3,617 matches
-
de a-i suporta urletele venite de la trei mii de mile depărtare era mai puțin înfricoșătoare decât aceea de a face față furiei Amandei în persoană. În clipele mai optimiste, Hugo își imagina că neveste-sii nici n-o să-i pese; în fond, ce era o aventură? Dar apoi, bărbatul își amintea că era vorba de o aventură cu Alice, femeia care era responsabilă pentru încheierea carierei Amandei de la Intercorp. De fiecare dată când se gândea la situația asta, Hugo simțea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
se întețea, iar vocea continua să-i introducă printre circumvoluțiuni o limbă dezgustătoare, de o moliciune perversă. I se făcu silă, avea un ghem în stomac, dar coborî treptele și porni cu pași rapizi pe alee, către poartă. Nu-i păsa de picăturile mari care-l loveau nemiloase, un duș natural i se părea cea mai bună soluție în acele momente, putea aduce dezmeticirea necesară de care avea atâta nevoie. Sau, cel puțin, așa spera... Puse mâna pe clanță, deschise poarta
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
Magicianule? Liniște. Până și ploaia tăcea. Vărsa cantități incomensurabile de apă din butoaiele divine, dar atât și nimic mai mult. Se ridică și o porni către casă, aproape împleticindu-se din cauza oboselii. Treningul îmbibat atârna din ce în ce mai greu, dar nu-i păsa. Mergea cu gândurile vraiște, așteptând un răspuns care întârzia să apară, ca și cum ceva l-ar fi oprit pe drum și nu i-ar mai fi permis să ajungă la destinație. Când trecu din nou prin fața benzinăriei, nu observă mașina parcată
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
m-am prins. Gata, iată noua experiență personală, sunt martor la o ploaie inversă, ce dracu ` mai vrei? Nu era mai bine atunci când umblam beat toată ziua? Ar fi putut să plouă și de la stânga la dreapta, tot nu îmi păsa. Îl căută din priviri pe moșulică. Acum chiar că îi voi trage un mare pumn în nas, mai ales că nici nu se mișcă, parcă suntem în Frumoasa din Pădurea Adormită, numai că aici va fi Bătrânul din Orașul Adormit
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
tristete în suflet, si cu un gust amar nemărginit, în amintirea acelor, vremuri, pe care le-a trăit în toată urâțenia lor. Ca în fiecare noapte, si în noaptea aceea... cu fața în sus, pe spate, Iorgu privea tavanul întunecat păsind în trecut. Năpădit de pădurea gândurilor lui, se simțea străin Si singur, zăvorât doar cu durerile, suferință si amintirile lui. Uneori i se părea că tavanul se lasă peste el, si pereții îl strâng din toate părțile, se apropie să
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
voia ei, prin naivitatea blânzilor ei ochi și a gurii mici și pure. Iși dădea seama că place. Cu o judecată dreaptă, ponderată, fără pretenții, perfect echilibrată, nimic nu o frământa, care trăia în clipa de față, fără a-i păsa de ceea ce a fost înainte, ori de ceea ce va fi mai târziu. Știa să trăiască clipă cu clipă. Iorgu era un bărbat blând, politicos, răbdător și de o sensibilitate aparte. Totdeauna, suferea mai puțin pentru dânsul, și mai mult pentru
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
un peisaj abrupt cu multă verdeață... o apă mare, învolburată, cobora din munți vijelioasă printre stânci. Iorgu trebuia să treacă de partea cealaltă a apei, ca să ajungă sus pe munte la Schit, pentru rugăciune. Printr-un vad, mai puțin adânc, păsind cu băgare de seamă pe pietre, a trecut de partea cealaltă a apei. Când, deodată, a văzut-o pe Vasilica. Stătea într-un docar tras de doi cai albi, ca spuma laptelui, si îl privea râzând. Era atât de tânără
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
în Studi di storia medievale e modernă per Ernesto Sestan, 2 vol. (Florența, 1980), ÎI: 451-494; H. Butters, Governors and Government în Early Sixteenth-Century Florence, 1502-1519 (Oxford, 1985); și S. Bertelli, "Di due profili mâncați e di un bilancino con peși truccati", Archivio storico italiano, 145 (1987), 579-610. Eseurile lui Cooper sunt acum colectate în volumul ei, Pier Soderini and the Ruling Class în Renaissance Florence, Bibliotheca Eruditorum 31 (Goldbach, 2002). 117 Despre tendințele oligarhice ale lui Paolantonio, vezi Francesco Guicciardini
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
pe atât și de curajoși, biruind orice altă spaimă sau simplă aprehensiune, recăpătând Încrederea deplină În noi Înșine și În semenii noștri. Nutrind o Încredere neclintită, chiar oarbă, În Domnul nostru Iisus Hristos, vom ajunge nu numai să nu ne pese de torturi, nici măcar de moarte, ci și s-o dorim din tot sufletul, dacă prin aceasta contribuim la apărarea credinței și a Țării. Iar prioritatea nr. 1 În năzuințele noastre permanente, cotidiene, căreia se cade să ne dedicăm cel mai
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
pentru că am nevoie disperată de el ! Adina Dabija 12 Dodo se uită Îngrozit la mine. Îmi părea rău de Ureche, de casetele cu Jethro Tull și marillion și, bineînțeles, de Puloverul maro (de hobbiți, la drept vorbind, nu prea Îmi păsa), dar, precum ligheanul, la fel și povestea mea de dragoste cu el Își pierduse Înțelesul și devenise absurdă, ca un cuvânt repetat la nesfârșit. — Ce s-a Întâmplat În tot timpul Ăsta cât am lipsit ? De ce nu mi-ai răspuns
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
Gură e Noaptea și ai cărui Dinți de Aur Sunt Stelele, pe Femeiușca Drăguță, Veselă și isteață, cu Fustă Scurtă, care DĂ din Fund și din Coate ca să Ajungă Departe, ba chiar și pe o Americancă Aventurieră căreia nu-i PĂsa decât de Fundul Ei Gras. Totul era scris cu virgule, Însă nu ca pe vremea poeziei sălbatice, În care muza Închega totul Într-o dulce mreajă, ci cu virgule Între Întâmplările și personajele unui colaj grosolan, alcătuit din tăieturi extrase
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
ușa de la cameră Întredeschisă, deși cei de la Securité, care patrulau noaptea pe coridoare, Îmi atrăseseră de câteva ori atenția că e periculos. Știam că se refereau la even- tualii confrați ai mohamedanului cel băgĂreț, dar mie de Ăștia nu-mi păsa nici cât negru sub unghie. răul pe care mi l-ar fi putut face ei, chiar dacă ar fi fost să năvĂlească peste mine În cameră În miezul nopții și să mă violeze, era infinit mai mic decât răul pe care
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
nu Îmi plătisem Încă rata la școală pe semes- trul În curs) puteam călĂtori fărĂ să-mi bat capul cu problema echipamentului polar, a cazării și a meselor, compania urmând să se Îngrijească de toate acestea. De altceva nu Îmi păsa. Scopul meu era să plec cât mai curând spre locul care Îmi apăruse În viziunea din anticamera lui Père Joseph. Dacă și cum aveam să-l Întâlnesc pe eschimosul din poză - rămânea la discreția destinului. Viziunea pe care o avusesem
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
strânsoare. — Trebuie să mă ajuți ! Eu sunt unica ta șansă ! strigă el, strângându-mă și mai tare, printre mici sughițuri. — Și ce trebuie să fac ? Cum aș putea să te ajut ? — Nu trebuie să faci nimic. Trebuie doar să-ți pese de mine. SĂ mă iubești ca pe un frate de-al tău aflat În suferință. — DĂ-mi drumul și te voi iubi ! Nu se poate să constrângi pe cineva să te iubească. mi-am eliberat picioarele din cizme și am
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
s-ar chema, pentru că am nevoie disperată de el ! Dodo se uită îngrozit la mine. Îmi părea rău de Ureche, de casetele cu Jethro Tull și marillion și, bineînțeles, de Puloverul maro (de hobbiți, la drept vorbind, nu prea îmi păsa), dar, precum ligheanul, la fel și povestea mea de dragoste cu el își pierduse înțelesul și devenise absurdă, ca un cuvânt repetat la nesfârșit. — Ce s-a întâmplat în tot timpul ăsta cât am lipsit ? De ce nu mi-ai răspuns
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
Gură e Noaptea și ai cărui Dinți de Aur Sunt Stelele, pe Femeiușca Drăguță, Veselă și isteață, cu Fustă Scurtă, care Dă din Fund și din Coate ca să Ajungă Departe, ba chiar și pe o Americancă Aventurieră căreia nu-i Păsa decât de Fundul Ei Gras. Totul era scris cu virgule, însă nu ca pe vremea poeziei sălbatice, în care muza închega totul într-o dulce mreajă, ci cu virgule între întâmplările și personajele unui colaj grosolan, alcătuit din tăieturi extrase
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
cu ușa de la cameră întredeschisă, deși cei de la Securité, care patrulau noaptea pe coridoare, îmi atrăseseră de câteva ori atenția că e periculos. Știam că se refereau la eventualii confrați ai mohamedanului cel băgăreț, dar mie de ăștia nu-mi păsa nici cât negru sub unghie. Răul pe care mi l-ar fi putut face ei, chiar dacă ar fi fost să năvălească peste mine în cameră în miezul nopții și să mă violeze, era infinit mai mic decât răul pe care
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
fericire nu îmi plătisem încă rata la școală pe semestrul în curs) puteam călători fără să-mi bat capul cu problema echipamentului polar, a cazării și a meselor, compania urmând să se îngrijească de toate acestea. De altceva nu îmi păsa. Scopul meu era să plec cât mai curând spre locul care îmi apăruse în viziunea din anticamera lui Père Joseph. Dacă și cum aveam să-l întâlnesc pe eschimosul din poză - rămânea la discreția destinului. Viziunea pe care o avusesem
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
strânsoare. — Trebuie să mă ajuți ! Eu sunt unica ta șansă ! strigă el, strângându-mă și mai tare, printre mici sughițuri. — Și ce trebuie să fac ? Cum aș putea să te ajut ? — Nu trebuie să faci nimic. Trebuie doar să-ți pese de mine. Să mă iubești ca pe un frate de-al tău aflat în suferință. — Dă-mi drumul și te voi iubi ! Nu se poate să constrângi pe cineva să te iubească. Mi-am eliberat picioarele din cizme și am
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
e așa de greu să găsești așa ceva? <vic50>: nu știu. Au fost femei care m-au iubit. <maya>: cred <vic50> ce cauți tu? <maya>: un om care să mă înțeleagă <maya>: care nu-mi observa bilbiitul, <vic50>: să nu-i PESE de el <maya>: da, exact <vic50>: altceva? <maya>: să mă iubească și să-l iubesc <vic50>: nu vrei mult Cum trebuie să fie ca sa il iubești? <maya>: bun, înțelegător, spiritual, educat <vic50>: trebuie să ajungi să-i cunoști aceste calități
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
uite, mie nu îmi pasă că ești impotent <vic47>: nu am zis că sunt <sabina>: nu ai zis. Am trăit doi ani cu un impotent <sabina>: în poza aia închisă sunt la braț cu el <sabina>: dar nu mi-a păsat <sabina>: am făcut o afacere împreună <sabina>: eu îi țineam afacerea, jigodia dracului <sabina>: îi făceam rost de contracte, mă culcam cu cei de la gardă financiară să ne lase în pace <sabina>: am băgat toți banii mei în ea <sabina
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
am simțit nimic <maya>: m-a apucat plinsul, nu mă puteam opri <vik47>: și el? <maya>: nu știe. L-a luat somnul <maya>: de alături se auzeau ceilalți <maya>: el sforăia și eu plingeam... <vik47>: <maya>: nici nu i-a păsat dacă am avut orgasm <maya>: s-a dezbrăcat, a așteptat să mă dezbrac, cu sula sculata <maya>: s-a suit pe mine și a pompat, apoi s-a dat jos și a adormit <vik47>: și tu, nimic? <maya>: m-am
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
de stupoare - nici somn, nici trezie. Nu luăm medicamente, nu mâncăm... Miercuri seara a sunat telefonul. - Da? - Am stat și m-am gândit... - Țușca!!! - Rățoi, nu e păcat de cei doisprezece ani de căsătorie? Eu te iubesc. Nu mi-a păsat niciodată de vârsta ta. Mă gândeam uneori că vom fi bătrâni. Vom sta împreună pe prispa - așa cum ai visat tu întotdeauna. Că vei cădea, poate, la pat, și te voi îngriji până în ultima clipă. Să știi, nimeni nu ar fi
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
pildă; acesta avea experiențe pe care ei nu le Încercaseră Încă; aveau vreme. Ori, poate, preveniți, le-ar fi evitat. Dar liniștea potrivită cititului trecuse, gîndurile din ultimul timp o tulburau; Thomas aproape că nu se mai recunoștea. Ce-i păsa lui de niște copii care nici nu erau ai lui? Erau. Și trebuia să afle cîte ceva despre unii dintre ei, măcar; chiar să-i vadă pe cîțiva. Să le vorbească, fără a le spune cine este, cine sînt. Să
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
coborînd glasul. „Somnul de după naștere... Cinci secunde cred că am dormit... Sau un minut... Doar să văd cum ieșea o asistentă cu ceva Înfășurat În brațe am apucat, cînd am deschis ochii... Niște cîrpe... Sau un prosop... Nu mi-a păsat prea mult atunci, eram tînără... Puteam să am și un fiu al meu, mai tîrziu. Dumnezeu m-a pedepsit, nu mi-a mai fost dat. Soțul meu e steril. Nici nu a vrut să audă de Cryos, i-am povestit
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]