9,482 matches
-
ceva mai bine. Astfel, În ciuda conflictelor care au măcinat puterea executivă din acel moment, la originea promovării lui Roman la conducerea cabinetului s-a aflat relația sa directă cu unul dintre personajele-cheie ale scenei politice postdecembriste. Acest principiu de socializare ocupațională și familială a permis accesul În funcțiile executive al unor persoane provenind din exteriorul câmpului politic. Acesta a fost și cazul următorilor doi prim-miniștri care au urmat la conducerea executivelor lui Petre Roman. Demisia lui Roman din funcția de
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
remarcăm faptul că traiectoria lui Adrian Năstase poartă marca unui anumit grad de profesionalizare a scenei politice românești, care nu poate fi identificată În primii ani ai postcomunismului, când principalul resort al numirilor au fost fie legăturile familiale, fie socializarea ocupațională Înainte de 1989. Cu toate acestea, carierele articulate de-a lungul anilor ’90 au avut la bază astfel de elemente personalistice, care, la diferite momente, au jucat drept rampe de lansare În sfera politicului. 6. Mecanisme de promovare politică: influența limitată
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
acestea, carierele articulate de-a lungul anilor ’90 au avut la bază astfel de elemente personalistice, care, la diferite momente, au jucat drept rampe de lansare În sfera politicului. 6. Mecanisme de promovare politică: influența limitată a trecutului și socializarea ocupațională În cazul șefilor guvernelor postcomuniste, promovarea și numirile acestora pot fi cu greu Înțelese dacă nu luăm În considerare inserția actorilor politici În anumite rețele de coeziune. Dacă În timpul primilor ani după căderea comunismului principala resursă În promovarea politică a
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
Înțelese dacă nu luăm În considerare inserția actorilor politici În anumite rețele de coeziune. Dacă În timpul primilor ani după căderea comunismului principala resursă În promovarea politică a constat În apartenența la anumite rețele profesionale și În socializarea În anumite roluri ocupaționale, spre sfârșitul perioadei analizate, selectarea primului-ministru este strâns legată de forța acestuia la nivelul partidului formator al guvernului. Dacă pentru prim-miniștri precum Roman, Stolojan sau Văcăroiu, ceea ce constituie o resursă importantă În desemnarea lor este includerea lor În rețelele
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
perioadei analizate, selectarea primului-ministru este strâns legată de forța acestuia la nivelul partidului formator al guvernului. Dacă pentru prim-miniștri precum Roman, Stolojan sau Văcăroiu, ceea ce constituie o resursă importantă În desemnarea lor este includerea lor În rețelele instituționale și ocupaționale de dinainte de 1989, pentru ceilalți prim-miniștri, ocupația lor În timpul perioadei comuniste este importantă doar În virtutea accesului În sfera politică imediat după 1989, selecția lor propriu-zisă fiindu-le determinată de traiectoriile postdecembriste. În cele ce urmează, vom analiza dacă aceste
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
fost rezultatul bunelor sale relații cu Drăgănescu, iar poziția sa pe scena politică nu a fost condiționată de ocuparea unei funcții la nivel de partid. Acest proces de imbricare și de creare de rețele fondate pe o formă de socializare ocupațională caracterizează atât primul eșalon al puterii executive, cât și cel de-al doilea nivel, cel puțin În timpul primilor șase ani ai postcomunismului românesc. Partidele politice care au format cabinetele ce au succedat momentului de alternanță au reconfigurat principiul de bază
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
Valentin Lazea (secretar de stat), care era un coleg, un prieten pe care l-am Întâlnit la Banca Națională și care a lucrat cu mine În cadrul cabinetului ca asociat al meu”. Aceleași modele de rețele construite pe baza unei socializări ocupaționale sunt decriptabile nu doar În cazul independenților, ci și În cazul membrilor diverselor partide politice. Astfel, Constantin Dudu Ionescu rememorează colaborarea sa cu ministrul Finanțelor: Am Întâlnit anumite persoane cu care am colaborat bine. Așa a fost cazul cu Remeș
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
și că selecția trebuie să răspundă nu doar unor relații personale, ci și unei anumite traiectorii prealabile pe scena politică. Mai mult decât atât, exemplele de colaborare cel mai des citate trimit la o experiență politică și chiar de socializare ocupațională de după 1989. Trecutul comunist ca atare este invocat doar ca element legitimator atunci când actorul politic În cauză are În biografia sa elemente de disidență. Perioada 2000-2004 a marcat Întoarcerea la putere a fostului PDSR (PSD). În acel moment construcția echipei
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
este ambasadorul României În China. De altfel, convergența elitelor (concepută drept creare a rețelelor de alianțe Între actorii politici) și integrarea acestora pot fi realizate printr-o omogenizare rezultată din socializarea fondată pe similitudinea de traiectorii și cea a rolurilor ocupaționale, printr-o socializare postrecrutare. Vezi Donald D. Searing, „Two theories of elite consensus: Tests with West German data”, Midwest Journal of Political Science, vol. 15, nr. 3, august 1971, p. 444; R.D. Putnam, The Comparative Study of Political Elites, Prentice-Hall
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
mare importanță experiențelor și identității ei ca elevă și învățătoare, ambele roluri - pe care le descrie ca fiind concentrate în jurul ideii de oferire și primire a unei atenții individuale - fiind niște prelungiri și generalizări ale relațiilor de familie, în sfera ocupațională. 4. Bărbați și perspectiva de a rămâne fată bătrână. În căutarea înțelesurilor unei povești a vieții, subiectele se caracterizează de obicei prin frecvența mare cu care apar, prin lungimea lor proporțională sau prin însuflețirea cu care povestește. În orice caz
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
tipic pentru urmașii acestor familii să facă parte, patruzeci de ani mai târziu, din clase sociale și economice mult mai înalte decât cele ale părinților lor. Câteva studii (de exemplu, Lissak, 1984) au analizat această mobilitate în termen nivelurilor educațional, ocupațional și al veniturilor realizate de prima generație de imingranți versus a doua generație. În același timp, societatea israeliană este foarte mult orientată spre familie, iar închiderea generațională - atât din punct de vedere emoțional cât, și geografic - este un lucru destul de
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
formarea profesională, pe ocupabilitatea și adaptabilitatea forței de muncă. Învățarea permanentă a fost definită astfel ca „totalitatea activităților de învățare parcurse de-a lungul vieții cu scopul de a îmbunătăți cunoștințele, abilitățile și competențele din perspectivă personală, civică, socială sau ocupațională”. Chiar dacă nu reprezintă o altă formă de educație sau un rezultat al diversificării câmpului educațional, educația permanentă constituie un principiu de bază al învățământului contemporan. În multe studii, educația permanentă este definită în manieră reducționistă, din perspectivă unilaterală, ca fiind
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
Generală a Pieței Muncii - are următoarele competențe: inițierea, promovarea și coordonarea politicii de ocupare, în special prin planul național de acțiune în domeniul ocupării, transpunerea dispozițiilor comunitare, inițiative pentru promovarea ocupării categoriilor dezavantajate, studii asupra situațiilor de urgență socială și ocupațională, gestionarea și coordonarea sistemului informațional privind munca (SIL), evaluarea eficacității și eficienței politicilor ocupaționale, sprijinirea activității consilierilor pentru egalitate. Direcția Generală pentru Politica privind Orientarea și Formarea inițiază, promovează și coordonează politica privind formarea, în special activitatea legată de Fondul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
în special prin planul național de acțiune în domeniul ocupării, transpunerea dispozițiilor comunitare, inițiative pentru promovarea ocupării categoriilor dezavantajate, studii asupra situațiilor de urgență socială și ocupațională, gestionarea și coordonarea sistemului informațional privind munca (SIL), evaluarea eficacității și eficienței politicilor ocupaționale, sprijinirea activității consilierilor pentru egalitate. Direcția Generală pentru Politica privind Orientarea și Formarea inițiază, promovează și coordonează politica privind formarea, în special activitatea legată de Fondul Social European, monitorizează activitatea la nivel regional, controlează entitățile naționale pentru formare profesională, finanțează
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
contestațiile depuse de furnizorii de formare profesională în legătură cu activitatea comisiilor de autorizare; - monitorizează furnizorii de formare profesională; - întocmește și actualizează Registrul național al furnizorilor de formare profesională a adulților; - elaborează criterii specifice și proceduri unitare privind realizarea și utilizarea standardelor ocupaționale; - aprobă noi standarde ocupaționale și le actualizează pe cele existente, conform evoluțiilor pe piața muncii; - elaborează metodologia de evaluare și certificare a competențelor profesionale a adulților pe baza standardelor ocupaționale dobândite pe alte căi decât cele formale; - autorizează centrele de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
de formare profesională în legătură cu activitatea comisiilor de autorizare; - monitorizează furnizorii de formare profesională; - întocmește și actualizează Registrul național al furnizorilor de formare profesională a adulților; - elaborează criterii specifice și proceduri unitare privind realizarea și utilizarea standardelor ocupaționale; - aprobă noi standarde ocupaționale și le actualizează pe cele existente, conform evoluțiilor pe piața muncii; - elaborează metodologia de evaluare și certificare a competențelor profesionale a adulților pe baza standardelor ocupaționale dobândite pe alte căi decât cele formale; - autorizează centrele de evaluare a competențelor profesionale
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
criterii specifice și proceduri unitare privind realizarea și utilizarea standardelor ocupaționale; - aprobă noi standarde ocupaționale și le actualizează pe cele existente, conform evoluțiilor pe piața muncii; - elaborează metodologia de evaluare și certificare a competențelor profesionale a adulților pe baza standardelor ocupaționale dobândite pe alte căi decât cele formale; - autorizează centrele de evaluare a competențelor profesionale și certifică evaluatorii de competențe profesionale, evaluatorii interni și cei externi; - efectuează activități de pregătire, transfer de cunoștințe și asistență tehnică în domeniul său de activitate
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
autorizează centrele de evaluare a competențelor profesionale și certifică evaluatorii de competențe profesionale, evaluatorii interni și cei externi; - efectuează activități de pregătire, transfer de cunoștințe și asistență tehnică în domeniul său de activitate; - dezvoltă bănci de date care includ standarde ocupaționale, centrele de evaluare autorizate și certificatele de competență; - dezvoltă și implementează metodologii privind analiza ocupațională, calificările, validarea calificărilor și certificarea competențelor profesionale și calificărilor; - elaborează și actualizează Registrul național al calificărilor; - sprijină înființarea comitetelor sectoriale și coordonează activitatea acestora. Consiliul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
și cei externi; - efectuează activități de pregătire, transfer de cunoștințe și asistență tehnică în domeniul său de activitate; - dezvoltă bănci de date care includ standarde ocupaționale, centrele de evaluare autorizate și certificatele de competență; - dezvoltă și implementează metodologii privind analiza ocupațională, calificările, validarea calificărilor și certificarea competențelor profesionale și calificărilor; - elaborează și actualizează Registrul național al calificărilor; - sprijină înființarea comitetelor sectoriale și coordonează activitatea acestora. Consiliul Național de Formare Profesională a Adulților are o structura tripartită și este compus din 15
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
este situată între 42 și 46%, un procent deloc de neglijat, date fiind și cazurile ascunse care, dintr-un motiv sau altul, au scăpat investigației noastre. În acest studiu, am analizat și efectul moderator al unor variabile sociodemografice (precum statutul ocupațional al părinților, vârsta acestora sau statutul marital) asupra prevalenței alcoolismului. Am pornit de la presupunerea că anumite circumstanțe sau anumite situații familiale favorizează creșterea consumului de alcool. Astfel, în cazul în care unul sau ambii părinți nu mai au un loc
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
de procurare a banilor pentru băut sau chiar direct a alcoolului (părinții au vie la țară sau își aduc vin de la părinții lor). Tabelul 3 prezintă prevalența cazurilor de alcoolism în lotul de 1.340 de școlari studiați în funcție de statutul ocupațional al părinților. Deoarece atât la mame, cât și la tați au existat mai multe modalități ale variabilelor statut ocupațional (șomer, pensionar, muncitor necalificat, muncitor calificat cu școală profesională, cadru cu studii medii sau cadru superior), acestea au fost combinate ținându
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
vin de la părinții lor). Tabelul 3 prezintă prevalența cazurilor de alcoolism în lotul de 1.340 de școlari studiați în funcție de statutul ocupațional al părinților. Deoarece atât la mame, cât și la tați au existat mai multe modalități ale variabilelor statut ocupațional (șomer, pensionar, muncitor necalificat, muncitor calificat cu școală profesională, cadru cu studii medii sau cadru superior), acestea au fost combinate ținându-se cont de venitul care ar putea fi asociat ocupării profesionale, precum și de disponibilitatea de timp. În 274 de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
conține și cazurile în care copilul locuiește doar cu unul dintre părinți (de cele mai multe ori, cu mama) din cauza divorțului. Frecvențele corespunzătoare situației critice și corelatele lor au fost calculate prin raportare la totalul cazurilor analizate pentru fiecare combinație a statutului ocupațional al celor doi părinți. Cazurile în care ambii părinți erau șomeri sau pensionari au fost tratate împreună, ținându-se cont de criteriul disponibilității de timp care poate favoriza creșterea consumului de alcool. La finalul tabelului am trecut valoarea statistică a
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
tratate împreună, ținându-se cont de criteriul disponibilității de timp care poate favoriza creșterea consumului de alcool. La finalul tabelului am trecut valoarea statistică a coeficientului χ2, care arată gradul de dependență a variabilelor asociate: pe de o parte, statutul ocupațional al celor doi părinți, iar pe de altă parte, scorurile globale la testul CAST pentru depistarea familiilor în care există cel puțin un alcoolic. Tabelul 3. Prevalența cazurilor de alcoolism în funcție de statutul ocupațional al părinților Statut ocupațional Frecvențe/ Procente Scor
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
variabilelor asociate: pe de o parte, statutul ocupațional al celor doi părinți, iar pe de altă parte, scorurile globale la testul CAST pentru depistarea familiilor în care există cel puțin un alcoolic. Tabelul 3. Prevalența cazurilor de alcoolism în funcție de statutul ocupațional al părinților Statut ocupațional Frecvențe/ Procente Scor total CAST TOTAL < 6 ≥ 6 Ambii părinți șomeri sau pensionari Frecvențe 15 24 39 Procente (%) 38,4 6 61,54 100,0 Ambii părinți ocupați Frecvențe 423 299 722 Procente (%) 58,6 41
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]