2,642 matches
-
de la a la h de la stânga la dreapta din poziția jucătorului cu piese albe și cele pe verticală sunt marcate cu numere de la 1 to 8, 1 fiind mai aproape de jucătorul cu piese albe. Aceasta este o definire standard numită notație algebrică.
Tablă de șah () [Corola-website/Science/317165_a_318494]
-
O rețea semantică este un notație grafică pentru reprezentarea cunoștințelor în modele de noduri de interconectate și arcuri. Implementarea computațională a rețelelor semantice a avut loc mai întâi pentru inteligența artificială și pentru traduceri automate, însă versiunile anterioare au fost utilizatate pe o perioadă îndelungată în
Rețea semantică () [Corola-website/Science/317206_a_318535]
-
lui Euclid, preluarea cifrelor indiene, cunoscute ulterior ca "cifre arabe". Punctul de plecare al matematicii islamice îl constituie știința greacă și indiană. Cel mai cunoscut savant islamic din domeniu matematicii este Al-Horezmi, care poate fi considerat părintele algebrei. Acesta introduce notația "x" pentru necunoscute în algebră. Matematicienii arabi sunt cei care inventează algebra și în același timp introduc și metode de rezolvarea a ecuațiilor. Matematica este utilizată nu numai în astronomie și pentru calcularea coordonatelor geografice, dar și în artă. Astfel
Epoca de aur a islamului () [Corola-website/Science/317215_a_318544]
-
, comuna Băla, județul Mureș a fost construită în anul 1883. Lăcașul are hramul „Sfinții Arhangheli” și nu figurează pe noua listă a monumentelor istorice. Localitatea Băla, este atestată documentar la 1327 sub notația “poss. Bala”, iar într-un act datat din 1497, așezarea e pomenită ca limită de hotar. În Conscripția lui Inocențiu Micu Klein din 1733, localitatea apare cu 300 de suflete. La acea dată, satul avea biserică și două case parohiale
Biserica de lemn din Băla () [Corola-website/Science/317575_a_318904]
-
pentru valori speciale ale ei, în cazul în care acestea nu converg. Seria hipergeometrică bilaterală formula 3 este definită de: unde este simbolul lui Pochhammer. În mod uzual variabila "z" este luată egală cu 1, caz în care este omisă din notație. De asemenea este posibil să definim o serie formula 6 cu "p" diferit de "q", dar aceasta nu va fi convergentă, sau va putea fi redusă la o serie hipergeometrică ordinară printr-o schimbare de variabilă. Să presupunem că nici o variabilă
Serie hipergeometrică bilaterală () [Corola-website/Science/317638_a_318967]
-
Raportul dintre coeficienții consecutivi au acum forma: unde "c" și "d" sunt termenii principali ai lui A și B. Atunci seria devine: sau, multiplicând pe z cu un factor convenabil și rearanjând, obținem: Aceasta are forma unei funcții generatoare exponențiale, notația standard pentru această serie fiind: deși sunt folosite câteodată si alte notații. Folosind Simbolul lui Pochhammer: putem scrie: Cel mai simplu exemplu este funcția exponențială: Un alt exemplu este cel al funcției formula 17: Factorizând primul termen seria devine: în care
Serie hipergeometrică () [Corola-website/Science/317625_a_318954]
-
termenii principali ai lui A și B. Atunci seria devine: sau, multiplicând pe z cu un factor convenabil și rearanjând, obținem: Aceasta are forma unei funcții generatoare exponențiale, notația standard pentru această serie fiind: deși sunt folosite câteodată si alte notații. Folosind Simbolul lui Pochhammer: putem scrie: Cel mai simplu exemplu este funcția exponențială: Un alt exemplu este cel al funcției formula 17: Factorizând primul termen seria devine: în care coeficientul celui de-al n-lea termen este: Atunci raportul coeficienților consecutivi
Serie hipergeometrică () [Corola-website/Science/317625_a_318954]
-
Neuma poate fi oricare din semnele din sistemele de notație muzicală care au înlocuit notația ecfonetică. Notația neumatica continuă să fie utilizată în prezent în cântarea bizantina și gregoriana, în special în comunitățile monastice. Cântarea religioasă "corala" utilizează notația contemporană. Primele notații ecfonetice, apărute din secolul al V-lea, utilizau
Neumă () [Corola-website/Science/317828_a_319157]
-
Neuma poate fi oricare din semnele din sistemele de notație muzicală care au înlocuit notația ecfonetică. Notația neumatica continuă să fie utilizată în prezent în cântarea bizantina și gregoriana, în special în comunitățile monastice. Cântarea religioasă "corala" utilizează notația contemporană. Primele notații ecfonetice, apărute din secolul al V-lea, utilizau simboluri care încadrau porțiuni ale
Neumă () [Corola-website/Science/317828_a_319157]
-
Neuma poate fi oricare din semnele din sistemele de notație muzicală care au înlocuit notația ecfonetică. Notația neumatica continuă să fie utilizată în prezent în cântarea bizantina și gregoriana, în special în comunitățile monastice. Cântarea religioasă "corala" utilizează notația contemporană. Primele notații ecfonetice, apărute din secolul al V-lea, utilizau simboluri care încadrau porțiuni ale textului, fiind
Neumă () [Corola-website/Science/317828_a_319157]
-
Neuma poate fi oricare din semnele din sistemele de notație muzicală care au înlocuit notația ecfonetică. Notația neumatica continuă să fie utilizată în prezent în cântarea bizantina și gregoriana, în special în comunitățile monastice. Cântarea religioasă "corala" utilizează notația contemporană. Primele notații ecfonetice, apărute din secolul al V-lea, utilizau simboluri care încadrau porțiuni ale textului, fiind probabil o notație simplificată pentru diferite „formule muzicale”. Originea neumelor nu este cunoscută cu certitudine. Există mai multe teorii plauzibile: o evoluție
Neumă () [Corola-website/Science/317828_a_319157]
-
poate fi oricare din semnele din sistemele de notație muzicală care au înlocuit notația ecfonetică. Notația neumatica continuă să fie utilizată în prezent în cântarea bizantina și gregoriana, în special în comunitățile monastice. Cântarea religioasă "corala" utilizează notația contemporană. Primele notații ecfonetice, apărute din secolul al V-lea, utilizau simboluri care încadrau porțiuni ale textului, fiind probabil o notație simplificată pentru diferite „formule muzicale”. Originea neumelor nu este cunoscută cu certitudine. Există mai multe teorii plauzibile: o evoluție din accentele gramaticale
Neumă () [Corola-website/Science/317828_a_319157]
-
să fie utilizată în prezent în cântarea bizantina și gregoriana, în special în comunitățile monastice. Cântarea religioasă "corala" utilizează notația contemporană. Primele notații ecfonetice, apărute din secolul al V-lea, utilizau simboluri care încadrau porțiuni ale textului, fiind probabil o notație simplificată pentru diferite „formule muzicale”. Originea neumelor nu este cunoscută cu certitudine. Există mai multe teorii plauzibile: o evoluție din accentele gramaticale din greacă veche sau latină, din gesturile cantorului (dascălului) sau din notația ecfonetică. Inițial au existat mai multe
Neumă () [Corola-website/Science/317828_a_319157]
-
porțiuni ale textului, fiind probabil o notație simplificată pentru diferite „formule muzicale”. Originea neumelor nu este cunoscută cu certitudine. Există mai multe teorii plauzibile: o evoluție din accentele gramaticale din greacă veche sau latină, din gesturile cantorului (dascălului) sau din notația ecfonetică. Inițial au existat mai multe sisteme diferite de notație cu neume. Acestea indicau înălțimea relativă a sunetelor pentru o frază muzicală, dar nu și pentru întreaga compoziție. Cântăreții trebuiau să se bazeze în interpretare pe tradiția orală sau pe
Neumă () [Corola-website/Science/317828_a_319157]
-
formule muzicale”. Originea neumelor nu este cunoscută cu certitudine. Există mai multe teorii plauzibile: o evoluție din accentele gramaticale din greacă veche sau latină, din gesturile cantorului (dascălului) sau din notația ecfonetică. Inițial au existat mai multe sisteme diferite de notație cu neume. Acestea indicau înălțimea relativă a sunetelor pentru o frază muzicală, dar nu și pentru întreaga compoziție. Cântăreții trebuiau să se bazeze în interpretare pe tradiția orală sau pe experiență proprie. Pentru păstrarea tradiției muzicale a fost necesară dezvoltarea
Neumă () [Corola-website/Science/317828_a_319157]
-
indicau înălțimea relativă a sunetelor pentru o frază muzicală, dar nu și pentru întreaga compoziție. Cântăreții trebuiau să se bazeze în interpretare pe tradiția orală sau pe experiență proprie. Pentru păstrarea tradiției muzicale a fost necesară dezvoltarea unui sistem de notație mai exact. Două sisteme principale au apărut în timp: în cantul de tradiție bizantina este notata mărimea intervalelor (diferența între două note), în cantul gregorian este notata înălțimea notelelor individuale. Sunt cunoscute două sisteme inițiale de notație cu neume, denumite
Neumă () [Corola-website/Science/317828_a_319157]
-
unui sistem de notație mai exact. Două sisteme principale au apărut în timp: în cantul de tradiție bizantina este notata mărimea intervalelor (diferența între două note), în cantul gregorian este notata înălțimea notelelor individuale. Sunt cunoscute două sisteme inițiale de notație cu neume, denumite "Coislin" and "Chartres", înlocuite în secolul al XII-lea de o notație exactă. Ioan Cucuzel (1280? d.Hr.-1360? d.Hr.) în Evul Mediu și reformele de la începutul secolulul al XIX-lea (de exemplu introducerea solfegiului și
Neumă () [Corola-website/Science/317828_a_319157]
-
de tradiție bizantina este notata mărimea intervalelor (diferența între două note), în cantul gregorian este notata înălțimea notelelor individuale. Sunt cunoscute două sisteme inițiale de notație cu neume, denumite "Coislin" and "Chartres", înlocuite în secolul al XII-lea de o notație exactă. Ioan Cucuzel (1280? d.Hr.-1360? d.Hr.) în Evul Mediu și reformele de la începutul secolulul al XIX-lea (de exemplu introducerea solfegiului și denumirea sunetelor unei scări: Pa, Vu, Ga etc.) au simplificat o notație care devenise prea
Neumă () [Corola-website/Science/317828_a_319157]
-
-lea de o notație exactă. Ioan Cucuzel (1280? d.Hr.-1360? d.Hr.) în Evul Mediu și reformele de la începutul secolulul al XIX-lea (de exemplu introducerea solfegiului și denumirea sunetelor unei scări: Pa, Vu, Ga etc.) au simplificat o notație care devenise prea complexă. "Mărturiile" (vedeți figură) indică înălțimea notei inițiale. Neumele dintre mărturii coboară sau urca un numar fix de trepte. "Ritmul" este indicat de un set separat de semne care modifică durata unei neume (vedeți figură). În prezent
Neumă () [Corola-website/Science/317828_a_319157]
-
care devenise prea complexă. "Mărturiile" (vedeți figură) indică înălțimea notei inițiale. Neumele dintre mărturii coboară sau urca un numar fix de trepte. "Ritmul" este indicat de un set separat de semne care modifică durata unei neume (vedeți figură). În prezent, notația cu neume bizantine este folosită în cantul de tradiție bizantina în Bisericile Ortodoxă Română și Greacă. În prezent, cantul de tradiție bizantina este uneori reprezentat pe portativ. Deși notația pe portativ diatonic nu poate reda fidel intervalele modurilor bizantine (vedeți
Neumă () [Corola-website/Science/317828_a_319157]
-
de semne care modifică durata unei neume (vedeți figură). În prezent, notația cu neume bizantine este folosită în cantul de tradiție bizantina în Bisericile Ortodoxă Română și Greacă. În prezent, cantul de tradiție bizantina este uneori reprezentat pe portativ. Deși notația pe portativ diatonic nu poate reda fidel intervalele modurilor bizantine (vedeți tabelul), aceasta a fost considerată acceptabilă atât timp cât există în paralel o notație cu neume care reprezintă standardul. Reprezentarea cantului în notație neumatica are avantajul că o compoziție este notata
Neumă () [Corola-website/Science/317828_a_319157]
-
Bisericile Ortodoxă Română și Greacă. În prezent, cantul de tradiție bizantina este uneori reprezentat pe portativ. Deși notația pe portativ diatonic nu poate reda fidel intervalele modurilor bizantine (vedeți tabelul), aceasta a fost considerată acceptabilă atât timp cât există în paralel o notație cu neume care reprezintă standardul. Reprezentarea cantului în notație neumatica are avantajul că o compoziție este notata "exact" la fel indiferent de glas deoarece scară sonoră este definită separat. De exemplu, o neuma care indică urcarea cu o treaptă nu
Neumă () [Corola-website/Science/317828_a_319157]
-
tradiție bizantina este uneori reprezentat pe portativ. Deși notația pe portativ diatonic nu poate reda fidel intervalele modurilor bizantine (vedeți tabelul), aceasta a fost considerată acceptabilă atât timp cât există în paralel o notație cu neume care reprezintă standardul. Reprezentarea cantului în notație neumatica are avantajul că o compoziție este notata "exact" la fel indiferent de glas deoarece scară sonoră este definită separat. De exemplu, o neuma care indică urcarea cu o treaptă nu precizează cât de mare este aceasta treaptă, mărimea treptelor
Neumă () [Corola-website/Science/317828_a_319157]
-
sonoră este definită separat. De exemplu, o neuma care indică urcarea cu o treaptă nu precizează cât de mare este aceasta treaptă, mărimea treptelor fiind stabilită separat prin acordajul tetracordului care stă la baza modului (vedeți tabelul). Această economie în notație se face totuși pe baza unui efort mai mare al cântărețului pentru că acesta trebuie să știe tot timpul pe ce treaptă se află pentru a ști cu cat să urce pe treaptă următoare (de exemplu, în glasul VIII diatonic în
Neumă () [Corola-website/Science/317828_a_319157]
-
familii regionale distincte (în regiuni aflate acum în sudul Italiei, în Elveția, nordul Franței, Anglia, sudul Franței și nordul Spaniei) care treptat s-au unificat. Din secolul al XI-lea neumele au fost aliniate pe un "portativ", devenind astfel o notație precisă, o inovație datorată lui Guido d'Arezzo. "Ritmul" este indicat prin serii de ligaturi (neume care combină "punctum" și/sau "virga") care stabilesc modurile ritmice. Acestea au apărut în sec. XII în repertoriul catedralei Notre-Dame din Paris. Formă neumelor
Neumă () [Corola-website/Science/317828_a_319157]