe care o va simboliza, în Eumenidele, apariția efectivă a Clitemnestrei
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
pe Agamemnon însuși, „sădind cu mâna lui în cămin sceptrul purtat de el odinioară. Iar din acest sceptru se pare că ar fi răsărit un laur înflorit, atât de mare, încât umbra lui se întindea peste tot ținutul Micenei”. Viziune nocturnă care constituie o sursă de phobos („groază”) pentru Clitemnestra ca și pentru Electra, certitudine că imaginile din vis sunt trimise chiar de către Agamemnon asasinei sale. Fantoma răzbunătoare va reveni în visele ucigașei, de această dată sub forma unei grandioase imagini
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
divinatorie. Dar chiar și acest delir nu e lipsit de o anumită violență, de asocierea cu Ares. Dionysos al unei frenezii semnificând inițiere și înțelepciune se vede el însuși asociat vânătorii, solitudinii și întunericului pădurilor. El este și un Dionysos nocturn. Nici la o „bacantă profetică”, așa cum este Casandra, cunoașterea nu se disociază de spaimă, ca și cum orice inițiere legată de experiența invizibilului ar trebui să implice confruntarea cu Gorgo, cu vederea fantomei. Iată de ce viziunile profetice ale Casandrei din Agamemnon a
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
Menelau. Retras într-un ungher al palatului, tăcut și nemișcat, regele abandonat trăiește înconjurat de ipostazele Elenei: phasma, oneirophantos și colossos. Imaginea spectrală a acesteia trece prin fața unui Menelau ce visează cu ochii deschiși; femeia apare și în visele sale nocturne, după cum este imortalizată și printr-o statuie, un dublu în care el a dorit să-i vadă neîncetat făptura. Pentru cor însă, fantoma Elenei este și o erinie. Asociată suferinței, războiului, sângelui vărsat, măcelului, ea este legată de acel Ate
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
parte de incertitudinea cu privire la identitatea lor. Când Elena îi spune lui Menelau cine este, acesta o invocă pe Hecate pentru a o implora să-i trimită fantome (phasmata) favorabile. Elena protestează, susținând că nu este câtuși de puțin o vedenie nocturnă (o halucinație a nopții, o năzărire de vis), dar Menelau nu poate fi convins, el se îndoiește de propria percepție și se întreabă dacă nu cumva și-a pierdut mințile. Să fi căzut oare într-un delir halucinatoriu, sursă a
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
așeza statuia în patul lui, pentru a trăi iluzia (dokein) că o are mai departe pe Alcesta, fără să o aibă totuși în realitate (ouk echôn echein), iluzia că ea va fi mereu prezentă în visele lui, în reveriile lui nocturne. Statuia nu va fi însă sculptată, iar Alcesta, readusă de Heracles din lumea morților, va reveni la viață nu datorită unei statui care se însuflețește. Ea își va face apariția sub înfățișarea unei femei cu chipul acoperit de văluri, pe
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
Iată de ce waki își dăduse seama încă de la început că o anume bizarerie, ceva greu de definit, îi clătinase convingerea că are de-a face cu o ființă reală. Firește, teatrul no trimite neîncetat la ideea unui shite „imaginar”, „vizitator” nocturn al viselor lui waki: „vedenia ce ți-a apărut în vis”... După cum trimite neîncetat și la grămăjoara de ierburi de care waki își reazemă capul când se odihnește, ca și cum fiecare piesă no și-ar avea propria pernă de Kantan 1
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
spectrului a fost comparată cu scenele miraculoase ale apariției unor zeități, cu coborârea printre oameni a unor Bodhisattva 1. Are loc „miracolul” ivirii unei făpturi nevăzute, devenită aici prezentă și activă. Și totuși, la sfârșitul piesei, după un lung dans nocturn, atunci când se arată zorii, se mai apropie încă o dată realitate sau vis pentru a dispărea apoi cu desăvârșire. Ca și cum, în ultima clipă, după ce s-ar fi demonstrat cât de mare e forța apariției, totul ar fi trebuit să recadă în
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
zeu, care îi permisese tatălui să se întoarcă - fie și numai în vis - doar în același loc unde sfârșiseră cei din neamul Heike, un loc al amintirii, un spațiu memorial. Oricum, ea va fi ultima lor întâlnire. Iar în relatarea nocturnă pe care fantoma o face, în timp ce dansează, despre evenimente petrecute demult, tot despre sfârșitul neamului Heike va fi vorba. Atsumori nu scoate un cuvânt despre propria-i moarte, preferând să se bucure că „o clipă doar, și doar în vis
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
La rîndul său se apropie ș...ț și în pâlpâirile făcliilor, nevăzut de nimeni, prinde a cânta din lăuta jertfită zeului. Ciudată arătare această fantomă văzută/nevăzută, care vine să adaste din nou printre oameni ca să participe la jocurile lor nocturne, ferindu-se în același timp de orice privire! În Kiyotsune se spune că pentru un înțelept nu există nici vis, nici realitate. Însăși lumea reală nu este decât o iluzie, dar ale cui sunt aceste cuvinte? Ale unei fantome. Sunt
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]