5,043 matches
-
lui), le oferise șansa de a ajunge într-o supra-lume făcută după chipul și inima lui Valeriu Cristea. „Paradisul e pavat nu cu intenții bune, ca iadul, ci cu trăiri și ființe bune (...) el constituie chiar totalitatea acestor trăiri și oastea acestor ființe ridicate la cer, posibilitatea de a trăi veșnic în cele mai luminoase momente și spații lumești.“ Prietenii cu blană nu puteau lipsi din acest cadru, configurat, amplificat și intensificat afectiv; atât de diferiți, dar la fel de iubiți, ei s-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
palid, palid pe dinăuntru, cel puțin, făcu Vasile Elisav, cu glasul strangulat, acum, de o emoție perceptibilă cu greu. Ca să adauge numaidecât în cvasi-șoaptă, ca, mai degrabă, într-un aparté: Pe mine, oare, m-ar fi recrutat, în propria-i oaste, cuceritorul Galiei, Caesar? — V-ar fi recrutat, ricană gazda, mai curând dl general Aupick, de la care micul Charles aflase că „Ceux-là dont les désirs ont la forme de nues,/ăEt quiț rêvent ainsi qu’un conscrit le canon... “ — „Aceia cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
Texte în rusă veche după 988, anul introducerii creștinismului. Primele atestări din sec. al XI-lea (cel mai vechi text datat este Evanghelia lui Ostomir, 1056-1057). Cea mai cunoscută opera literară a epocii vechi este celebrul poem epic intitulat Cîntecul oastei lui Igor. În sec. XVIII începe procesul de unificare a limbii literare, care are la bază dialectal moscovit. Limba literară modern datează de la începutul sec. al XIX-lea. Rusă a jucat rolul de lingua franca, pînă spre sfîrșitul sec. al
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Floarea ca să înflorească Și să nu se vestejească... După ce dă sfaturi mirilor și-i laudă pentru a fi buni gospodari, oratorul se adresează și socrilor Socrii mari, ascultați, Și-n urechi bine băgați: Când o da soarele-n deseară Mare oaste vămpresoară De n-ați avea bucate de ajuns, Să vă căutați loc de ascuns; S-aveți butoaie cu vin Și care cu fân... Oratorul primea din partea miresei o batistă cusută frumos cu flori și cu arnici și cu ceva bani
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
restaurată în anul 1859 de către urmașii hatmanului. Pe lespedea de piatră înconjurată cu un frumos grilaj de fier există următoarea inscripție: Supt această piatră odihnesc oasele robilor lui Dumnezeu din familia Costache Boldur-Lățescu: Mihail, Maria, Ion, Neculai, Zinovia, Gheorghe hatman oștilor, logofăt mare și cavaler, fiu lui Ion Costache, restaurator al acestui sfânt locaș, răposat la 1857, februarie 19, fiii acestuia Gheorghe, Profira și Olga. Tot pe acest grilaj se mai găsește și următoarea inscripție: Aici se găsesc resturile pământești ale
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
adevărat v-ați arătat, de Dumnezeu încununaților împărați, Constantin și Elena; primiți acum și rugăciunile noastre și le duceți împăratului Hristos pe care îl slăvim ca pe Unul ce v-a încununat pe voi, cătându-l cu voi și cu toate oștile cerești (Condac) Preotul paroh SPINOSU ADRIAN Născut în Botoșani, la data de 13 august 1978, din părinți, Adrian și Didina. Școala primară și gimnazială le-a făcut la Școala nr. 7 din Botoșani. Dumnezeu a rânduit ca în anul în
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
apă și expunerea repetată la soare. Hatman - unul dintre boierii cei dintâi din Sfatul Moldovei, însărcinat de domn cu comanda întregii oștiri pe timp de pace și război; mare spătar. Titlu purtat în trecut de marii generali și comandanți ai oștilor poloneze și căzăcești. Hram - patronul unei biserici și sărbătorirea acestuia. Hrisov - act solemn emis de cancelaria domnească și întărit cu pecetea mare a țării,atârnată iar mai târziu și cu iscălitura domnului. Hrisovul era un fel de titlu de proprietate
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
sultanului. Dovezile erau destul de numeroase și de vădite pentru ca chiar mințile destul de greoaie ale marilor demnitari turci să se convingă de adevărul acestor denunțări, întărite atât prin purtarea mai mult decât suspectă a diplomației rusești, cât și prin adunarea de oști pe malul Nistrului. Misiunea franceză lucra mai ales la înlocuirea lui Ipsilanti pe care, cu drept cuvânt, îl privea ca pe cel mai prețios instrument al Rusiei. Ipsilanti, sub cuvânt de a strânge mijloace pentru a preveni și a împiedica
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
se instalase ea în locul altora, pentru totdeauna. Însă am văzut că, prin tratatul secret, împăratul Alexandru anexa țările noastre fiindcă nu voia să le lase pradă barbariei turcești. În ce privește desfătarea ce avea să pricinuiască țărilor noastre șederea într-însele a oștilor împărătești, vom vedea mai departe de ce fel a fost acea desfătare. Consulul austriac din Iași, Duldner, scria la 23 august 1810, Cabinetului din Viena: „... Starea de anarhie care domnește în această țară, în care mulți din boieri găsesc mulțumirea lăcomiei
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
și mânat de doi țărani. Cu toate observațiile ce au putut face boierii și care dovedesc ruina totală a acestei provincii, generalul en chef a persistat în cererea lui. Mi s-a spus că, cu prilejul celui de pe urmă război, oastea rusească, înainte de a deșerta Țara Românească, făcuse o cerere la fel, dar mult mai puțin considerabilă. De astă dată, armata va trage cu dânsa 80.000 boi și 40.000 țărani, care vor merge fără îndoială să populeze vreun colț
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
noastră...” Și iată cum mai bine de jumătate din Moldova fu ruptă din trupul țării tocmai de acea putere care, de patruzeci de ani, se proclama ocrotitoarea și binefăcătoarea noastră. Și numai faptului că Napoleon I, pornind la 1812 cu oastea lui cea uriașă (pentru acele vremuri) împotriva Rusiei, silind pe aceasta să-și adune toate oștirile la un loc pentru a-1 respinge, datorăm faptul că rămășița Moldovei și întreaga Țară Românească mai trăiesc astăzi o viață românească, că în
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
sfârșitul lui aprilie 1828. V. Pacea de la Adrianopol. Ocupația rusească de la 1828 până la 1834. Regulamentul Organic Țările noastre fură ocupate de ruși fără altă împotrivire decât aceea a cetăților de pe Dunăre. Războiul fu dezastruos pentru turci: în a doua campanie, oastea rusească, sub comanda lui Diebici, trecea Balcanii și amenința Constantinopolul; pacea fu încheiată la Adrianopol (14 septembrie 1829). Actul deosebit anexat acestui tratat stipulează pentru Țările Române: autonomia desăvârșită, un tribut moderat fixat în chip invariabil, domni pământeni, aleși de
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
nenorocirea altora, respectiv a neamului nostru. Nu am părăsit aceste locuri ispititoare, pline de belșug și frumuse, scrie marele istoric N.Iorga. Chiar la răscrucea furtunilor care bat și vor mai bate în fiecare veac, pentru că suntem la poarta trecătorilor oștilor străine. Suntem un copil al Romei,pierdut în pustiul veșnic înnoit al barbarilor și siliți de a trăi mereu perioade îndelungate de timp,de la o bejenie la alta,dar am revenit mereu la albia și țărmurile părăsite pe lungi perioade
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
și de ignorarea ordinului de că---tre generalul Averescu care înaintase prea mult la Mărăști pentru a se scoate în evidență. Despre mareșalul Averescu, marele istoric N.Iorga scrie în" Oameni care au fost" vol.V -„Unul din marii domni de oaste pe care i-a dat poporul Român s-a dus în lumea unde plutesc umbrele glorioșilor săi eroi înaintași. El nu era numai un mare strateg militar, ci și un om politic puternic, cu o minte creatoare, un mare patriot
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
indicațiile lor,asumându-și răspunderea pentru apărarea populației de bandele anarhiste străine și asigurându-le ordinea și liniștea ardelenilor. Un alt conațional al vremurilor col. D.Rădulescu ,consemnează în " Amintiri despre mareșalul Prezan" -“Acest comandant personifică figura marilor căpitani de oști. Este un om cultivat, de o înaltă moralitate, lipsit de fățărnicie, sincer și principial.Așa l a cunoscut ofițerul, cât a fost în subordinele mareșalului, timp de 4 ani când comanda Corpul 4 Armată din garnizoana Iași”. Ulterior devenind Armata
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
Carpații și a căzut la Câmpia Turzii pentru a uni românii într-o națiune și un popor. In ultimii 120 de ani, de la 1820 la 1940, Tarile Române au fost de nenumărate ori înrobite, jefuite și exploatate, sărăcite și umilite de oștile străine. Aveți datoria de a lupta, să apărați moștenirea lăsată de străbunii noștri. Luptăm pentru dreptate și pentru ființa noastră națională, pentru visul nostru de veacuri”. Transcriem în continuare ultimul cuvânt pronunțat de Mareșalul Ion Antonescu la procesul înscenat lui
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
Românesc. Suntem copii ai Romei, pierduți în pustiul veșnic râvnit al barbarilor și siliți de a trăi mereu cu sabia scoasă pentru a ne apăra, deoarece soarta sau Dumnezeu, ne-o fi aruncat la această răscruce de drumuri, în calea oștilor străine. Capitolul X Răpirea fetei de către teroriști Tot după sfârșitul acelor evenimente, însă mai târziu, un alt fost prieten, Petrică Dedu, a plecat și el pe calea fără întoarcere. Povestea că într o seară au venit la ofițerul de seviciu
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
jurat și care vor urmări ca eu să le respect. Pentru mine nu fac excepție decît pămînturile care-mi aparțin [...]. Mai fac excepție și cazurile în care voi construi sau voi asedia un castel; cazurile cînd voi fi chemat la oastea regelui sau a episcopilor noștri; sau cînd voi face cavalcade [...]". Traducere după C. Pfister, Études sur le règne de Robert le Pieux (996-1031), Paris,1885, p. 170-171. (Biblioteca de la École des Hautes Études, Științe Filologice și Istorice, fasc. 64). Este
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
și cetăți, iar ostașii lor prădau până în apropierea Iașilor. La aceasta s-au adăugat și cele două campanii polone, din anii 1686 și 1691, conduse de Ioan Sobieski,care au ajuns până în Buceag, ca și luptele date de el cu oștile turco-tătare,care au jefuit ce mai rămăsese. Locuitorii care scăpaseră de robia turco-tătară, prea puțini la număr, s-au împrăștiat, au plecat în alte localități pentru a-și salva viața și a reuși să-și câștige traiul. Astfel, din locuitorii
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
să răsune satul de glasurile copiilor și flăcăilor, ori ale gospodarilor umblând cu plugul, cu buhaiul, cu semănatul, cu capra, ursul, calul, haiducii, mai de curând cu mădămile, ori din veacuri, cu banta mare, cea cu hora flăcăilor neduși la oaste, cu auguștii cei șugubeți etc., obiceiuri ale zilei de Sfântul Vasile, ale Bobotezei - când se dădea preotului fuioare, se sfințeau apele și toate cele ale lumii, când se făcea Crucea de gheață, ale Sfintelor Paști, cele de la Duminica Tomii etc.
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Bună seara! Bună seara! Am venit la voi să iau o floare din grădina pe care o aveți, că la voi nu crește și nu și nu rodește, dar la noi o să crească și-o să-nflorească. Am venit cu o oaste mare de împărat și dacă vreți sau nu vreți, noi tot o luăm! O luăm cu rădăcină ca s-o răsădim la noi în grădină, că la noi o să crească, o sănflorească, și-o să rodească! Ne-o dați de bună
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
au închinat Ca la un mare-mpărat. Șinapoi dacă au purces, Pe altă cale au mers. Precum le-a fost lor și zis, Îngerul, noaptea în vis. Iara Irod împărat Văzând ca s-a înșelat Foarte rău s-a necăjit, Oaste mare a pornit, Și-n Vitleem a intrat, Mulți coconi mici a tăiat. Pân' la paistrezece mii, Tot prunci mărunței, copii De doi ani și mai jos Ca să taie pe Cristos. O, tiranul crud Irod! Muri-n blestem de norod
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
să răsune satul de glasurile copiilor și flăcăilor, ori ale gospodarilor umblând cu plugul, cu buhaiul, cu semănatul, cu capra, ursul, calul, haiducii, mai de curând cu mădămile, ori din veacuri, cu banta mare, cea cu hora flăcăilor neduși la oaste, cu auguștii cei șugubeți etc., obiceiuri ale zilei de Sfântul Vasile, ale Bobotezei - când se dădea preotului fuioare, se sfințeau apele și toate cele ale lumii, când se făcea Crucea de gheață, ale Sfintelor Paști, cele de la Duminica Tomii etc.
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Bună seara! Bună seara! Am venit la voi să iau o floare din grădina pe care o aveți, că la voi nu crește și nu și nu rodește, dar la noi o să crească și-o să-nflorească. Am venit cu o oaste mare de împărat și dacă vreți sau nu vreți, noi tot o luăm! O luăm cu rădăcină ca s-o răsădim la noi în grădină, că la noi o să crească, o sănflorească, și-o să rodească! Ne-o dați de bună
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
au închinat Ca la un mare-mpărat. Șinapoi dacă au purces, Pe altă cale au mers. Precum le-a fost lor și zis, Îngerul, noaptea în vis. Iara Irod împărat Văzând ca s-a înșelat Foarte rău s-a necăjit, Oaste mare a pornit, Și-n Vitleem a intrat, Mulți coconi mici a tăiat. Pân' la paistrezece mii, Tot prunci mărunței, copii De doi ani și mai jos Ca să taie pe Cristos. O, tiranul crud Irod! Muri-n blestem de norod
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]