2,715 matches
-
sub 130-135 mmHg. Pentru acest nivel de control al HTA este obligatorie la diabetici intervenția farmacologică începând chiar din stadiul OMS încadrat ca fiind „la limită” (TAs 130-139 mmHg și TAd 85-89 mmHg). Ca un preambul, trebuie semnalată modificarea de optică privind atitudinea terapeutică în hipertensiunea arterială la diabetici, care trebuie să vizeze obținerea țintelor terapeutice stabilite în fiecare caz în parte. Trec pe plan secund clasele medicamentoase utilizate pentru obținerea primului obiectiv. Unele rezerve mai vechi față de β blocanți sau
Tratat de diabet Paulescu by Ovidiu Brădescu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92264_a_92759]
-
valvulară și aortică în ADPKD a fost mult timp ignorată sau considerată rară, dacă nu chiar întâmplătoare, și lipsită de semnificație prognostică (10, 15). Examenele ecocardiografice sistematice și urmărirea în timp a pacienților cu ADPKD tind însă să schimbe această optică (Gabow P.A., 1993). Anomaliile cele mai frecvente au fost raportate la nivel valvular (regurgitări, eventual prolaps) și aortic (anevrisme). Un studiu eco-Dopppler (Hossak et al., 1988, cit. 8) efectuat la un lot de bolnavi cu ADPKD, comparativ cu un lot
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
depindeau de două condiții: marfă de calitate și produse noi. Obligativitatea desemnării provenienței produselor de export, obținută de englezi în 1887, s-a impus cu acel made in Germany ca semn al calității. În domeniile industriilor de viitor chimie, farmaceutică, optică și mecanică fină, electrotehnică Germania ocupa poziția de vârf. În domeniile industriei grele și textile, ocupa locul doi. Pe drumul recunoașterii internaționale se situau nume precum AEG, Siemens și Halske, Robert Bosch, Carl Zeiss, Bayer etc. În 1913, participarea la
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
de semnificație într-o expresie lingvistică de întindere minimă". Albastrul e culoarea mîntuitului azur și însoțește spațiul/ mitul Oglinzii, Galbenul ce ține de mitul Soarelui și Verdele ca nuntă între Albastru și Galben - cum se și întîmplă și ne învață optica elementară - combinarea celor două culori are ca rezultat obținerea culorii verzi. "Cu acel instinct, cum subliniază Basarab Nicolescu, singular al sugestiilor poetice ascunse în conceptele științifice, Ion Barbu va alege Verdele ca simbol al împlinirii nunții dintre Om și Soare
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
pustii, la cioburile de cărămizi și sticlă răspândite În țărână, și vorbise, fără să i se adreseze lui Faulques, ca și cum ar fi recitat cu glas tare gândurile În care fusese cufundată. E mai mult o chestiune de imaginație decât de optică, zisese. Apoi tăcuse, uitându-se la locul acela sumbru, ținând camera foto deschisă În mâini, cu rollfilmul pe jumătate Încărcat. Închisese zgomotos capacul motor de arrast a obiectivului, făcuse să răsune antrenarea automată și Îi zâmbise lui Faulques distrată, ca și cum
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
ar fi fost acolo, Olvido Ferrara ar fi râs În hohote de tot: și-a Închipuit-o dându-și pe spate capul blond, privindu-l batjocoritor cu ochii ei lichizi și verzi. Mai curând o chestiune de imaginație decât de optică, Faulques. Fotografia minte, și numai artistul etcetera. S-a dus spre masă și a luat coperta revistei cu fotografia lui Ivo Markovic: un tânăr blond cu stropi de sudoare pe față, ochi goi și gesturi ostenite, atât de diferit de
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
Considerând că „geneza lumii-ncape în comunistul verb”, poetul evocă patetic ziua de 23 august, văzută prin apologetica de partid, slăvește „congresele lumii comuniste”, cu specială subliniere a însemnătății celui de-al IX-lea, citește și recitește istoria națională cu optica „omului nou”: „Istoria română o recitesc, să știu / De unde vin și unde voi curge mai departe, / Să înțeleg partidul scriind a vieții carte, / Mereu pe soclul clipei în cartea lui să fiu”. Când nu e direct „militantă”, producția versificată a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290404_a_291733]
-
că S. a fost „liderul Cercului Literar de la Sibiu”. Afirmația poate fi acceptată, dar numai în direcție poetică, eseul intitulat Resurecția baladei („Revista Cercului Literar”, 5/1945) fiind într-adevăr fundamental pentru definirea atmosferei poetice din anturajul „cerchiștilor”. Balada, în optica eseistului, se opune „poeziei pure”, nu cu violență, ci bazându-se pe elemente de valoare tradițională, fiind „concepută de astă dată ca un «mijloc» poetic și considerată în sensul absolut contemporan al poeziei”. Neîndoielnic, mai toți poeții de la Cercul Literar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289860_a_291189]
-
de tipar. După Ajuriaguerra (1971), dislexia apare prin blocaj de achiziție și o împarte ca tipologie după diverse criterii: encefalopatie; oligofrenie; schizofrenie infantilă; forma hiperactivă cu anxietate, cu dezinteres, lentoare patologică. Ca tipologie, găsim și acea denumire după analizatorul lezat: optică, acustică, verbală, spațială, având ca substrat disfuncția nervoasă centrală. După criteriul etiologic, autori de prestigiu (1, 2, 3, 4) , , , își axează cercetarea pe neurologia funcțiilor simbolice și consideră dislexia, cu tulburările asociate ei în cadrul anomaliilor generale de gnozie și praxie
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
a spune că un astfel de scop este întotdeauna atins cu necesitate) în conformitate cu norme și valori cu privire la care există un consens general și, în plus, oferă condiții de legitimare democratică a dominației. Este, de altfel, ideea spre care trimite, în optica noastră, problema culturii politice de tip democratic. Nu intenționez să sugerăm că existența, într-o societate dată, a unei ideologii de tip democratic, cu rolul de a institui dominația legitimă pe model legal-rațional, este și suficientă pentru consolidarea unei ordini
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
V., Fata ursului, Umbra și Pribeaga reflectă climatul rural în care își are sursa lirismul de orientare tradiționalistă. Un climat cu pronunțat specific etnografic și reminiscențe de mentalitate arhaică, îmbibat de superstiții și credințe stranii, punctat și de anomalii sociale. Optica, scenic obiectivată, e demitizantă. În Umbra, venit după cincisprezece ani de absență în locurile de obârșie, un mărunt funcționar, Jorj Iuliski, alias Ghiță Vârzob, flecar și escroc sentimental, găsește un sat de oameni creduli ca niște copii, inclusiv preotul, învățătorul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
religioase serveau coeziunii sociale sau structurii puterii, fie ele reflectau o viziune despre lumea naturală și socială. Influența lucrării Formele elementare ale vieții religioase a lui Emile Durkheim (1915) conta mult în acest tip de explicație. Într-adevăr, în această optică, o credință religioasă este mereu adevărată în măsura în care îndeplinește o funcție socială. Timp de mai multe decenii, ideea că riturile exprimă și întăresc solidaritatea grupului în asemenea manieră încât un cult îi este dedicat grupului însuși a fost acceptată în mod
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
natură istorică, adică neinventate de un regizor și de niște actori, trebuie totuși să fie povestite și că, în mod obligatoriu, povestitorul face parte din poveste. Este ceea ce a înțeles Jean Rouch, care a realizat numeroase filme etnografice într-o optică foarte descriptivă, dar care, în alte filme, a sfărâmat modelul documentarului, stimulând noul val al anilor 1960 și anticipând marile dezbateri din anii 1980 asupra reflexivității în antropologie. El a contribuit la respingerea imaginii din filmele etnografice plictisitoare, realizate plat
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
normele generale ale societății pentru a explica niște comportamente individuale, a lăsat locul unui individualism metodologic, moștenit de la Max Weber, care pornește mai degrabă de la actorul individual pentru a încerca să înțeleagă de ce el acționează în maniera respectivă. În această optică, societatea sau instituția rezultă din interacțiunile sociale; normele sunt rezultatul, nu cauza interacțiunilor. Una dintre dificultățile cu care se confruntă antropologia în privința interpretării regularităților cu care crede că poate produce modelul, este aceea de a ști dacă există o structură
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
poate totul, unde el poate face chiar destul de puțin... Și apoi nu există boli, ci numai bolnavi, într-o insulă unde nu sunt decât cazuri particulare și unde relațiile sunt foarte, foarte personalizate și uneori extrem de eficiente. Bujor Nedelcovici, credincios opticii sale intransigente, nu vede decât în alb și negru. Există însă și o întreagă diversitate de situații intermediare, care știu să evite cazurile limită. Situația literară, de pildă. încă două exemple de logică foarte utopică, deci absolută, mecanică, împinsă la
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
acum în discuție pseudoactivitatea unor misiuni cultural diplomatice, simplă convenție pentru acoperirea unui alt gen de activități. Evident, astfel de rezidenți n au nici o competență culturală reală și nici o preocupare efectivă în acest domeniu. Ne limităm doar la metodele și optica funcționarului cultural mediu, inofensiv și, ca să ne exprimăm astfel, aseptic. El are preocupările sale esențiale, aplicarea acordurilor culturale existente, în primul rând. Ceea ce, în mod inevitabil și obligator în astfel de cazuri, presupune birocrație, formalism și mai ales salvarea unor
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
inexistente cu mai bine de o jumătate de secol în urmă, devin tot mai importante. Iar cultura română nu poate nici ea, nu are cum să le evite și să le trateze cu suficiență. De unde, necesitatea unei radicale schimbări de optică istorică și de reorganizare culturală. Poetul și jurnalistul, ca tipuri intelectuale reprezentative, nu pot rezolva astfel de dificultăți. Tendința enciclopedică O problemă plină de complexe care revine periodic în discuție, dar mai mult evitată și eludată decât rezolvată în esență
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
o deosebită atenție pentru regularitățile tipice, duratele lungi, constantele și invariantele oricărui conglomerat enciclopedic, la prima vedere încă indistinct și amorf. în felul acesta, el poate fi efectiv perceptibil și asimilabil. Dar, pentru aceasta este nevoie de cu totul altă optică și metodologie culturală. începând cu cea a învățământului superior și terminând cu un anume stil de lucru, adevăratul nod al problemei. Fără de care, lucrările de referință, instrumentele de bază ale culturii de la bibliografii și ediții, la istorii ale ideilor și
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
anumite condiții precise. Universalizarea nu este posibilă decât în aceste cadre și sub această emblemă. Valoarea sa este riguros simbolică: Europa, într-o astfel de perspectivă, presupune nu numai un imens salt cultural calitativ, dar și o schimbare radicală de optică: acceptarea și asumarea, până la capăt, a tuturor consecințelor sale. Urmările potențiale sunt enorme. în secolul XX, cultura română s-a aflat numai în două astfel de momente cruciale. Primul, după Marea Unire, a făcut posibilă orientarea forțelor creatoare, după împlinirea
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Provincia literară deveneau, în acest context, vocea apărării pentru toate publicațiile de acest gen din țară. Paul I. Papadopol consemna că există, într-adevăr, și reviste "de suburbie" care strică "gustul literar", dar că generalizarea e "o condamnabilă eroare de optică". Continuând argumentarea, Papadopol enumera reviste "demne" care "au pornit mai bucuros din sufletul - uneori - mai sănătos al provinciei": la Bârlad - Gheorghe Lazăr, Paloda literară, Făt-Frumos, Ion Creangă, Miron Costin, Florile dalbe, Graiul Nostru, Țara de Jos, Răzeșul, Scrisul nostru; la
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
obligațiile școlii și ale familiei în procesul de educație; în fine, schițează un îndemn la cultivarea sentimentelor patriotice, cetățenești. În fulminanta broșură 1907 - Din primăvară până-n toamnă, căutând să descopere „rădăcina răului”, întreprinde o adevărată disecție în societatea românească. Dacă optica e câteodată falsă, analistul găsind că arendașii străini ar fi vinovați de situația țărănimii, în schimb judecata asupra întregii „sisteme” care a dus la catastrofă e tranșantă, cu accente pătimașe, chiar virulente. Soluția preconizată e surprinzătoare: o lovitură de stat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
obiectul implicate în procesul comunicării muzicale. În Cyberage Narratology: Computers, Metaphor and Narrative Marie-Laure Ryan observă că începând cu anii șaizeci naratologia și-a extins în mod constant domeniul de aplicare prin împrumuturi conceptuale din gramatica tradițională și transformațională, din optică, cinematografie, psihanaliză, semantică, teoria jocurilor, teoria socială, și feminism. Ea propune extinderea repertoriului metaforic al naratologiei la cybercultură și tehnologie informatică pe care le consideră domenii aflate în relație cu vitalitatea și capacitatea de a-și comercializa ideile și de
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
și vocabularul ei a fost invadat de o serie de împrumuturi terminologice. Din gramatica tradițională naratologia a preluat substantivele, adjectivele și verbele, din gramatica transformațională structura de adâncime, structura de suprafață și transformările, din geometrie figurile și careul semiotic, din optică punctul de vedere și focalizarea, din artele vizuale încadrarea, din topologie spațiul narațiunii, spațiul discursului, domeniile și limitele, din psihanaliză, dorința și seducția, din matematică, sistemele haotice și din filosofia limbajului și semantica formală, lumile posibile. Cyberage Narratology arată că
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
perdu (Paradigma pierdută), a apărut în 1973, Le Macroscope, al lui Joël de Rosnay, în 1975. Cît despre mine, rezultatul a fost L`économique et le vivant (Economicul și viul), carte în jurul căreia se lega o nouă coerență, schimbarea de optică pe care o evocam mai devreme. În calitate de economist al dezvoltării, întîl-neam limitele biosferei sub toate formele sale, adică socialul, umanul și mediul natural în același timp. Cînd abordează această problemă, economia ortodoxă o face producînd sub formă de apendice o
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
Celuilalt să existe și să vadă. Îl văd pe cel care mă vede, subiectivitate spiralată a retragerii în sine, cumva analog cu modelul lurianic al lui Tzimtzum, acea "împuținare" deliberată a luminii divine pentru a crea spațiu luminii umane. În optica relațională a lui Lévinas, sacrificiul de sine e prezent în cel mai înalt grad, cel ontologic, chiar dacă nenumit astfel. Și chipul celuilalt, ca poartă de intrare a alterității, devine hieratic, fără trăsături clare, în ciuda trecerii prin enigma feminină. Un neașteptat
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]