4,884 matches
-
să spun asta. Și nici nu vreau să las din mînă lanțurile. Tu poți să mă orbești, dar chiar orb fiind, aș fi în stare să merg, pe bîjbîite. Tu poți mistui, dar eu mă pot preface în cenușă. Primește omagiul acestor ochi sărmani și al acestor mîini ce le slujesc drept obloane. Fulgerele îmi trec prin craniu; ochii mă dor, întreg capul parcă mi-ar fi fost retezat și s-ar rostogoli pe un povîrniș. Vai, vai! Dar în ciuda ochilor
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
fost religia rațiunii, și nu creștinismul, ca religie istorică. Scrierea lui - sublinia Kant - este, de fapt, inaccesibilă marelui public. Ea se adresează doar învățaților, care au dreptul examenului critic al ideilor. Din .punctul de vedere al învățatului, cel mai frumos omagiu care poate adus creștinismului este evidențierea acordului său cu „credința morală pură”. Kant își încheia răspunsul precizând că se va abține pe viitor să facă referiri la religia naturală sau revelată, atât în scrieri, cât și în prelegeri pentru studenți
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
sărute. E singura pe care n-o respinge și singura căreia îi va purta o amintire durabilă. Este și singura a cărei imagine se leagă de umezeala și răceala ploii și nu de căldura insuportabilă a deșertului californian. Ce alt omagiu îi putea aduce decât să-și încheie relatarea invocând-o cu o irepresibilă tandrețe? Romanul iese, în felul acesta, de sub tirania simbolului morții, al „somnului de veci”. Adevărata încheiere ne trimite într-o neașteptată lume a dorinței neîmplinite, a pasiunii
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
aventurilor detectivistico-metafizice ale lui Philip Marlowe, să prezint două cărți-satelit ale operei lui Raymond Chandler. E vorba de continuările scrise în împrejurări pe care am să le evoc mai jos. Prima dintre ele, apărută în 1988, era gândită ca un omagiu adresat marelui maestru al romanului polițist american cu ocazia centenarului nașterii. Cele patru capitole ale proiectatului roman The Poodle Springs Story au constituit un veritabil pariu pentru un scriitor - Robert B. Parker - care, începând cu anii ’70, duce mai departe
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
universitar la Iași și București, ministru al Învățământului (1932-1933), membru al Academiei Române din 1919 și președinte al acesteia (1944-1946), membru al mai multor academii și institute de sociologie din străinătate, activitatea lui Dimitrie Gusti a rămas elocventă în memoria cunoscătorilor. Omagiul adus academicianului și sociologului Dimitrie Gusti a fost marcat de Academia Română prin ample manifestări. Pe 23 februarie 2005, în Amfiteatrul „Heliade Rădulescu” al Bibliotecii Academiei Române au fost rostite alocuțiuni ale unor figuri marcante ale societății românești. Astfel, cuvântul de deschidere
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
de prof. Cătălin Zamfir, membru corespondent al Academiei Române, directorul Institutului de Cercetare a Calității Vieții, prof. Ilie Bădescu, directorul Institutului de Sociologie al Academiei Române, acad. Eugen Simion, președintele Academiei Române, acad. Florin Gheorghe Filip, vicepreședintele Academiei Române. Fiecare vorbitor a adus un omagiu activității și omului Dimitrie Gusti, trecând în revistă cele mai importante evenimente și realizări ale carierei sale. Școala sociologică fondată de Gusti a marcat sociologia românească prin studiile monografice realizate de acesta între anii 1925 și 1948 în satele românești
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
fabrici și ateliere, protecția maternității, a copiilor delincvenți etc. Alexandrina Cantacuzino a cerut sprijinul forurilor guvernamentale pentru perfecționarea acestei legislații și pentru reforme care „să facă din femeie un hotărâtor factor în viața socială și politică a țării”. Aducând un omagiu soldaților români care au pierit sau au fost răniți în bătăliile crâncene pentru eliberarea Bucovinei de Nord și a Basarabiei, președinta C.N.F.R. a chemat organizațiile de femei să facă tot posibilul pentru a veni în ajutorul celor care sufereau în urma
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
ca o fată nemăritată și care se întreține singură să voteze, iar când e măritată și mamă de familie - adică cu mai multă maturitate și experiență - este exclusă de la acest drept. Paragraful 5 - Aceste dispoziții fiind menite să aducă un omagiu și o înlesnire femeilor victime ale războiului, socotim că trebuie să cuprindă și infirmierele calificate din spitalele de război sau care au fost rănite sau victime ale bolilor contagioase, femeile decorate prin activitate în timpul războiului și femeile care au fost
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
a fost suprimată prin legea din 17 iulie 1919. Este timpul să ne punem și noi în rândul țărilor civilizate și să recunoaștem femeilor deplinătate la drepturile civile. S-o facem, domnilor deputați, din respectul ce le datorim și drept omagiu pentru sacrificiile ce le fac pentru țară. De aceea, vă rog să binevoiți a vota proiectul de lege ce-l supun aprobării Dvs. Aprobarea Dvs se impune cu atât mai mult cu cât în provinciile de dincolo de Carpați, femeile au
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
crunt doliu. Ea a adresat Asociației următoarea telegramă: „Un profund doliu împiedică participarea mea la sărbătorirea izbândei tenace și demnei noastre lupte pentru dobândirea drepturilor, la care ne-am însoțit în timpul războiului. Salut «Asociația» fiind cu sufletul între voi, aduc omagii în numele «Uniunii femeilor române» D-lui Ministru Valer Pop, înaltului Guvern și Parlamentului, pentru soluționarea dreaptă a Legilor civile, ce înalță demnitatea femeilor române, exprimând întreaga recunoștință acelor 104 societăți Federate”. Aceste drepturi civile veneau în completarea începutului de drepturi
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
președinta generală și-a prezentat demisia ce i-a fost refuzată în unanimitate de întregul fost Comitet Central, în decembrie 1934, aducându-se în procesul verbal, iscălit de toate doamnele, care au astăzi alte păreri adică acum 4 luni, un omagiu strălucit de mulțumire doamnei prezidente generale. După aceea, doamna prezidentă văzând că totuși lucrurile nu se liniștesc, a convocat Congresul Extraordinar, conform statutelor, la 10 ianuarie 1935, pentru a statua asupra divergențelor. Pentru a lăsa Congresului toată obiectivitatea în deciziunile
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
toate cu prilejul viitorului congres al Federației Uniunii Fem. Române cu Asociația noastră. Până atunci, urez sincer viață lungă Ziarului Nostru și succese mari prea distinsului comitet din Constanța în frunte cu vrednica și inimoasa-i prezidentă. Elena C. Meissner Omagiu Ziarului Nostru În numele Uniunii Femeilor Române reprezentată în toate provinciile țării, doresc să salut Ziarul nostru la a zecea sa aniversare, apreciind cu recunoștință activitatea ce a fost desfășurată în acest deceniu, în folosul cauzei feminine și feministe. Această muncă
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
mai mult decât orice altă activitate este direct în funcțiune de animator. Lui îi datorește impulsul, vitalitatea, entuziasmul și toate calitățile Ziarului nostru. Animator, care, fără îndoială, este directoarea lui, doamna Dimitriu-Castano, căreia îi aduc prinosul unei neclintite prietenii și omagiul admirației pe care o resimt pentru munca-i de o rară perseverență și fecundă înrâurire. Maria M. Pop Craiova Ziarul nostru, nr. 4-5, aprilie-mai 1935. 44TC "44" De la asociațiile de asistență socialătc "De la asociațiile de asistență socială" Din activitatea Asociației
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
că, îndată după discursul revizionist rostit de d-l Mussolini la Milano 1, s-a ridicat în parlamentul englez un glas în favoarea drepturilor României. A fost glasul ducesei de Atholl, deputată conservatoare, o distinsă figură a vieții publice britanice. Ca omagiu pentru această dreaptă și prietenească atitudine, d-na Elena Meissner, în numele asociației feministe, a transmis ducesei Atholl la Londra, următoarea adresă: Scumpă Doamnă, Asociația pentru Emanciparea Civilă și Politică a Femeilor Române a aflat cu mândrie că o femeie, în
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
și astfel a nu permite ca România și amica noastră Cehoslovacia să cadă victime unei agresiuni posibile. Foarte mișcate de justa și binevoitoarea Dv. atitudine, femeile române vă exprimă profunda lor gratitudine și vă roagă să primiți mulțumirile lor, odată cu omagiile lor sincere și afectuoase. Președinta generală, Elena C. Meissner Iași, Opinia, 13 noiembrie 1936. 51TC "51" Asociația femeilor române din Iași protestează contra declarațiilor d-lui Mussolinitc "Asociația femeilor române din Iași protestează contra declarațiilor d‑lui Mussolini" Iași, 10
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
idealul nostru nu va putea fi sfărâmat, pentru că nici o brazdă, nici un fir de iarbă nu va putea fi călcat de agresori, fiecare suflet românesc va sta strajă la hotarele României-Mari. Dreptatea este a noastră. Femeile române din provinciile dezrobite prezintă omagiile lor de recunoștință Ducesei Atholl pentru cuvântul rostit în Camera Comunelor, atrăgând atenția guvernului și parlamentului britanic, asupra drepturilor României, care a luptat alături de aliați, drepturi ce trebuie să fie garantate și apărate. Întrunirea a luat sfârșit într-un mare
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
femeia va putea face dovadă deplină a însușirilor sale în gospodăria statului. Aduce prinosul de recunoștință M.S. Regele, căruia îi urează domnie lungă și glorioasă. Citește și adeziunea d-nei Maria Pop-Craiova. D-na Calypso Botez, președinta secției București, aducând vii omagii M.S. Regelui pentru eliberarea femeii din cătușele de veacuri, arată cum femeia de azi începe o viață nouă bazată pe evanghelia muncii, Constituția actuală aducându-ne maximum de bine ce-l doream. D-sa mai aduce omagii de recunoștință M.S.
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
București, aducând vii omagii M.S. Regelui pentru eliberarea femeii din cătușele de veacuri, arată cum femeia de azi începe o viață nouă bazată pe evanghelia muncii, Constituția actuală aducându-ne maximum de bine ce-l doream. D-sa mai aduce omagii de recunoștință M.S. Regelui, în numele societăților: „Asociația femeilor cooperatiste române”, „Comitetul Național pe lângă B.I.T. pentru munca femeilor în România”, „Comitetul pentru cultura gospodărească”. De asemenea, citește adeziunea d-nei Maria Baiulescu - Brașov. D-na Ortansa Satmary, președintă, aduce omagii M.S. Regelui
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
feministă, se bucură de izbândă datorită bunului nostru Rege și luptei aprige duse de femei. Își amintește de greutățile întâmpinate la început și sfătuiește femeile să lupte contra celor două plăgi: lenea și corupția. D-na Margareta Ghelmegeanu, după ce aduce omagii de neprecupețită recunoștință M.S. Regelui, analizează articolele din Constituție referitoare la aceste drepturi. D-sa arată cum lupta de dezrobire nu este încă terminată, căci depinde cum se va interpreta în noua lege electorală gândul bun al Suveranului nostru. Acum
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
a unui cât mai mare număr de femei. A se armoniza diferența ce se face între femeile ce muncesc în afară de casă și cele ce muncesc în gospodăria lor, ambele munci, același raport în viața socială. D-na Henrietta Gavrilescu, aduce omagii Suveranului nostru și aderă la sărbătorire în numele celei mai vechi „Asociații pentru drepturile și datoriile femeii”, condusă de d-na Ianculescu de Reuss, care fiind bolnavă n-a putut participa. D-na C. Nicolau, în numele „Federației Universitarelor”, mulțumește regelui nostru
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
C. Nicolau, în numele „Federației Universitarelor”, mulțumește regelui nostru. D-na Rozina Bușilă, fost vicepreședintă la Iași aduce asemenea omagii celui care ne va da prilej să lucrăm rezolvând multe probleme între altele aceea a mamei și a copilului. Mai aduc omagiu recunoscător și vii mulțumiri d-na Cornelia Achimescu, în numele „Asociației surorilor de caritate din război”, d-na dr. Răzvan în numele „Asociației femeilor medici”, și d-na Bogdanovici în numele unei tinere asociații feministe pe care o prezidează, „Frontul Feminin”. Mai vorbesc
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
ca România și juriștii români să aibă această înaltă cinste ce ne așează printre factorii de prim ordin care au contribuit la rezolvarea unei mari probleme de ordin social. Toate marile asociații ca: Protecția Copilului, Ajutorul Copilului etc. au adus omagiu muncii noastre, felicitându-ne pentru izbânda dobândită. De asemenea, într-o altă ordine de idei, Consiliul Național al Femeilor Române a luat inițiativa să propună Congresului Consiliului Internațional din Edinburg și tuturor marilor asociații ca să se înființeze Zone neutre în
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
ei”, că toată dezvoltarea, toată activitatea, toate realizările s-au făcut prin ea, după cum toate năzuințele noastre tot prin ea își căutau înfăptuire, o prezentare închegată, oricât de succintă a activității Asociației Cercurilor de Gospodine, era necesară. Este și un omagiu postum pe care-l aducem fostei noastre președinte Simona Lahovary pentru credința, osteneala și devotamentul ce a pus la baza realizărilor noastre. Destinul a făcut ca și Clotilda Mareșal Averescu, prietena și colaboratoarea ei, tot așa de scumpă nouă, să
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Destinul a făcut ca și Clotilda Mareșal Averescu, prietena și colaboratoarea ei, tot așa de scumpă nouă, să ne fi părăsit cam în același timp. și de viața ei este legată această perioadă de timp. Aducem cu această ocazie un omagiu tuturor - morți sau vii - care ne-au dat concursul lor. La aceasta am adăugat și darea de seamă pe anul 1937, 1938 și 1939 care aparține noului Comitet de sub președenția D-nei Valentina Argetoianu. COMITETUL CENTRAL ACTUAL 1 IULIE 1940 Președintă
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Hossu, Ion Oana, Ion D. Sarbu (Sîrbu), Radu Stâncă, Ioanichie Olteanu, Eugeniu Todoran - majoritatea membri ai Cercului Literar din Sibiu, Adrian Marino, George Mărgărit (din Iași) ș.a. Pentru a susține și completă articolul de deschidere, Închinam, în care aduc un omagiu „acelora care, înainte cu douăzeci și cinci de ani, în calitate de reprezentanți legali ai națiunii române din Transilvania, s-au întrunit în Marea Adunare de la Albă Iulia și au luat istorică hotărâre a unirii Ardealului cu patria-mumă”, aceștia semnează și un Cuvant înainte
„U”. PREOCUPARI UNIVERSITARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285137_a_286466]