4,413 matches
-
poate de aceea a sfârșit-o prost. Dacă dărâma și el măcar cât Hausman la Paris, vreo 300 și ceva mărunțiș, Dumnezeu l-ar fi iertat și i-ar fi rezervat o soartă mult mai bună la încheierea mandatului său pământesc. Cred că Dumnezeu, ar fi fost mulțumit, că au fost dărâmate atâtea lăcașuri ale stricăciunii lumești, unde doar culoarea banului are trecere, iar bunul Dumnezeu, a aflat prin serviciile sale secrete, despre bani, că sunt „ochiul dracului”. Pot s-o
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
sărit în sus la intervențiile acestea publice ale guvernatorului. Simpatia de care se bucură Mugur Isărescu, din intervențiile căruia oamenii obișnuiți nu prea par să priceapă mare lucru, cred că este o consecință directă a unei pioșenii formale, în fața unui pământesc zeu român al banilor. Când aude vreun discurs politic legat de finanțe și buget, românul care ar fi în stare să ia gâtul vecinului său de palier, că a parcat mașina pe locul lui, răspunde fără nerv și oricât l-
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
se lăuda pe toate drumurile că-i cinstit, fiindcă spune numai Adevărul, după un plonjon cu mașina, direct în mirificul peisaj al patriei de pe Valea Prahovei, a dat creștinește în primire, însă din urma sa au rămas pe lângă destule bunuri pământești, mai multe imobile și un „fleac” de șapte milioane de dolari. Cam așa stă presa noastră cea liberă, pe ici, pe colo, mai ales în punctele esențiale. Dar cică trebuie s-o prețuim, fiindcă este o presă liberă. Ei, sanchi
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
ocup au avut un rol decisiv, care poate fi imaginat, în existența omului obișnuit. Uite, să recapitulăm cele câteva zile dinainte de invadarea Poloniei...“ Nu mai puteai continua multă vreme zborul prin nori. Erai obligat să arunci o privire spre pustiul pământesc, să zărești, undeva, în forfota de furnici turmentate, un ac arămiu, cu gămălia ruginită, să recunoști statura unui bărbat, oho, chiar pistruiatul, lunganul nostru amic Matei Gafton care se legăna în ritmul frazelor, la doi pași de ascultătorul apatic. „Cunoști
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
deci, sub izmenele de un alb aproximativ, mădularul înfierbântat. Fierbințeala i-a urcat până-n urechi, deși numai el avea impresia că toată lumea, chiar și Mary care l-a rezolvat scurt, se uitau numai la excrescența lui. Ascuțirea asta a simțurilor pământești cică vine la cei aflați în pragul morții în ultimele ore de viață, o formă de zile mari, ca un fel de răgaz pentru a lăsa în deplină cunoștință ultimele indicații. Dacă asta era, Aleks n-avea nevoie de răgaz
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
n-are granițe, că nu contează limba În care prostul rage, Înjură - ba chiar prostia Românului e mai... - Te ascult, zic. Deci, prostia Românului e... - ...Spre deosebire de a Rusului - care-i... precum țara: nesfârșită; cât vezi cu ochii; jumătate de glob pământesc... Spre deosebire de prostia Neamțului: În colțuri, cubică, bine gospodărită, ai crede o mașinărie de-a lor - nemțească... Prostia noastră națională e, cum să spun eu: proastă, gălăgioasă, măruntă... Românul vrea să se dea drept un cocoș falnic, plin de pene, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
nopții, venind din atmosfera caldă, umedă și asudată a clubului, era rețeta perfectă pentru a te pricopsi cu o gripă. Dar eram Încă așa de fericită cu haina din piele de leopard, că nu-mi păsa de chestiuni atât de pământești. Ceasul din dubiță indica două și jumătate dimineața. La Silver, asta era ora de Închidere, În timp ce la Paradisiac abia acum Începeau lucrurile serioase. Am traversat râul Înapoi fără prea mare dificultate. Rămăserăm destul de tăcute pe drumul spre casă, ceea ce mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
și, aproape fără o nefericită excepție, nimeni n-a mișcat, nici n-a cutezat să protesteze. Nici un loc de cult, nici o universitate, nici un adăpost În care să poți fi la adăpost de arbitrar! Cu o mână febrilă, mângâie un glob pământesc de lemn vopsit, așezat pe o masă joasă, Înainte de a adăuga: — În Turcia e și mai rău. Nu sunt oare oaspetele oficial al lui Abdul Hamid, sultan și calif? Nu mi-a trimis el o scrisoare după alta, reproșându-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
se abătuse iar un potop de cartofi, însă nu se găseau articole de menaj. „Iarna se întunecă mai devreme”, îmi spusese tata cândva, cu un zâmbet pe care încerca să-l ascundă, „pentru că, din cauza zăpezii, forța de atracție a globului pământesc e mai mare și lumina cade mai repede din cer pe pământ. Când cantitatea de lumină prevăzută pentru o zi se epuizează, atunci ziua se termină și vine noaptea.” Așa îmi explicase el ziua și noaptea, iar eu îl crezusem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
gât și, atunci când le sosește ceasul, să primească moartea ca pe o eliberare, Raiul, Raiul sau iadul, sau nimic, ceea ce se Întâmplă după moarte ne interesează mult mai puțin decât se crede În general, religia, domnule filozof, este o chestiune pământească, nu are nimic de-a face cu cerul, Nu asta ne-ați obișnuit să auzim, Trebuia să spunem ceva ca să facem marfa atrăgătoare, Asta Înseamnă că de fapt nu credeți În viața veșnică, Ne facem că credem. Timp de un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
să plâng, pur și simplu stăteam pe trotuar și nu găsisem alt mod de a-mi manifesta neputința. Apoi a fugit și n-am mai văzut-o de atunci. Jim e mai trist decât până acum și pare o întruchipare pământească a melancoliei. Poartă un pardesiu gri, ros în coate, cămașă bej și pantaloni maro. Are părul castaniu, puțin grizonat, uscat la vârfuri și gras la rădăcină. Cred că dacă îți treci mâinile prin el, te umpli de mătreață. Chiar și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
Îl expediez repede”, zise, „dar susține-mă cu niște obiecții acute”. Fusese, bineînțeles, o Întâmplare. Și astfel am fost prins În plasă. 17 Așa au dispărut cavalerii Templului cu secretul lor, În umbra căruia pâlpâia o frumoasă speranță a cetății pământești. Dar Abstracțiunea, de care se lega efortul lor, Își continuă, pe tărâmuri necunoscute, viața-i inaccesibilă... Și nu o dată, În decursul vremurilor, ea și-a lăsat fluidul inspirației În acele spirite capabile să o primească. (Victor Emile Michelet, Le secret
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
gesturi de matroană amabilă, eșarfă la modă și taior de aceeași culoare cu pereții, care ne-a introdus cu un surâs prevenitor În sala mapamondului. Sala nu era imensă, dar amintea de salonul mussolinian din Palazzo Venezia, cu un glob pământesc la intrare și biroul de mahon al domnului Garamond tocmai În fund, părând a-l privi printr-un binoclu răsturnat. Garamond ne-a făcut semn să ne apropiem, și m-am simțit intimidat. Mai târziu, la intrarea lui De Gubernatis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
tron, alături de ei un războinic, și un alt rege Întunecat la piele. În fața regelui, un alt altar micuț pe care se găsea o carte legată În catifea neagră și o lumânare Într-un sfeșnic de fildeș. Lângă sfeșnic, un glob pământesc rotitor și un orologiu deasupra căruia se găsea o mică fântână de cristal, din care curgea un lichid de culoarea sângelui. Deasupra fântânii era probabil un craniu, din ale cărui găvane ieșea un șarpe alb... Lorenza Îmi gâfâia cuvinte În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
specific, pentru primire de mesaj. Din sursă neidentificată. Dănuț se oprește la jumătatea scărilor, apasă tastele și citește enunțul fluorescent, afișat pe ecran: " Ființe trecătoare, Luați aminte! Din rău, În și mai rău, Lucrurile degenerează aprioric Din Nahema, Sephirahul impurității pământești. Păziți-vă...! " Dănuț dă nehotărât din umeri și închide mașinal aplicația. Continuând să coboare. LILITH Noroc, boiz! Salve și ție, Bossule! Pace și plecăciune, vouă, adevărații mei bojogari și prieteni! Pulilă, Coilă și Curilă! Soarele apunea abrupt, în pantă, iar
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
dar le oferă tuturor dragostea Lui! Cu siguranță că pot fi opriți, cei răi și întinați. Să nu te îndoiești! Pot fi învinși de către aceia care sunt de partea Binelui Celui Veșnic Viu, cu ajutorul Potirului care a cules stropii vieții pământești a unui Fiu Prea Mult-Iubit, prin Armele purtate de Eroii de odinioară și prin energiile harice ale Cuvântului Făuritor, care zidește, Cuvântul cu puteri nemăsurate. Fie ca luptătorii oștirii celei luminate, muritorii cei ce au ales și au fost deja
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
trebuincios, pentru a se complini numărul sfânt. Quien sabe? Adâncă e Fântâna Sufletelor... Mai multe detalii decât v-am zis, nu cunosc nici eu, se scuză Îngerul. V-am expus predicțiile cu probabilitatea cea mai ridicată de obiectivizare, în timpul vostru pământesc. Aceasta este misiunea mea. Precum au spus și Iepurele, și Bursucul, decizia implicării voastre vă aparține, integral. Ce-mi place mie chestia asta bășinoasă și ambivalentă, cu decizia, cu libertatea de alegere! se inflamează Fratele. Pariez că îngerii nu sunt
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
cum...? Cum este cu putință?! se înveselește Dănuț, deși, întorcând capul, nu zărește în urmă nici o dâră de sânge pe caldarâm, iar gâtul radioasei Namile, pare a fi absolut intact. Stați potoliți, tovarășul vostru cel viteaz, nu mai aparține lumii pământești! le receptează Îngerul, subliminal, nelămuririle și îndoiala. De altfel, apele se vor despărți, pentru voi și pentru dânsul... Chiar acum! Ca și când l-ar fi auzit și înțeles, becurile din rețea își reduc emisia la jumătate. Iar strada se îmbracă într-
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
nedumerit. ... observați (custodele Georgescu abuza de acest verb, exhibându-l într-un veritabil tic, după socoteala Poetului) decorațiunile heraldice interesante de pe câmpul scutului, caracteristice sigiliului familiei nobiliare a Corvineștilor. Mai cu seamă, observați (iar...?) misterul, mistica simbolisticii numerelor patru, reprezenând pământescul, teluricul, profanul, omenescul; și cinci, reprezentând dezideratul transcendentului, al destinului, desăvârșirea, cerescul, orizontul, spiritualitatea și sacralitatea. Of, of, of și-un pantof! Apoi..., apoi ochii Avocatului îi fug iarăși acestuia, cruciș și curmeziș, stabilizându-se pe ecranul monitorului în funcțiune
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
mea! Bâțâindu-se binișor din creștet, cu pomeții săi învăpăiați de cuperoză, nenea Sandu se întinde după telefon. Stai liniștit, nebunule! îl oprește Uriel. Unde suni? N-ai pe cine să chemi în ajutor! N-ai înțeles? Nu există forță pământească, capabilă să li se opună ăstora! Bine, bine, bine, bre, bulibașule! îl gratulează Kojak, tușind în sec. Tu le știi pe toate, ca din cărți! Și ce să ne facem atuncea, zii? Rugăciunile? Nu, nu încă! Mai întâi, scoate dumneata
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
rade tot, absolut tot, după ce Africa se va fi rupt de Asia și se va fi prăbușit de cealaltă parte, ca o stâncă, în bazinul Atlanticului, revărsând un alt tsunami năprasnic, cel de grație, către orizontul diametral opus, al globului pământesc! Îți închipui, tu, prietene, ce fanfare, ce sindrofii, ce catastrofe titanice, minunate, mărețe, extraordinare, groaznice, se-apropie, de să te ștergi undeva, cu toate producțiile americănești futăcioase, de la Hollywood, în fața lor? Prostit, Fratele mai că uitase să răsufle. Ha, ha
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
toți, plutonierul Boiangiu murmură cu un glas răgușit de spaimă: ― Mi se pare, măi creștini, c-a sosit revoluția! Capitolul IX FOCUL 1 Joi dimineața, soarele răsărea în Amara prevestit de zori mai roșii ca totdeauna. Orizontul vopsit de flăcările pământești se împurpura tot mai mânios, până ce se ridică greoi globul soarelui, un cap scăldat în sânge proaspăt. Atunci lumina vîlvătaiei începu să pălească înăbușită de lumina zilei, scufundîndu-se parcă în zidul de foc ce tivea marginile cerului. Apoi, cu cât
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
lăsat în comună cu compania lui pentru menținerea ordinii și orice altă eventualitate. După ce exprimă lui Grigore condoleanțele cele mai sincere, în niște fraze ceremonioase și false, căpitanul spuse că prefectul Baloleanu cu maiorul Tănăsescu s-au închinat înaintea rămășițelor pământești ale regretatului Miron Iuga și apoi au trecut spre Ruginoasa și mai departe, dar că mâine speră să se poată reîntoarce. Grigore mulțumi cu vorbe la fel de ceremonioase, de care se rușina și totuși le pronunța, pe urmă își curmă o
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
ferea capul de plesniturile cravașei și bocea ca o muiere: ― Aoleu!... Aoleu!... Nu-s eu, dom'le maior! Iartă-mă, dom'le maior, că nu-s vinovat! Atunci trecu pe uliță carul cu patru boi, aducând coșciugul simplu cu rămășițele pământești ale Nadinei. În urma carului mergea preotul din Lespezi în odăjdiile cele mai bune, cu crucea într-o mână și cădelnița în cealaltă. Dascălul, bătrân și slăbănog, cânta versurile morților, uitîndu-se curios spre curtea primăriei plină de oameni pe brânci și
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
înlătură singuri. Este edificator în acest sens romanul „Oblomov” scris de Ivan Goncearov. În decursul istoriei, ura dintre bogați și săraci a provocat răzbunări înfiorătoare. Dar aceste evenimente istorice sunt ignorate de toți. Dacă cei ce reușesc să acapareze bogățiile pământești și să devină bogați, ar înțelege că ei sunt doar administratorii temporari ai acestor bogății și ar accepta 111 110 să dea, de bună voie și celorlalți, din ele, pentru școlarizare, pentru retribuirea corectă a muncii, pentru azil, etc., părțile
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]