2,791 matches
-
sunt mari și puternici. Membrii acestui infraordin pot ucide chiar și păsări, pești mici, reptilii, rozătoare etc. Cel mai mare păianjen din lume este - "Theraphosa blondi" are o lungime de 30 cm. Spre deosebire de Araneomorphae, care mor după aproximativ un an, păianjeni din infraordinul Mygalomorphae pot trăi până la 25 de ani. Veninul lor este puternic, paralizează și omoară imediat prada. Totuși puține specii sunt periculoase pentru om, cele mai periculose sunt din genurile: "Atrax", "Hadronyche" și "Macrothele" (familia Hexathelidae). Personele mușcate de
Mygalomorphae () [Corola-website/Science/318112_a_319441]
-
sunt scurte. Penajul este pestriț cu dungi de culoare mai deschisă. Păsările din această categorie sunt active noaptea sau seara, ele trăiesc în scorburi, sau ascunse în arbori. Duc o viață solitară, seara sau noaptea pornesc la vânătoare de insecte, păianjeni sau nevertebrate mici. Cuibăresc în scorburi, sau goluri săpate în maluri înalte. În cuibul căptușit cu frunze femela depune 3 - 5 ouă de culoare albă. Puii eclozionați sunt acoperiți de puf, nu se cunosc prea multe date despre reproducerea lor
Aegotheliformes () [Corola-website/Science/318256_a_319585]
-
Arahnologia împarte păianjenii în două subordine - Mesothelae și Opisthothelae, cel din urmă este divizat în două infraordine - Mygalomorphae și Araneomorphae. În total ordinul Araneae include 38 de suprafamilii și 111 familii, dintre care 7 familii au poziție neclară. În prezent ordinul Araneae cuprinde
Taxonomia păianjenilor () [Corola-website/Science/318322_a_319651]
-
existente. Datorită studiilor permanente în fiecare lună se descoperă specii noi, iar altele sunt recunoscute ca sinonime. În aceste condiții numărul de specii în familiile este variabil și nu se poate avea, la stadiul actual, o precizie totală în ce privește diversitatea păianjenilor. Cu toate acestea, numărul speciilor oferite aici sunt utile ca orientare. Păianjenii din Mesothelae posedă o opistosomă segmentată, ceva specific pentru toate arahnidele. La aceștia lipsesc glandele veninoase, morfologia și mărimea pedipalpilor foarte bine se aseamănă cu cea a picioarelor
Taxonomia păianjenilor () [Corola-website/Science/318322_a_319651]
-
altele sunt recunoscute ca sinonime. În aceste condiții numărul de specii în familiile este variabil și nu se poate avea, la stadiul actual, o precizie totală în ce privește diversitatea păianjenilor. Cu toate acestea, numărul speciilor oferite aici sunt utile ca orientare. Păianjenii din Mesothelae posedă o opistosomă segmentată, ceva specific pentru toate arahnidele. La aceștia lipsesc glandele veninoase, morfologia și mărimea pedipalpilor foarte bine se aseamănă cu cea a picioarelor. Respiră prin două perechi de plămâni. Organele filiere sunt localizate median, pe
Taxonomia păianjenilor () [Corola-website/Science/318322_a_319651]
-
4 și 5. Sistemul nervos este prezent și în opistosomă prin ganglioni. Acești păianjnei nu folosesc mătasea în mod activ la vânătoare. Intrarea în vizuina lor este înconjurată de fire de mătase. La atingerea lor de către vreo insectă, acestea vibrează. Păianjenul, simțind vibrația, iese din vizuină și atacă victima. Subordinul cuprinde puține specii, grupate într-o familia, Liphistiidae, și cinci genuri, răspândiți numai în Asia de Est. Opisthothelae este un subordin de păianjeni care cuprinde specii cu opistosoma nesegmentată. De obicei
Taxonomia păianjenilor () [Corola-website/Science/318322_a_319651]
-
La atingerea lor de către vreo insectă, acestea vibrează. Păianjenul, simțind vibrația, iese din vizuină și atacă victima. Subordinul cuprinde puține specii, grupate într-o familia, Liphistiidae, și cinci genuri, răspândiți numai în Asia de Est. Opisthothelae este un subordin de păianjeni care cuprinde specii cu opistosoma nesegmentată. De obicei, pedipalpii sunt mai subțiri și mai scurți. Organele filiere se găsesc pe partea ventral-posterioară a opistosomei. Sistemul nervos este în totalitate concetrat în prosomă (cefalotorace). Mătasea este utilizată la construcția pânzelor pentru
Taxonomia păianjenilor () [Corola-website/Science/318322_a_319651]
-
scurți. Organele filiere se găsesc pe partea ventral-posterioară a opistosomei. Sistemul nervos este în totalitate concetrat în prosomă (cefalotorace). Mătasea este utilizată la construcția pânzelor pentru prinderea insectelor. În funcție de orientarea chelicerelor subordinul se divide în 2 infraordine: Mygalomorphae și Araneomorphae. Păianjenii din infraordinul Mygalomorphae sunt caracterizați prin orientarea anterioară a chelicerelor. Colții de la vârful chelicerelor sunt îndreptați vertical în jos. Respirația se efectuează numai prin patru plămâni (saci pulmonari). Infraordinul cuprinde cele mai mari specii de păianjeni, de exemplu "Theraphosa blondi
Taxonomia păianjenilor () [Corola-website/Science/318322_a_319651]
-
infraordine: Mygalomorphae și Araneomorphae. Păianjenii din infraordinul Mygalomorphae sunt caracterizați prin orientarea anterioară a chelicerelor. Colții de la vârful chelicerelor sunt îndreptați vertical în jos. Respirația se efectuează numai prin patru plămâni (saci pulmonari). Infraordinul cuprinde cele mai mari specii de păianjeni, de exemplu "Theraphosa blondi". Sunt răspândiți în zona tropicală, în România se întâlnește specia "Atypus affinis", familia Atypidae. Este infraordinul cel mai bogat în specii. Chelicerele păianjenilor araneomorfi sunt orientate în jos, însă colții sunt direcționați opus, unul spre celălat
Taxonomia păianjenilor () [Corola-website/Science/318322_a_319651]
-
numai prin patru plămâni (saci pulmonari). Infraordinul cuprinde cele mai mari specii de păianjeni, de exemplu "Theraphosa blondi". Sunt răspândiți în zona tropicală, în România se întâlnește specia "Atypus affinis", familia Atypidae. Este infraordinul cel mai bogat în specii. Chelicerele păianjenilor araneomorfi sunt orientate în jos, însă colții sunt direcționați opus, unul spre celălat. Sistemul respirator este alcătuit din plămâni și trahei. Sunt și familii cu respirație exclusiv traheală (Caponiidae). Tabelul include numai speciile identificate la moment. Familiile care conțin specii
Taxonomia păianjenilor () [Corola-website/Science/318322_a_319651]
-
Atenție vezi: Jumătate din păianjenii întâlniți în fiecare zi posedă chelicere suficient de puternice pentru a străpunge pielea umană. Aproximativ 98-99% din mușcăturile înregistrate pot fi considerate inofensive sau puțin periculoase. Însă majoritatea păianjenilor au glande veninose, conținutul cărora sunt eliminate în timpul mușcăturii. În unele
Veninul păianjenilor () [Corola-website/Science/319516_a_320845]
-
Atenție vezi: Jumătate din păianjenii întâlniți în fiecare zi posedă chelicere suficient de puternice pentru a străpunge pielea umană. Aproximativ 98-99% din mușcăturile înregistrate pot fi considerate inofensive sau puțin periculoase. Însă majoritatea păianjenilor au glande veninose, conținutul cărora sunt eliminate în timpul mușcăturii. În unele cazuri mușcăturile sunt urmate de intoxicarea organismului și chiar moarte. Au fost semnalate și cazuri când prin mușcături au fost transmise și unele bacterii infecțioase sau virusuri (cum ar
Veninul păianjenilor () [Corola-website/Science/319516_a_320845]
-
În unele cazuri mușcăturile sunt urmate de intoxicarea organismului și chiar moarte. Au fost semnalate și cazuri când prin mușcături au fost transmise și unele bacterii infecțioase sau virusuri (cum ar fi virusul Nilului de Vest). Numai trei genuri de păianjeni sunt cunoscute ca neveninoase, complet lipsit de glande de venin: "Philoponella, Uloborus" (fam. Uloboridae), "Holarchaea" (fam. Holarchaeidae) și un gen din fam. Liphistiidae. Totuși, ei prezintă chelicere capabile să penetreze pielea, provocând dureri. Nu toate mușcăturile sunt însoțite de injectarea
Veninul păianjenilor () [Corola-website/Science/319516_a_320845]
-
provocând dureri. Nu toate mușcăturile sunt însoțite de injectarea veninului și nu fiecarei specie are venin ce poate duce la deces. Cosecințele mușcăturii depind de specie, cantitatea de venin injectată, vârsta persoanei, starea sănătății ei etc. Se consideră periculos acel păianjen, care injectează cantitaea letală de venin la o singură înțepare. În funcție de țesutul și organul afectat, veninul se clasifică în două categorii: neurotoxic - atacă sistemul nervos, și necrotic - afectează țesuturile ce înconjoară locul mușcat. Majoritatea păianjenilor veninoși posedă venin neurotoxic, felul
Veninul păianjenilor () [Corola-website/Science/319516_a_320845]
-
etc. Se consideră periculos acel păianjen, care injectează cantitaea letală de venin la o singură înțepare. În funcție de țesutul și organul afectat, veninul se clasifică în două categorii: neurotoxic - atacă sistemul nervos, și necrotic - afectează țesuturile ce înconjoară locul mușcat. Majoritatea păianjenilor veninoși posedă venin neurotoxic, felul în care veninul afectează sistemul nervos diferă de la o specie la alta. [[Fișier:Necrotic leg wound.png|220px|right|thumb|Necroza pielei provocată de mușcătura unui păianjen]] Păianjenii care posedă venin necrotic se găsesc în
Veninul păianjenilor () [Corola-website/Science/319516_a_320845]
-
necrotic - afectează țesuturile ce înconjoară locul mușcat. Majoritatea păianjenilor veninoși posedă venin neurotoxic, felul în care veninul afectează sistemul nervos diferă de la o specie la alta. [[Fișier:Necrotic leg wound.png|220px|right|thumb|Necroza pielei provocată de mușcătura unui păianjen]] Păianjenii care posedă venin necrotic se găsesc în familie [[Sicariidae]], o familie care include păianjeni din gen. "[[Loxosceles]]" și "[[Sicarius]]". Păianjeni din această familie conțin "sphingomyelinaza D", ce căuzează necroza pielei. Dintre aceștia "[[Loxosceles reclusa]]" este unul din cei mai
Veninul păianjenilor () [Corola-website/Science/319516_a_320845]
-
afectează țesuturile ce înconjoară locul mușcat. Majoritatea păianjenilor veninoși posedă venin neurotoxic, felul în care veninul afectează sistemul nervos diferă de la o specie la alta. [[Fișier:Necrotic leg wound.png|220px|right|thumb|Necroza pielei provocată de mușcătura unui păianjen]] Păianjenii care posedă venin necrotic se găsesc în familie [[Sicariidae]], o familie care include păianjeni din gen. "[[Loxosceles]]" și "[[Sicarius]]". Păianjeni din această familie conțin "sphingomyelinaza D", ce căuzează necroza pielei. Dintre aceștia "[[Loxosceles reclusa]]" este unul din cei mai veninoși
Veninul păianjenilor () [Corola-website/Science/319516_a_320845]
-
care veninul afectează sistemul nervos diferă de la o specie la alta. [[Fișier:Necrotic leg wound.png|220px|right|thumb|Necroza pielei provocată de mușcătura unui păianjen]] Păianjenii care posedă venin necrotic se găsesc în familie [[Sicariidae]], o familie care include păianjeni din gen. "[[Loxosceles]]" și "[[Sicarius]]". Păianjeni din această familie conțin "sphingomyelinaza D", ce căuzează necroza pielei. Dintre aceștia "[[Loxosceles reclusa]]" este unul din cei mai veninoși. Mușcăturile ale acestor păianjeni provoacă necroză locală sau insuficiență renală, iar în unele cazuri
Veninul păianjenilor () [Corola-website/Science/319516_a_320845]
-
de la o specie la alta. [[Fișier:Necrotic leg wound.png|220px|right|thumb|Necroza pielei provocată de mușcătura unui păianjen]] Păianjenii care posedă venin necrotic se găsesc în familie [[Sicariidae]], o familie care include păianjeni din gen. "[[Loxosceles]]" și "[[Sicarius]]". Păianjeni din această familie conțin "sphingomyelinaza D", ce căuzează necroza pielei. Dintre aceștia "[[Loxosceles reclusa]]" este unul din cei mai veninoși. Mușcăturile ale acestor păianjeni provoacă necroză locală sau insuficiență renală, iar în unele cazuri, și moartea. Consecințe foarte severe apar
Veninul păianjenilor () [Corola-website/Science/319516_a_320845]
-
necrotic se găsesc în familie [[Sicariidae]], o familie care include păianjeni din gen. "[[Loxosceles]]" și "[[Sicarius]]". Păianjeni din această familie conțin "sphingomyelinaza D", ce căuzează necroza pielei. Dintre aceștia "[[Loxosceles reclusa]]" este unul din cei mai veninoși. Mușcăturile ale acestor păianjeni provoacă necroză locală sau insuficiență renală, iar în unele cazuri, și moartea. Consecințe foarte severe apar și atunci când veninul se răspândește în organism. Simptome relativ "ușoare" ale intoxicării cu venin necrotic include greață, vărsături, febră, erupții cutanate, dureri musculare și
Veninul păianjenilor () [Corola-website/Science/319516_a_320845]
-
veninul se răspândește în organism. Simptome relativ "ușoare" ale intoxicării cu venin necrotic include greață, vărsături, febră, erupții cutanate, dureri musculare și în articulații, uneori, apare hemoliza, [[coagulare]]a intravasculară a [[sânge]]lui. Tratamentul se administrează în depedență de specia păianjenului. Aceasta cere determinarea exactă a speciei, pentru un tratament cât mai eficient. Din acest motiv, este preferabil să capturăm păianjenul viu. Păianjenul mort este greu de-l indentificat. Însă, instituțiile medicale nu despun de specialiști din domeniu și aplicarea acestor
Veninul păianjenilor () [Corola-website/Science/319516_a_320845]
-
musculare și în articulații, uneori, apare hemoliza, [[coagulare]]a intravasculară a [[sânge]]lui. Tratamentul se administrează în depedență de specia păianjenului. Aceasta cere determinarea exactă a speciei, pentru un tratament cât mai eficient. Din acest motiv, este preferabil să capturăm păianjenul viu. Păianjenul mort este greu de-l indentificat. Însă, instituțiile medicale nu despun de specialiști din domeniu și aplicarea acestor recomandări este imposobilă. Și-n plus, rareori păianjenul poate fi prins. Totuși, în regiunele unde mușcăturile de păianjeni sunt dese
Veninul păianjenilor () [Corola-website/Science/319516_a_320845]
-
în articulații, uneori, apare hemoliza, [[coagulare]]a intravasculară a [[sânge]]lui. Tratamentul se administrează în depedență de specia păianjenului. Aceasta cere determinarea exactă a speciei, pentru un tratament cât mai eficient. Din acest motiv, este preferabil să capturăm păianjenul viu. Păianjenul mort este greu de-l indentificat. Însă, instituțiile medicale nu despun de specialiști din domeniu și aplicarea acestor recomandări este imposobilă. Și-n plus, rareori păianjenul poate fi prins. Totuși, în regiunele unde mușcăturile de păianjeni sunt dese și situația
Veninul păianjenilor () [Corola-website/Science/319516_a_320845]
-
un tratament cât mai eficient. Din acest motiv, este preferabil să capturăm păianjenul viu. Păianjenul mort este greu de-l indentificat. Însă, instituțiile medicale nu despun de specialiști din domeniu și aplicarea acestor recomandări este imposobilă. Și-n plus, rareori păianjenul poate fi prins. Totuși, în regiunele unde mușcăturile de păianjeni sunt dese și situația economică este favorabilă, spitalele dispun de specialiști. Tratamente pentru înțepături minore, este ca pentru orice rană. Rana ar trebui lăsată să sângereze pentru a evita pătrunderea
Veninul păianjenilor () [Corola-website/Science/319516_a_320845]
-
să capturăm păianjenul viu. Păianjenul mort este greu de-l indentificat. Însă, instituțiile medicale nu despun de specialiști din domeniu și aplicarea acestor recomandări este imposobilă. Și-n plus, rareori păianjenul poate fi prins. Totuși, în regiunele unde mușcăturile de păianjeni sunt dese și situația economică este favorabilă, spitalele dispun de specialiști. Tratamente pentru înțepături minore, este ca pentru orice rană. Rana ar trebui lăsată să sângereze pentru a evita pătrunderea unor substanțe nocive (majoritatea rănilor nu vor sângera, deoarece acestea
Veninul păianjenilor () [Corola-website/Science/319516_a_320845]