646,935 matches
-
scări. Ușa apartamentului era încuiata. Mi-am scos cheile. Abia am reusit sa nimeresc broască. Mâinile îmi tremurau. Am deschis. Ea nu era. Nu venise sau se hotărâse să nu mai vină. M-am repezit la telefon. Funcționa. Am format numărul. Zadarnic. Nu răspundea nimeni. Din nou și din nou. Același rezultat. Nu mai știam ce să fac. Mai erau aproape două ore. Am ieșit în balcon. De la înălțimea etajului opt, bulevardul se zarea can palmă. Grupuri mari de oameni se
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
fără vesminte de purpura, doar un lut în care apă dulce și sufletul cresc că în oul pajurei două aripi”. În această forță de a rămâne mereu proaspătă și mereu nouă stă puterea de artista a Melaniei Cuc. (continuare din numărul trecut) 13 Sunt! Împotriva cerului, niciodată! Sunt! Împotriva rădăcinii, niciodată! Sunt! Cel ce am fost nu mai e, cel ce sunt împarte arome și zile de iarnă în săptămâna nebunilor. Am fost verde, astăzi sunt cărunt de tristețe! Am iubit
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
armată. Tot în legătură cu desenul, pentru hărți militare. Ultima dată când l-am întâlnit pe stradă, era colonel. Mi-a spus cu un oftat când l-am întrebat cum a putut să nu facă pictură. Liceul Alexandru Lahovary Vâlcea(continuare din numărul trecut) Nu vremile sunt sub cârma omului, ci bietul om sub vremi Avea talent în pictură și Petrică Monea, cum de altfel și scria frumos. Peste ani de zile aveam să-i vizitez o expoziție de pictură la București când
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
noi, el s-a mutat în clădirea unde fusese Consulatul Britanic înainte de război și unde el însuși fusese secretar pe acea vreme. Clădirea era proprietate engleză, dar în timpul războiului fusese ocupată de armata germană. Era situată chiar la ieșirea Porții numărul 1 a portului Constantă. Din balconul clădirii se putea vedea întregul port și toată partea de sud a litoralului. Tot din acest balcon se vedea un parc mare cu flori. Pe aici se plimbă lumea spre seară de-a lungul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
George Valentin Sarry Feiu Mândru Acest concurs, se va extinde și în acest an, în care ACSR va intra în cel de-al 11-lea an de activitate. Până în prezent avem următoarele propuneri: Așteptăm noi propuneri. Redacția Reproducem textul din numărul pe ianuarie al revistei editorialul „2008 AN AL MARILOR PIERDERI” ...Despre maestrul Vasile Gorduz, sculptor de valoare mondială, profesor universitar la Universitatea Națională de Arte, câștigător a numeroase premii naționale și internaționale, membru onorific al Asociației Canadiene a Scrii torilor
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
să fie îndeplinită, și fac un apel la toți românii iubitori de țară și de cultura noastră, din Canada, din România și de oriunde s-ar afla, să contribuie la construirea unui soclu pentru statuia lui Eminescu de la Montreal. În numărul viitor al revistei Destine literare și pe internet la site-ul ACSR se va reveni cu detalii. Numai atunci cand magnifica sculptură în bronz a lui Eminescu va fi prezentată așa cum se cuvine, chiar și cei mai sceptici români vor înțelege
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
de altădată. Mi-au căzut în mînă, la o primă "răpide ochire", istoria și medicina. Amîndouă cărțuliile de popularizare, pentru care autorii lor nu primeau vreun ban, au apărut în colecția Bibliotecii pentru toți¸ una, Istorice, de G.I. Ionescu-Gion, la numărul 34, cealaltă, Cine'i ucigașul (Vulgarizare de doctorul Urechiă), la numărul 46. În același an, adică, pe care seria avea să-l împlinească la numărul 50. Care era el, nu prea putem afla cu siguranță. Pe coperta prăfuit-rozalie (semănînd a
De (orice) buzunar by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10556_a_11881]
-
ochire", istoria și medicina. Amîndouă cărțuliile de popularizare, pentru care autorii lor nu primeau vreun ban, au apărut în colecția Bibliotecii pentru toți¸ una, Istorice, de G.I. Ionescu-Gion, la numărul 34, cealaltă, Cine'i ucigașul (Vulgarizare de doctorul Urechiă), la numărul 46. În același an, adică, pe care seria avea să-l împlinească la numărul 50. Care era el, nu prea putem afla cu siguranță. Pe coperta prăfuit-rozalie (semănînd a hîrtie-indicator uitată mai mult în secretaire-ul laboratorului), nu mai groasă decît
De (orice) buzunar by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10556_a_11881]
-
vreun ban, au apărut în colecția Bibliotecii pentru toți¸ una, Istorice, de G.I. Ionescu-Gion, la numărul 34, cealaltă, Cine'i ucigașul (Vulgarizare de doctorul Urechiă), la numărul 46. În același an, adică, pe care seria avea să-l împlinească la numărul 50. Care era el, nu prea putem afla cu siguranță. Pe coperta prăfuit-rozalie (semănînd a hîrtie-indicator uitată mai mult în secretaire-ul laboratorului), nu mai groasă decît foile, se poate citi, în al doilea caz, februarie 1896. Totuși, volumul lui Ionnescu-Gion
De (orice) buzunar by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10556_a_11881]
-
orele 14,00 - 15,00), desfășurată sub genericul "Gay, paradă și proteste", a cărei prezentatoare/moderatoare, cu voce turuitor-metalică, ne-a făcut să avem îndoieli mari asupra existenței și folosirii corecte a foneticii românești... Domnia sa a redus cam la jumătate numărul vocalelor din alfabet (mai mult n-a putut, deși s-a străduit...), emițând acel metalo-turuit devastator pentru cei doi invitați ai săi: un homos și un reprezentant al "noii drepte". Talk-show-ul e tensionat, moderatoarea turuie, așa că, până la urmă nu ne
Ce mai parade! by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10565_a_11890]
-
specific, nu-i așa, unui festival de teatru. În felul acesta, și autoritățile finanțatoare deveneau și mai importante, se lățeau și se lungeau cît toată țărișoara, scoțîndu-și fața înnobilată pe truda artiștilor. Cu timpul, excesele și-au mai redus formele, numărul festivalurilor a scăzut, profilul celor rămase fiind clar precizat. Festivalul Shakespeare este unul dintre acestea. Ritmicitatea lui, teoretică, este de o ediție la doi ani. Nu pot vorbi despre toate cele cinci ediții de pînă acum, s-au sărit cîteva
Festivalul Shakespeare - În pădurea Arden by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10580_a_11905]
-
sectorul de publicistică, Stela Toma adoptă descrierea micromonografică, extinsă și edificatoare (p. 148-263), pe teme, tendințe, genuri și retorici, a celor trei gazete inițiate și conduse de Timotei Cipariu: "Organul luminării" (autointitulată "gazetă besericească, politică e literară"; săptămânal, 70 de numere, din 4 ianuarie 1847 până în 28 aprilie 1848; introduce pentru prima dată în ziaristica românească alfabetul latin), "Organul național" (apare tot săptămânal din 12 mai 1848 până în 29 septembrie 1848, cu același triplu profil, în grafie latină; interesantă pentru conținutul
Un savant de secol XIX by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10558_a_11883]
-
1848, cu același triplu profil, în grafie latină; interesantă pentru conținutul politic referitor la revoluție) și "Învățătorul poporului" (săptămânal apărut din 12 mai 1848 până în 6 octombrie 1848, cu caractere chirilice și conținut tipic iluminist). Un sinopsis al sumarului fiecărui număr ne dă o idee foarte clară (sau "apriată", cum ar zice Cipariu) despre preocupările gazetăriei transilvănene. La capitolul publicisticii cipariene, Stela Toma se dovedește cea mai bună cunoscătoare în raport cu toți ceilalți cercetători. Dar nu numai aici. Excelența investigațiilor, a contextualizărilor
Un savant de secol XIX by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10558_a_11883]
-
influența directă și indirectă asupra unui Schnittke sau a unei Gubaidulina, interferențele mai mult sau mai puțin reciproce cu Stroe sau Xenakis, Marbé sau Ligeti, Olah sau Kurtag. "Tardis venientibus ossa - nu numai pentru dirijori, care au de ocupat un număr restrâns de orchestre, ci și în lumea compozitorilor.Legea hazardului se manifestă și acolo unde calitatea ar trebui să aranjeze lucrurile de la sine... Schönberg, Berg, Webern au venit prea târziu la acest ospăț. Varčse, la 70 de ani, mai avu
80 de ani de la nașterea lui Anatol Vieru - Tatăl meu by Andrei Vieru () [Corola-journal/Journalistic/10546_a_11871]
-
înălțimea sunetelor și timpul -, principiul periodicității se găsește atât în noțiunea de mod, cât și în tehnica sitei. Aceasta constă în producerea evenimentelor - sau a claselor de evenimente - care apar și dispar și reapar conform anumitor periodicități. Aceste periodicități corespund numerelor prime, domeniu în care "predestinarea" întâlnește mai mult decât oriunde altundeva imprevizibilul. 2) Mă gândesc între altele la a sa Simfonie a doua (compusă în 1972) unde, în mișcarea a doua acordurile tonale se înlănțuie după o logică non-tonală (a
80 de ani de la nașterea lui Anatol Vieru - Tatăl meu by Andrei Vieru () [Corola-journal/Journalistic/10546_a_11871]
-
trăznăi pe care, altfel, nu aș avea cum să le vând." Cum în redacția noastră nu sînt persoane din categoriile la care nu are succes Marcel Tolcea, îi urăm proaspătului cincuagenar la mulți ani. Feminitate, feminism, misoginism Foarte, foarte bun numărul 5 din Cuvântul (15 mai -14 iunie) și de citit în întregime. Tema este Feminitate, feminism, misoginism. Aproape toate vocile care răspund la întrebările Laurei Albulescu sau abordează subiectul din diverse unghiuri sunt echilibrate și sincere și convingătoare. Cîteva sugestii
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10566_a_11891]
-
shop-uri, la fel de inestetice, aflate pe toate marile bulevarde. Nu trebuie ratat nici interviul doamnei Ileana Mălăncioiu, "Numai El ne mai poate salva". Nu vă spunem cine e El, ca să-l citiți. l Doar cîteva excepții greu de digerat, în număr. De exemplu Mihai Iovănel, care crede că a vorbi de sus fără un minim efort de înțelegere, despre tot ce l-a precedat, ar fi o dovadă că el e deasupra, mare și deștept, cînd, în fond este o dovadă
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10566_a_11891]
-
metodă lipsită de... bărbăție. Dovedește, în schimb, că n-a înțeles nimic nici din literatura adusă în discuție, nici din personajul feminin, nici din femeia etern feminină care i-a fost model. Și nici măcar din bărbații-autori. De-ale scrisului În numărul 79, din 3-9 iunie, al SUPLIMENTULUI DE CULTUR|, Ioan T. Morar dă un interviu despre cum e să fii prozator înainte și după romanul de debut. O discuție de citit, în jurul unui sentiment care nu se măsoară în număr de
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10566_a_11891]
-
În numărul 79, din 3-9 iunie, al SUPLIMENTULUI DE CULTUR|, Ioan T. Morar dă un interviu despre cum e să fii prozator înainte și după romanul de debut. O discuție de citit, în jurul unui sentiment care nu se măsoară în număr de pagini tipărite și în notorietate de librărie: "Scriitorul absolut este acela care nu mai trebuie să suporte și umilința scrisului! Scriitor nedublat de un autor! Din nefericire, cînd lași îndoielile să lucreze, ei, bine, atunci trebuie să demonstrezi cu
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10566_a_11891]
-
făcut New York Times pentru ultimii 25 de ani de literatură americană. "Ce face un roman să fie valoros" este esența discuției pe lîngă lista cu Beloved pe primul loc. Răspunsul lipsește. Rămîne să îl căutăm... De păstrat, neapărat, din acest număr, și pliculețul cu sare în bucate pe care Adriana Babeți îl varsă în Ars Coquinaria. Scrisă "în chip de madam Vatel ori Savarin, de Babette Hersant, de mare maestră a ceremoniilor din cratițe, plite, borcane, tigăi. Ceea ce, trebuie să recunosc
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10566_a_11891]
-
ori Savarin, de Babette Hersant, de mare maestră a ceremoniilor din cratițe, plite, borcane, tigăi. Ceea ce, trebuie să recunosc, nu mi se întîmplase niciodată." O moarte cumplită Tulburător articolul intitulat " Ceea ce știu" al istoricului Ion Papuc din revista Convorbiri literare (numărul din ianuarie 2006). Ion Papuc descrie moartea cumplită de care a avut parte în anii '50 profesorul Dragoș Protopopescu, doctor în anglistică la Universitatea din Paris și șeful catedrei de engleză de la Universitatea din București în perioada interbelică. Cităm un
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10566_a_11891]
-
Rampling în rolul scriitoarei de romane polițiste Sarah Morton, recompensată de altfel pentru prestația ei cu Premiul pentru cea mai bună actriță oferit de Academia Europeană de Film. După 8 femei, lui Ozon îi trebuie doar un sfert din acest număr pentru a construi un thriller relativ convențional. Dar împărtășește oarecum aceeași problemă sau dezechilibru cu Ochi larg închiși al lui Kubrick. Prea multă și elaborată construcție a suspansului, prea puțin debușeu. Iar finalul, în ciuda buclei metaforice stîngace, surprinde prin facilitate
Culmea reconstrucției piscinei by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10581_a_11906]
-
Numele violonistului și compozitorului George Enescu e un simbol al contribuției pe care în secolul 20 atâți artiști și intelectuali români au adus-o vieții culturale europeneť, scrie muzicologul Guy Cherqui la 125 de ani de la nașterea marelui muzician, în numărul pe luna mai al prestigioasei reviste italiene de muzică Amadeus. Reproducem fragmentar articolul muzicologului "Cel mai mare compozitor al secolului XX" Recentul turneu european și american al celebrei soprane Mariana Nicolesco, care a luat alături de ea tineri artiști lirici români
Vocile României by Guy Cherqui () [Corola-journal/Journalistic/10582_a_11907]
-
vești. Este membră a Uniunii scriitorilor, dar trăiește la Negreni, județul Cluj, așadar atât de departe, ca încercările de evadare cu sufletul măcar, să nu întâmpine, din prea multa delicatețe, opreliști. Cărțile sale de poezie, din câte știu, opt la număr, sunt tot atâtea gesturi de a depăși cu bine și cu demnitate întâmplări de o cruzime reală. Mărturisește într-una din epistole: "Mă întreb pentru ce mi s-a dat și această încercare? Ca să fie posibilă întâlnirea noastră în revistă
Poemul Și scrisoarea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/10584_a_11909]
-
să călătoresc. Trăiesc foarte modest, n-am nici o pretenție materială. Lumina vine dinăuntru. Am fost în excursii organizate, cu ghid. Dacă finalul se amână, mă gândesc la o antologie... Am un singur abonament la România literară. Nu înțeleg de ce primesc numerele în dublu exemplar..." Apoi, în altă epistolă: "Mulțumiri pentru scrisoarea cu floare. M-am recunoscut în gest. Și eu obișnuiesc să culeg flori din locuri dragi și să le pun la presat. Mi-ați scris să vă trimit vești. Ana
Poemul Și scrisoarea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/10584_a_11909]