KorAP: Find »[drukola/base=otoman & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...99 100 101 ...483 >

12,062 matches

Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034

nu voia ca popoarele din Peninsula Balcanică să se elibereze fără intervenția sa militară. Politica lui Kogălniceanu apare ca o politică de neutralitate, dar în realitate era o politică de sprijinire a mișcării revoluționare bulgare și acțiunii sârbilor. Agravarea crizei otomane îl determină pe ministrul de externe să întreprindă două acțiuni diplomatice importante: prima a fost neutralizarea Dunării pe distanța Vârciorova - Negotin, pentru a feri teritoriul românesc de efectele războiului, și a doua memoriul înaintat Porții în vederea realizării cererilor noastre. Prin

MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
Camera constată o stare de război, prin care poarta rupea legăturile ei cu România, a cărei independență rămânea să fie recunoscută la pacea viitoare. Prin nota circulară din 22 mai, Mihail Kogălniceanu arăta că „ agresiunile neîncetate și nedrepte ale armatei otomane pe tot parcursul frontierei noastre, au produs în toată țara o mare 25 surescitare. Corpurile noastre legiuitoare, au adoptat atunci spontan, o moțiune, tinzând să pună România în poziția de independență francă”. România dorește un singur lucru: ca actul să

MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
limpezea, până ce evenimentele se clarificau. Omul care luptase atât de aprig la unirea Principatelor Mihail Kogălniceanu - era chemat din nou la luptă. Războiul era primit ca ceva necesar pentru neamul nostru. Formarea statului național întărise poziția țării noastre față de Imperiul Otoman, totuși ea continua să plătească tribut și să respecte tariful vamal fixat de Turcia. Aceste obligații apăsau greu asupra economiei țării. Povara o resimțeau masele populare, ele năzuiau spre dobândirea independenței, nădăjduind că odată cu eliberarea țării li se va îmbunătăți

MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
Internațională de la Viena. În 1875 se redeschidea ”Problema Orientală”. Puternice răscoale antiotomane, ce sau transformat apoi în mișcări naționale de eliberare de sub dominație străină, au izbucnit în Bosnia și Herțegovina, iar în 1876 în Bulgaria, Serbia și Muntenegru au declarat război Imperiului Otoman, în condițiile în care acesta din urmă trecuse la reprimarea sălbatică a luptei naționale a popoarelor supuse. Rusia se pregătea de război, la rândul său, pentru a veni în ajutorul popoarelor balcanice. De fapt, ea continua să urmărească, sub haina

MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
la 20 iulie/1 august 1876 și 24 iulie/ 3 august 1876 s-a format un nou guvern condus de Ion. C. Brătianu. Criza orientală s-a agravat mult în 1876, tinzând către un conflict deschis între Rusia și Imperiul Otoman. La 26 iunie/8 iulie 1876 a avut loc la Reichstadt, în Boemia, o întâlnire între Frantz Iosif, împăratul Austro-Ungariei și Alexandru al II lea, țarul Rusiei. S-a hotărât că Austro-Ungaria urma să preia Bosnia și Herșagovina, iar Rusia

MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
hotărât că Austro-Ungaria urma să preia Bosnia și Herșagovina, iar Rusia căpăta libertate de acțiune în Balcani. S-a mai decis autonomia Bulgariei și preluarea de către Serbia și Muntenegru a unor teritorii deținut de Poartă. Aceasta a constituit prologul războiului cu Imperiul Otoman. Ion C. Brătianu și Mihail Kogălniceanu au continuat eforturile diplomatice pentru a obține recunoașterea neutralității teritoriului românesc, în condițiile în care Poarta tindea tot mai mult să considere România, alături de alte zone din Peninsula Balcanică, provincie turcească. În august 1876

MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
Între timp s-a încercat, prin conferințele internaționale de la Constantinopol (1876-1877) și Londra (1877), o mediație a Marilor Puteri în conflictul balcanic. România a continuat să insiste și aici în vederea obținerii unor garanții speciale din partea Marilor Puteri europene. Noua constituție otomană din 11/23 decembrie 1876 menționa însă România ca o ”provincie privilegiată” a Imperiului, ceea ce a stârnit numeroase proteste la București. Calea armelor rămânea, deci, singura modalitate eficientă pentru obținerea independenței de stat a țării noastre. Evenimentele s-au precipitat

MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
armate române numărau în total 120 000 de oameni, din care 58 000 reprezentau forța operativă. S-au organizat noi regimente de dorobanți și baterii de artilerie. Unitățile militare au fost dispuse în sudul țării pentru a preveni orice incursiune otomană peste Dunăre. La 12/24 aprilie 1877 Rusia a declarat război Porții și a început trecerea Prutului. Până la sosirea forțelor țariste la Dunăre, linia fluviului a fost apărată de armata română. Luând act de noile realități, otomanii au bombardat localitățile

MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
oamenilor politici și a maselor populare se pronunța pentru proclamarea independenței, năzuință seculară a tuturor românilor. La 29-30 aprilie/11-12 mai 1877 Parlamentul a votat, în ambele sale Camere, moțiuni prin care se cereau ruperea legăturilor de dependență față de Imperiul Otoman, declararea stării de război între țara noastră și Poartă și apărarea integrității statului român. La interpelarea lui Nicolae Flefa din Cameră, din 9/21 mai 1877, Mihail Kogălniceanu a răspuns în numele guvernului printr-un discurs memorabil, în care a declarat

MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
26 -27 iunie 1877 ea a trecut fluviul cu sprijinul artileriei, infanteriei și a vaselor românești de pe Dunăre. Ulterior, a început înaintarea pe trei direcții și anume Nicopole, Târnovo-Șipka Stara Zagora, Biala-Rusciuc. Înaintarea s-a lovit de o puternică rezistență otomană la Plevna. Aceasta reprezenta un complex de fortificații format din redute, care adăpostea 50 000 de soldați și ofițeri otomani, bine înarmați. Comandantul fortăreței rea Osman Pașa. Plevna constituia cheia operațiilor din Balcani, aflându-se într-o poziție strategică, ce

MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
început înaintarea pe trei direcții și anume Nicopole, Târnovo-Șipka Stara Zagora, Biala-Rusciuc. Înaintarea s-a lovit de o puternică rezistență otomană la Plevna. Aceasta reprezenta un complex de fortificații format din redute, care adăpostea 50 000 de soldați și ofițeri otomani, bine înarmați. Comandantul fortăreței rea Osman Pașa. Plevna constituia cheia operațiilor din Balcani, aflându-se într-o poziție strategică, ce controla direcțiile Nicopole Constantinopol și Vidin-Târnovo. Primele asalturi rusești au fost respinse cu pierderi mari. Situația militară, ce devenea critică

MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
două sectoare, după lupte înverșunate preluând controlul și asupra redutei Rahova. La 28 noiembrie Osman Pașa a încercat să spargă încercuirea, dar fiind înfrânt și rănit s-a predat colonelului Mihail Cristodulo Cerchez. Erau capturați, totodată, 45 000 de soldați otomani, dintre care 2 500 ofițeri. Erau ocupate, astfel, în sfârșit, Grivița II și Opanez. După capitularea Plevnei Armata română a acționat în nordvestul Peninsulei Balcanice, iar rușii, după ce a trecut Munții Balcani, au înaintat pe direcția Sofia-Filipopol-Adrianopole, ajungând aproape de Constantinopol

MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
simpatiza pe creștinii de peste Dunăre, pe când Europa se arată indiferentă față de ei. Pentru câteva pretinse cazuri de persecuțiuni evreiești, cancelariile occidentale s-au arătat ostile nouă ani de zile. Cum de nu se mișcă acum pentru apărarea creștinilor din Imperiul Otoman? România însă nu va putea păstra veșnic tăcerea. Trebuie să țină seama toate guvernele de starea spiritelor din țară, având în vedere mai ales, că un partid politic (cel liberal) s-a pronunțat pe față în vederea răsculaților. Este neapărat nevoie

MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
congresului convenția subscrisă de împăratul tuturor rușilor și prin care acesta garanta integritatea teritoriului României. Întors în țară Mihail Kogălniceanu, a participat la opera de adaptare și refacere a statului. Șerban Cioculescu afirmă în lucrarea, Mihail Kogălniceanu, scriitorul, că „Poarta otomană a împiedicat dezvoltarea României, a refuzat să se înțeleagă cu noi și a respins cererile noastre „cele mai drepte”arată că patriotismul trebuie să îndemne pe „reprezentanții națiunii” să voteze această convenție, care e o afirmare a statului nostru și

MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
națiunii” să voteze această convenție, care e o afirmare a statului nostru și o descătușare de suzeranitate turcească. Era o necesitate logică - sublinia autorul în continuare - ca la 1877, poporul român să rupă aceste ultime fire de legătură cu Imperiul otoman și să-și cucerească independența statală absolută. 44 CAPITOLUL IV Mihail Kogălniceanu și independența României în istoriografia românească după cel de al doilea război mondial Perioada contemporană se caracterizează, prin o nouă organizare a muncii istoriografice, prin înlocuirea activității individuale

MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
comitet revoluționar pe teritoriul românesc și cu sprijinul românilor, era sângeros reprimată în aprilie 1876. Serbia și Muntenegru bucurându-se de sprijinul tacit al Rusiei țariste au pornit războiul de eliberare împotriva Porții. Hotărârea junilor turci, fruntași ai mișcării izbucnite în Imperiul Otoman pentru a asigura prin liberalizarea regimului politic integritatea teritorială neștirbită, întărise convingerea popoarelor oprimate din Balcani, că lupta armată era unica soluție pentru eliberarea națională. România pornea și ea hotărâtă pe aceste drum o dată cu venirea la conducerea țării, în iulie

MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
decât a României nu putea asigura victoria. De aceea, țara noastră s-a îndreptat spre alianță cu Rusia. Ea lua astfel în considerare interesul vechi și manifest al Imperiului Țarist de întărire a pozițiilor sale în Balcani, prin înlăturarea dominației otomane. O delegație guvernamentală românească, în frunte cu Ion C. Brătianu s-a deplasat în septembrie 1876 în Crimeea, la Livadia, reședința de vară a țarilor. În convorbirile purtate cu Țarul Alexandru al II lea și cancelarul Gorceakov, delegația română a

MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
oștilor acesteia spre Balcani. Curând România ajungea la înfruntarea armată cu Turcia. La 21 aprilie 1877, Brăila era bombardată și urmau apoi Calafatul, Bechetul, Oltenița și Călărașii. Artileria română răspundea bombardând Vidinul, instituindu-se astfel starea de război cu Imperiul Otoman. În țară se cerea în presă și în Parlament proclamarea imediată a independenței. La insistențele liberalilor Adunarea Deputaților vota la 29 aprilie 1877, o moțiune prin care se declara starea de război cu Poarta și se autoriza guvernul să acționeze

MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
lei ai desființatei dări către Poartă; înarmarea a fost de asemenea, larg sprijinită de popor. Punerea rapidă a armatei pe picior de război ilustra hotărârea nestrămutată a României de a obține independența prin participarea directă și efectivă la înfrângerea Imperiului Otoman. Ea propusese Rusiei cooperarea militară încă de la sfârșitul lui aprilie 1877. Marele Duce Nicolae, comandantul forțelor ruse de pe frontul balcanic, accepta ideea, dar cererile române cu privire la convenția militară și bază proprie de acțiune erau respinse de Țar și de cancelarul

MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
întâmplătoare, sau al unei conjuncturi politice, nu a reprezentat un dar primit din afară, ci este rodul luptelor purtate timp de veacuri de înaintași, lupte care au culminat cu măreața victorie obținută în 1877 pe câmpul de bătălie împotriva Imperiului Otoman, ce a deschis o eră nouă în dezvoltarea liberă și independentă a țării noastre. Prin cucerirea independenței România devenea un stat suveran, egal în drepturi cu celelalte state independente. Ca stat care se bucura de independență deplină, România putea să

MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
al tuturor românilor Nicolae Chiachir, îl prezintă pe Mihail Kogălniceanu, în lucrarea România în sudestul Europei, ca una dintre personalitățile românești care a ajutat direct ceata lui Hristo Botev, în perioada trecerii la sudul Dunării. Pornind de la premisa că Imperiul Otoman era în dificultate, la 16/28 iunie, Mihail Kogălniceanu înaintează printr-o notă circulară, Porții și puterilor garante, o serie de revendicări ale României față de Poartă. Deoarece Poarta a refuzat să satisfacă revendicările României, Mihail Kogălniceanu era hotărât să împingă

MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
și bunurile lor distruse”. Se arată în continuare că „armata română freamătă sub jugul disciplinei, doritoare să ia parte la luptă”. Demisia lui Mihail Kogălniceanu din guvern, a pus însă câtva timp capăt acestei amenințări adresată direct sau indirect Porții Otomane. Referitor la circulara din 16/208 iunie a lui Mihail Kogălniceanu, Vasile Maciu, în studiul, Crearea României moderne, susține că acceptarea celor 6 revendicări ar fi însemnat recunoașterea de fapt a independenței României. Autorul descrie în continuare poziția marilor puteri

MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
evident că noul guvern condus de M.C. Epureanu depășea în domeniul politici externe limitele guvernelor conservatoare anterioare, scria Dan Berindei în articolul, Mihail Kogălniceanu și problemele politicii externe românești. În situația existentă Mihail Kogălniceanu a încercat să obțină de la Imperiul Otoman, în schimbul neutralității, concesii care trebuiau să ducă în ansamblu, la recunoașterea neatârnării României. O lună mai târziu când a constatat că Poarta, cât și celelalte puteri nu erau dispuse să satisfacă dorințele exprimate în memoriul său din 15 iunie, Mihail

MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
a obține recunoașterea actului de la 9 mai 1877. Notele sale adresate agenților diplomatici ai României, au jucat un rol important în crearea unui climat favorabil, acceptării de către puteri a noului fapt împlinit de poporul român. După încheierea armistițiului cu Imperiul Otoman, Mihail Kogălniceanu a cerut ca România să fie acceptată ca parteneră la tratativele de pace. Tratatul de la San-Ștefano, s-a încheiat însă fără o participare diplomatică românească și în consecință la 30 martie 1878 Mihail Kogălniceanu și-a făcut cunoscut

MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
al culturii noastre Kogălniceanu participă la toate dezbaterile importante din epocă. Lucrarea, România în războiul de independență, reliefează activitatea lui Mihail Kogălniceanu în timpul neutralității României față de evenimentele din Balcani din 1876. Nici evoluția situației pe câmpurile de luptă, nici reformele otomane, și nici măsurile militare luate de Poartă la Dunăre nu erau de natură să ofere temeiuri, pentru ca România să păstreze o poziție neutră. Chiar și guvernul conservator a sfârșit prin a-și da seama, de acest lucru. La 4/16

MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]