10,695 matches
-
SAS. Nu există nimic mai bun ca instruirea militară britanică. Știu asta; am fost la Sandhurst. Măcar de-ar fi geniul vostru militar susținut de intenții onorabile în domeniul diplomatic! Înainte de a se întoarce în centrul Bagdadului, au făcut un ocol pe la Laboratorul Chimic Diyala din Salman Pak, unde se înființase o uzină pentru fabricarea gazului paralizant sub acoperământul unei centru universitar de cercetare. Era cea de-a treia sau a patra vizită a lui Mark, dar în timp ce erau lăsați să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
alergă puțin spre portieră. Reggie se aplecă și o deschise, iar cînd se urcă, Îi cuprinse chipul În palme și-o sărută. Înapoindu-se În Lavender Hill, Kay mergea la pas. Se plimbase cam Întreaga după-amiază și seară. Făcuse un ocol destul de mare, de la Wandsworth Bridge pînă la Kensington, traversînd Chiswick, peste fluviu, la Mortlake și Putney, și acum se Întorcea la domnul Leonard; era la două-trei străzi de casă. De cîteva minute o luase la pas și conversa cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
cum intră. E cu doi tipi! Femeile care Încă mai lucrau la felinare Întoarseră capetele să vadă. Întotdeauna erau fericite cînd apărea ceva care să Întrerupă rutina zilnică. Cu o săptămînă Înainte, intrase un porumbel În clădire și toți dăduseră ocol Încăperii aproape o oră, profitînd la maximum de această distracție. Acum, cîteva dintre ele se ridicară să-i vadă mai bine pe oamenii care o Însoțeau pe doamna Alexander. Duncan le urmări cum se uitau Încordate, pînă cînd curiozitatea deveni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
crudă. A fost formidabil! RÎse și mai bău o Înghițitură de bere, iar mărul lui Adam Îi sălta În gît ca un pește. Trenul, probabil, fusese unul pe care-l luase să ajungă În Scoția; fusese Într-un fel de ocol silvic cu alți ofițeri pînă la terminarea războiului. — M-am Întors la Londra după aia, zise el, și m-am angajat la o organizație caritabilă pentru refugiați - Îi selectam pe cei care veniseră aici, le găseam case, le duceam copii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
se auzea mai mult ca sigur pe plajă, ajungînd la urechile celorlalți băutori. Începu să-l privească pe Fraser și, așa cum i se Întîmplase Înainte, să-l simtă străin. Nu-și putea imagina viața pe care acesta o dusese În ocolul silvic din Scoția și apoi la Londra, cu o fată; nu și-l putea imagina decît așa cum Îl vedea În fiecare zi În celula friguroasă de la Wormwood Scrubs, cu pătura grosolană de pușcărie pe umeri, ștergînd urmele de cacao cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
un taxi. Mergeau Într-un loc pe care-l aranjase Reggie, un apartament, undeva În mijlocul orașului. Avea adresa respectivă pe un alt petic de hîrtie. Șoferul cunoștea adresa, dar le spuse că unele dintre străzi erau desfundate, așa că făcu un ocol. Reggie o auzi și pe asta și pufni. Viv simțea ce gîndește, Ăsta-i un alt truc pe cinste. Taxiul mergea Încet, iar ea stătu tot timpul sub tensiune. CÎnd crezu că șoferul nu se uită, deschise flaconul de aspirină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
spre mamele adolescente din cealaltă parte a terenului. Vorbește pe un ton furios, Însă când o spune din nou, pare o binecuvântare: — Tre’ să fie mai bine de-atât, iubita. Când eram mică, era o dubiță Mr Whippy care făcea ocolul cartierului nostru, din care răsuna o versiune foarte rapidă a melodiei Greensleeves. Într-o zi din vacanța de vară, Annette și Colin Jones Își cumpărau Înghețată de la dubiță când pisoiul lor a zbughit-o din casă și s-a prins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
și ceva de ani, cu părul platinat, sulemenită zdravăn, cu corsajul pocnindu-i peste țîțele de barmaniță și cu pielea de pe gît și decolteu Înroșită de cu totul altceva decît razele soarelui. Înaintă clătinîndu-se, de unde am presupus că făcuse un ocol prematur dinspre biserică spre cel mai apropiat bar. După ce se despuiară pînă la lenjerie, cele trei femei se așezară Împreună pe marginea patului, odihnindu-se puțin Înainte de-a se schimba În haine de zi. Ciudat, niciuna dintre ele nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
lustruit Încălțăminte. Era șoferul lui Elizabeth Shand, Mahoud, cel care, privindu-mă acru, Îmi Înregistrase numărul de la mașină În agenda sa electronică. După ce Crawford Îi Îndesă În mîna negricioasă un fișic de pesetas, lustragiul urcă Împreună cu el În Porsche. Dădură ocol pieței, cotiră pe o străduță Îngustă și opriră În fața restaurantului libanez Baalbeck, un popular loc de Întîlnire pentru arabii bogați care navigau de-a lungul coastei dinspre Marbella. Crawford rămase să aștepte În mașină, În timp ce șoferul intră În restaurant și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
meu, de parcă voia să-și amintească faptul că fuseserăm cîndva amanți. — Charles, dragul meu, o mulțime de lucruri se-ntîmplă aici, mult mai multe decît Îți dai tu seama. Deschide ochii... Ca la un semnal, o mașină a poliției spaniole dădu ocol pieței centrale. Se opri În dreptul portului, iar unul dintre polițiștii În uniformă strigă spre atelierul În care lucra Andersson În fiecare dimineață la șalupele lui Crawford. Coboram adesea pînă la chei, dar suedezul morocănos, care Încă-și nutrea În tăcere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
m-am așteptat să-l văd pe Sanger sărind pe ea. Numai Crawford, cu fața spre soare, dansînd prin ploaia de petale, habar n-avea de prezența psihiatrului. — Săracul om... Detest chestia asta, spuse Paula, Întorcîndu-se cu spatele la geam și dînd ocol mesei mele de lucru. Eu plec... Vii mîine la judecătorie? — Sigur. Dar ne vedem diseară la petrecere. — Petrecere? (Părea surprinsă.) Unde, la vila ta? — Începe la nouă. Trebuia să te sune Hennessy. E petrecerea de adio a lui Bobby Crawford
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
hohote. Se uită la mine și râde în hohote. Sunt momente când nu pot să-l înțeleg. Vorbim de atâta timp, credeam că am început să-l cunosc, dar acum mi se pare că m-am întors după un lung ocol exact în același punct din care am plecat și nu am făcut nici un pas înainte, în ciuda timpu lui care a trecut. Mă uit la ceas cu un început de îngrijorare. — Trebuie să plec, zâmbesc eu cu stângăcie, altfel mă dau
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
și cu siguranță nu eram de gardă. Era iarnă; aerul avea ace de gheață, ceața atârna ca o perdea, iar eu eram singur. Cred că, tot Încercând să Împușc becațe, am Înaintat aiurea și În ultima clipă am făcut un ocol, poate ca să mă pot orienta. Cel puțin era pe măsura reputației pe care i-o acordase odată un fermier din Moor: parcă o poveste cu un prizonier evadat din Princetown la câteva mile depărtare, găsit acolo mort, Înghețat - sau spânzurat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
Îngrețoșat, am ascultat o vreme toaca gospodinelor care băteau feliile de carne, am Încercat să fumez, nu mi-au ieșit mai mult de două-trei fumuri. Încălecând din nou, m-am hotărât să ajung la marginea orașului. Trebuia să fac un ocol destul de mare, fiindcă voiam să ajung la marginea mai Îndepărtată, cea Împădurită. Aveam de străbătut mai Întâi străzile din centru, așa că am declanșat un fel de clișeu emoțional: Împlinirea sentimentului de singurătate și nesiguranță pe un itinerariu post-atomic. Ca să explic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
două siluete minuscule planează ușor către pământ. Un P 51 Mustang 79 zboară foarte jos, vizând cu țevile armamentului de bord cea mai mică mișcare. Probabil că pilotul dorește să răzbune moartea camarazilor săi, înverșunându-se împotriva lor. Face un ocol și survolează din nou drumul. Trage, dar nu prea convingător, după care se îndepărtează. Firicelul subțire de fum care marchează locul unde este răsturnată mașina se îngroașă rapid. Vântul fierbinte aduce un miros greu, de benzină și cauciuc ars. Marius
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
ceva - de adevăratul scop al venirii ei aici, nerostit - și surîse. Vru să răspundă Însă tăcu. Femeile, asmuțite din teritoriul lor de siguranță, Începură să comenteze „naivitatea” profesoarei care putuse să pună la Îndoială o afirmație ce făcuse de mult ocolul orașului. Profesoara, rupînd firul discuțiilor, Întrebă, părînd a Întreba Într-o doară, dacă judecătorul este acasă. Întrebarea era adresată doamnei Pavel și motivată de dorința de a-l Întreba ceva În legătură cu „o lege recentă privind Învățămîntul”. - Nu știu, dar mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
stea mai mult de o zi aici. După trimiterea scrisorii de către tatăl ei, Ana simți o bucurie ca-n școală, În prezilele vacanței. Era o obsesie urcată din uitare, căreia nu Îndrăznea să-i rostească numele, din care cauză Încerca ocoluri Înșelătoare ca o plăcere anume amînată În jurul ideii ce părea să-i demonteze timpul, a cărei noimă o pierduse. Devenise, pe neașteptate vorbăreață, Însă nimeni din cei ai casei nu observase această modificare, mai cu seamă că ei Înșiși deveniseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
cuvintele, fără a fi atentă la substanța lor, Însoțind, distrată, cu degetele tactul muzicii de pe estradă. La finalul acestei rememorări, doamna Pavel, simțindu-și intrarea În rol, reluă amintirile soțului cu evocarea unor Întîmplări amoroase, omise de el, ce făcuseră ocolul orașului la timpul lor, mult Înainte de război, la vremea tinereții amîndurora și pe care le socotea necesar a fi povestite „pentru o mai bună cunoaștere a vremilor, spre Încîntarea Anei, - era sigură de asta - deoarece asculta cu atenție vizibilă nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
jurisdicție specială a consiliului comunal care, din cauza împrejurărilor cunoscute, nu oferă nici o garanție pentru sătean și o asemenea jurisdicție s-a mănținut de partidul dominant prin Camerele dizolvate în martie 1879 prin legea în privința judecătorilor comunali și a judecătorilor de ocoale, cu toate că, în aparență, se manifestase intenția de a lucra spre binele locuitorilor de la țară prin organizarea unei justiții care să inspire încredere sătenilor. Dar mai mult. Prin aceeași lege din 1868, revăzută în anul 1872, s-au introdus și un
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
TERMENUL MESAJULUI DE PROROGARE... După termenul mesajului de prorogare, astăzi ar fi trebuit să se redeschiză Corpurile de revizuire. Termenul acesta însă s-a amânat prin forța împrejurărilor; miniștrii cari lipsesc în străinătate, unul nu și-a terminat băile, altul ocolul diplomatic. Pe cât se vorbește, d. I. C. Brătianu n-are să se întoarcă până la 20 sau 25 ale lunii; d. Boerescu asemenea. După întoarcere, tot le va mai trebui oarecare timp, câteva zile, pentru a se acorda între dânșii, în consiliu, asupra
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
fericire, astăzi bărbații de stat și opinia publică din Europa au început să înțeleagă ca și noi ce va să zică umanitarismul. În adevăr, să vedem ce zice un ziar important din Paris într-o corespondență a sa din Viena, cu ocazia ocolului diplomatic al ministrului de externe romîn: Toate popoarele orientale, zice corespondentul vienez al ziarului "Le Soleil", cele mai civilizate ca și celelalte, sânt expuse, prin calitățile cât și prin defectele lor, ajunge foarte lesne prada, dacă nu victima unei exploatări
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
despre suflet, are alt titlu..." S-a făcut o tăcere penibilă, fiindcă imbecilul nu știa cum se numește acea carte... știa însă că Platon e unul și Plotin altul, asta, ce e drept, era adevărat. Matilda însă îmi declarase fără ocol: nu citise pe nimeni, adică nici un filozof... Dar mă înșelam cu ea. Aerul ei de sus dispăruse și văzui cu surprindere cum i se accentua pe chip o boare de tristețe, expresie parcă a unui regret acid, a unui secret
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
dealuri nu ne mai vorbeam; el se mutase de la Matilda la câteva luni după ce ea intentase divorțul. Când auzisem că el declarase în fața instanței că n-are soție de lăsat, îl abordasem și, foarte liniștit, zâmbitor el îmi dezvăluise fără ocol strategia sa: când se va convinge că într-adevăr o iubesc pe Matilda (căci aceasta era teza lui, că eu n-o iubeam, că sânt un cinic care, cel puțin la această vârstă, nu știam ce înseamnă să iubești o
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
și de la mine și se îndreptară spre ușă. Îi condusei, dar nu numai până în stradă, ci continuai să-i însoțesc. Vaintrub ghici că aveam ceva de discutat cu Ion Micu, se scuză și o luă grăbit înainte. "Ioane, începui fără ocoluri, poți să-mi spui și mie: ai zis că înțelegi de ce e necesară o a doua reformă a învătămîntului. Ei, de ce? Și de ce ai rîs?" " Plec din universitate, zise el, dar nu acum. Aștept belirea lui I.C., ca să intru pe
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
nou ar fi semănat cu cel plecat. După vreo lună euforia în care trăiam eu cu Matilda începu să se stingă. Vedeam reapărând pe chipul ei întrebarea: ei bine, cât o să mai dureze? Și într-o zi mă întrebă fără ocol: Tot nu te-ai săturat?" Nu", îi răspunsei sumbru. "Nu te supăra, domnule, zise ea atunci, nu mai ești același om și nu cred că din pricină că ai fost la închisoare. Au mai fost și alții și n-au abandonat găsind
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]