4,121 matches
-
cît e statul Tău, De larg cît e brațul Tău. Să ne imaginăm că Dumnezeu a dat ascultare îndemnului înțeleptei mioare: a vîndut (-sacrificat) oile și și-a cumpărat o îmbrăcăminte pe măsură și trebuință. Să ne mai imaginăm că păstorul divin, astfel echipat, se reîntoarce printre săteni. Impresia posibilă o aflăm dintr-un colind din aceeași colecție: Eșiți, eșiți mari boieri, Colindăm, Doamne, colindăm, De vedeți pe Dumnezeu, Cum coboară de frumos, C-un hojmînt pînă-n pămînt, Scris e-n
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
anume prilej, are bucurie să petreacă la masa Domnului din ceruri, întinsă sub poala copacului mirific, între sfinți și între cumetri. Tatăl ceresc îl întîmpină cu drag, cum fusese și el primit cînd călătorise printre săteni ori îndeplinise rolul de păstor divin: Grăi domn din ceruri, «-Drag boier bătrîn, La masă șezîndu, Șezîndu și rîzîndu, Cu mere jucîndu, Șezi și-mi hodinește Și te veselește!». Sunt aspecte de comportament, cu ducere și cu întoarcere, care apropie pînă la familiaritate chipul lui
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
aluzive pentru a se lăsa impresia unui început de familie aleasă și dăruită în clipe augurale de către ocrotitorul divin; și început de domnie, fixată geografic și legendaro-istoric. Fratele de la domnie, din varianta în discuție, se numește Ciobănașul; celălalt joacă rolul păstorului bogat și gospodar, asemenea lui Dumnezeu din exemplele anterioare. Se resimte oarecare tautologie în onomastică: Mircea (din Mircea Ciobănașul), dincolo de radicalul mir, pare un (pre) nume consacrat pentru viața de stînă. Celălalt poartă cu discreție semne care încă îl mențin
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
goală. Partea narativă nu ne spune nimic: deocamdată, rămîne opacă în legătură cu amănuntele de aici; trebuie să ne adresăm altor surse. Ce-i spune cititorului versul: „Cu cîrligul supt genunche”? Ne lămuresc textele paralele. Cîrligul era semnul distinctiv și onorific al păstorului, cornul răsucit și de aur cu care berbecele din bestiarul fabulos spărgea negura în zorii zilei ca să se reverse astrul ceresc. Păstorul îl transformase în însemn comportamental, purtîndu-l cu mîndrie ori cu umilință, după împrejurări. Învățase lecția de demult. Răzlețitul
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
spune cititorului versul: „Cu cîrligul supt genunche”? Ne lămuresc textele paralele. Cîrligul era semnul distinctiv și onorific al păstorului, cornul răsucit și de aur cu care berbecele din bestiarul fabulos spărgea negura în zorii zilei ca să se reverse astrul ceresc. Păstorul îl transformase în însemn comportamental, purtîndu-l cu mîndrie ori cu umilință, după împrejurări. Învățase lecția de demult. Răzlețitul din balada Mircea Ciobănașul se afla pe un teren impropriu. De trei zile aștepta cu umilință, jos, la poartă, ca domnitorul să
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
albi umerei Lucea doi luceferei. Recunoașterea semnelor, inclusiv a fraților, domnitor și cioban, a fost hotărîtoare în fața scaunului de judecată. Semnele sunt aceleași, de pe vestmîntul lui Dumnezeu, din colindul cules de Sabin Drăgoi, dar și din compoziția portretului uman al păstorului mioritic. Am spune că judecata s-a încheiat; a izbîndit un anume aspect al mioritismului, acela al acțiunii. În acest punct poate fi reținută relația pe care o face Ioan Șt. Lazăr între Arjuna și păstorul carpatic (Bhagavad-Gità și Miorița
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
compoziția portretului uman al păstorului mioritic. Am spune că judecata s-a încheiat; a izbîndit un anume aspect al mioritismului, acela al acțiunii. În acest punct poate fi reținută relația pe care o face Ioan Șt. Lazăr între Arjuna și păstorul carpatic (Bhagavad-Gità și Miorița, în revista „Antract”, nr. 1, 2008, p. 10). Zeul Krșna l-a îndemnat pe Arjuna, aflat într-o situație dilematică, să acționeze pentru împlinirea legii universale (Drahma), ca finalitate a împăcării supreme; dincoace s-a pronunțat
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
universale (Drahma), ca finalitate a împăcării supreme; dincoace s-a pronunțat, cu discreție, tot o divinitate, dar mai apropiată, chiar familiară, în chip de cioban bătrîn care a slujit la oi pînă la albire. Alt parcurs îi este dat celuilalt păstor, asasinatul „pe-un picior de plai”. Poartă vestimentație comună, cu soare, lună și luceferei, deci se supune aceleiași jurisdicții mitice, dar partenerul de dialog este mioara, simbol al așteptării și meditației, nu al acțiunii violente. Să nu uităm: și soarele
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
motiv, dincolo de care este riscant să ne aruncăm privirea. Sistemul de semne mioritice este un exemplu în raport cu mitul lui Telepinus. Colindul Sculați, gazde, nu dormiți se cîntă și la fereastra plugarului (care se conformează ritmurilor vegetaționale), și la aceea a păstorului. Nu numai în cadrul oieresc întîlnim portretul consacrat prin însemne cosmice și destinale, de viață ori de moarte, de acțiune voluntară (tip Arjuna și „mic de ciobănaș”) ori de suspendare a ei (în sensul vestitor al mioarei), sub comanda nesmintită a
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
cu atît mai bine pentru identitatea fiecărui personaj în parte, ca și a stratului de cultură, a gradului de religiozitate. Imaginea Mariei nu se contopește cu aceea a măicuței cu furca în brîu, nici a Fiului din Treime cu a păstorului, chiar dacă devine din Om-om. Cadrul sărbătoresc și de început de resacralizare a lumii are putere unitivă. Este prilejul suprem și îndătinat, cunoscut în toate marile culturi mitologice, să se repovestească întîmplările exemplare: mituri, legende locale. În repertoriul creștinilor, pe
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
prilejul suprem și îndătinat, cunoscut în toate marile culturi mitologice, să se repovestească întîmplările exemplare: mituri, legende locale. În repertoriul creștinilor, pe primul loc se află patimile Mîntuitorului, ca probă de suferință și de izbăvire prin moarte. Întîmplarea dramatică a păstorului carpatic și-a găsit loc în același repertoriu al sărbătorilor de iarnă și tot în chip de colindă. Putem vorbi, așadar, despre două pomeniri ale morții, una “laică”, dar cu substrat mitologic (și religios “în fond”), cealaltă orientată în spirit
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
al cunoaște, Că pe dosul Fiului Scrisă-i luna și lumina. Și pe fața Fiului Scrisă-i raza soarelui. Și pe alui doi umerei Scrisi-și doi luceferei.... Alte exemple completează portretul cu imagini cîmpenești. Le găsim și-n evocarea păstorului: - «Nu mi-ați voi văzutu, Fiușorul meu Ș-alui Dumnezeu?». - «Noi de l-am văzut Nu l-am cunoscutu». - «Lesne de-al cunoaște: Ochișorii lùiu, Mura cîmpùluiu, Sprincenele lùiu, Peana corbulùiu. Săbioara lùiu, Tăiată-n săgeată Chiar pe mîna dreaptă
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
precis, Dunărea, dat fiind că malurile ei au atras adesea mulțime de lume. I se cer bătrînei semnele de identitate ale tînărului; urmează, firește, schița de portret cu trăsături care țin de sfera vegetalului, prezente și în variante privind înfățișarea păstorului; cu unele distincții deloc neglijabile. Ele vizează latura voinicească a eroului pierdut, alternînd cu reprezentări fioroase din lumea animalelor ucigașe. Așa se proceda în societatea veche a fratriilor războinice: Călușălul lui, Puiu zmeului; Șăulița lui, Țeasta zmeului; Chingulița lui, Două
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
vîlcele mici, Scotea buruieni dulci, Punea la răni mici; Pă vîlcele mari, Scotea buruieni tari, Punea la răni mari. Și ea-l căuta Și mi-l vindeca. Scena aceasta finală își are corespondent într-un text mioritic propriu-zis. La rugămintea păstorului, de data aceasta aflat și el în stare critică, bătrîna pune în mișcare virtuțile magice ale plantelor, pentru a da curs benefic stării suferindului: Maică, maica mea, Gătește-mi vatra de foc Ca să-mi sameni busuioc: De-o ieși frumos
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
mamei, Lemminkäinen renunță la aventura eroică. El cedează în favoarea erotismului, în compania fetelor frumoase și “libere” care-l așteptau acasă. Deocamdată, Eros are ascendent asupra lui Marte, ca și a lui Thanatos. În sfîrșit, aventura tot “pură”, dar tragică, a Păstorului mioritic. De data aceasta, Thanatos nu mai are răbdare. Păstorul, la rîndul său, deși de aceeași statură voinicească și curajos ca Arjuna și ca “mic de ciobănaș”, se decide să-l înfrunte pe Thanatos, “cunoscînd” dinainte riscul pe care și
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
în compania fetelor frumoase și “libere” care-l așteptau acasă. Deocamdată, Eros are ascendent asupra lui Marte, ca și a lui Thanatos. În sfîrșit, aventura tot “pură”, dar tragică, a Păstorului mioritic. De data aceasta, Thanatos nu mai are răbdare. Păstorul, la rîndul său, deși de aceeași statură voinicească și curajos ca Arjuna și ca “mic de ciobănaș”, se decide să-l înfrunte pe Thanatos, “cunoscînd” dinainte riscul pe care și-l asumă. În acest caz, se cuvine să judecăm oportunitatea
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
o mie de fețe Se știe că miturile, legendele (textele folclorice, în general) cunosc mari mutații de formă și de sens de la o epocă la alta; de aceea, lectura literală și strict sincronică duce la înțelesuri prea adesea înșelătoare. Cazul păstorului mioritic acuzat că n-a pus mîna pe ciomag, în cunoscuta împrejurare critică, mi se pare că trebuie regîndit cu răspundere și competență. Intențiile de politizare, cum se observă adesea, comentariile superficiale, răutăcioase nu-și au locul. Interesează, dacă este
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
știu de ce, dar îți vine să plîngi”. Există, așadar, un „nu știu de ce” care s-ar cuveni să stea în atenția exegeților români, pentru că aici se află nodul de înțelesuri de dezlegat și nu lansajul în polemici sterile. Conflictul dintre păstori nu este decît punerea în scenă a unei interogații grave și obsedante (cu suport în abisalul arhetipurilor comune popoarelor de mare tradiție agro-păstorească) și care și-a găsit o formă de exprimare în spațiul carpatic. Nu trebuie să deruteze că
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
simplu analfabet. Moartea se arată aceeași pentru toți și nimeni nu-și poate dovedi vitejia în fața ei. Își schimbă doar fețele. La vîrsta mitică a ivirii și problematizării morții, mesagerul lua chip de zeu. Ca să repet, corespondentul de peste veac al păstorului mioritic este Dumuzi, zeul-păstor al sumerienilor. Au urmat mulți alții, rezultatul rămînînd neclintit. Diferența se constată doar în privința comportamentului în momentul experimentării în fapt. La vestea că moartea se află în apropiere, Dumuzi se vaită cu disperare și cere forțelor
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
autorități sau de divinități patronale, care aveau în stăpînire, fiecare în parte, sectoare distincte din organizarea cosmică și socio-umană. Dacă se făcea resimțită o neregulă pe pămînt, ei credeau că începutul neregulii se făcuse deja la nivelul patronatului. Dumuzi, ca păstor, reprezenta treapta a șasea din panteonul sumerian, poziție destul de înaltă dacă ținem cont că existau în total șaptezeci de autorități patronale în serie ierarhică. Într-o nouă secvență de timp, dacii au valorificat funcția ierarhică a patronatului pe terenul medicinii
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
a da iama în bucate”, adică a face risipă peste măsură. Dar zicala pare să-l împace pe Yama cu Telepinus. Pe de altă parte, paralala Yama-Telepinus invocă, cel puțin de la distanță, mitul Proserpinei, fecioara răpită înainte de nuntire, ca și păstorul mioritic (sumerian ori carpatic), de către forțele infernale. Ca și în cazul patronatului sumerian, actul în sine a provocat dezordine la toate nivelele de ființare cosmică. A fost nevoie de înțelegere între puterile aflate în conflict, între „Marele de Sus” (după
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
din alte narațiuni. Spre exemplu, Enkidu se oferă să coboare în infern pentru a aduce de acolo pukku (toba) și mikku (bețișorul de tobă), obiecte sacre, atribute ale zeiței Inanna și, cu siguranță, ale zeului-păstor, Dumuzi (prin extensie, și ale păstorului carpatic, devenite fluier și botă). Ca și în cazul lui Orfeu, accesul în lumea subpămînteană era permis celor vii cu condiția respectării unor convenții. Ghilgameș îl sfătuiește pe prietenul său să se supună următoarelor „porunci”: „Nu cumva să îmbraci straie
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
neștiutorul, acela care așteaptă moartea cu frică și cu jelanie (gîndindu-se la ea ca la răul cel mai mare din lume), decît individul care își așteaptă sfîrșitul „pregătit” și cu „împăcare”. Miorița se află în prelungirea acestei mitici funerare. Dacă păstorul s-ar fi lamentat la vestea că se pregătește o agresiune împotrivă-i, ar fi fost reeditată varianta epică a lui Dumuzi; dacă ar fi dat semne de enervare și de violență, nu s-ar fi deosebit de comportamentul opac și
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
fost reeditată varianta epică a lui Dumuzi; dacă ar fi dat semne de enervare și de violență, nu s-ar fi deosebit de comportamentul opac și gălăgios al zeiței Iștar, la poarta Infernului, înainte de experimentarea pe cont propriu și de inițiere. Păstorul carpatic nu repetă nici aventura deșartă a lui Ghilgameș, și nici pe aceea a eroului „tristei figuri” din Tinerețe fără bătrînețe..., în căutarea unui simulacru al vieții veșnice. El „știe” deja că toate sunt eșecuri. De aceea nu-i rămîne
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
sumerian despre Dumuzi. În acest punct se simte vechiul statut al patronatului. Potrivit lui, nenorocirea (de ordine suprafirească) în care cade stăpînul îi cuprinde pe toți cei aflați în grija sa. Într-o primă instanță, mioara se bocește pe sine, în vreme ce păstorului îi stă deschisă calea unei călătorii, de data aceasta nefiind vorba de coborîre, ci de urcuș, „pe-o gură de rai”. Extremele se unesc, topografia mitică se uniformizează, iar păstorul carpatic se delimitează de îndepărtatul său confrate de suferință, Dumuzi
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]