3,902 matches
-
împăcarea omenirii, liniștea inimei și a minții, îndurarea și nepizmuirea, si cu toate aceste de tot atâtea mii de ani, de la începutul lumii, războaiele presură pământul cu sânge și cu cenușă. În locurile pe unde au înflorit odinioară cetăți frumoase pasc pe risipe turmele, și ceea ce necesitatea au ridicat, ura au dărâmat; ba, chiar în numele celuia care propovăduia iubire, s-a ridicat în nenumărate rânduri sabia și chiar astăzi aceiași cruce, același simbol de mântuire e în ajunul de a încurca
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
stil mare și cu succes însemnat, încît, prin bogăția turmelor lor de oi, sânt vestiți în Rumelia toată. În vremea iernii, când omătul acopere înălțimile munților, ei[î]și mână turmele în văile cu o climă mai blindă și le pasc, nomadizând pe șesurile pline de iarbă până chiar înlăuntrul Greciei libere, iar, când se întoarce primăvara, negrile sate de corturi ale pribegilor ciobani români dispar din câmpie, căci ei se întorc la munte. Sobri, având instinct de căsnicie și industrie
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
drumul spre casă. El adormise în valea "aducerii aminte". Cum ieși din cercul magic al zânei, începu a nu mai cunoaște lumea. Ajunse într-un loc unde știa că e un oraș mare și nu găsi decât ruine pe care pășteau caprele. Întrebă pe păzitor de nu știa unde e orașul cutare, dar acesta răspunse că neam de neamul lui nu pomenise acolo decât ruine. Trecu mai departe și, unde fusese acum trei zile un pustiu întins află un oraș foarte
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
pe care o dorea, îl irită și spuse mai departe: "Tu ești victima ușoară a unui om periculos, Vintilă. Ești un încrezător și mă mir că la vârsta ta apreciabilă te-arunci cu capul înainte și nu vezi ce te paște!" "Mă Costaichie, zise Vintilă și râse iar în prada unei mari veselii, eu de când te cunosc, numai prăpăstii spui! Ești om cu liceu, dar uită-te la mine; uită-te! Și în clipa aceea mâna lui Vintilă țâșni ca o
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
celei pe care ți-o dă răzbunarea, al unei certitudini că pedepsești, condamni pe cineva, fiind vizitat de gândul că toți vor plăti și nu se vor putea spăla de disprețul meu, chiar dacă acum trăiesc ca vitele în pășune și pasc și li se pare că sânt liberi și fericiți... totul se plătește și vina colectivă nu va face mai ușoară suferința individului, care va urma. Iată deci semnificația amorțirii sufletului meu, în care zăcuse speranța că ea, Matilda, va fi
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
își făcuse părul cozi. Se vroia iarăși fată, după ce în mod deliberat refuzase să fie mamă? Ca o fantasmă trecu pe lângă mine acest gând, în timp ce parcă n-ași fi zis că mânca din tot ceea ce îi etalasem pe pat, ci păștea ca o vițică: de ici, din ficatul de gâscă, de colo, din macaroanele groase (măduvioarele), de dincoace, mușcând din păstăile lungi, pe care le sugea îndelung... Avu apoi o atenție la pândă, după ce termină. Frumoșii ei ochi rămăseseră nemișcați într-
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
fericit... "Ciceo, mi-a spus, povestește tu restul... Gândirea ta de avocat și de fost judecător, în acest final, e mai potrivită." Într-adevăr, când am aflat în ce dificultate intrase prietenul meu mi-am dat imediat seama că îl paște o mare primejdie: cum să dovedești, într-o ucidere, că ai fost, fără martori, în legitimă apărare? Pentru un avocat (și cu această gândire a mea într-adevăr de avocat orice speculație se încheie) individul, deși s-a născut liber
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
în gât, din care pricină parcă îl gâdilă; ați simțit vreodată așa ceva, la spaimă sau în clipe de groază, când mintea rămâne intactă, dar nu mai are nici o putere? Mie, de exemplu, mi se pare că, dacă pe om îl paște pieirea inevitabilă, se prăbușește casa peste el, atunci, deodată, simte nevoia să se așeze, să închidă ochii și să aștepte - fie ce-o fi!... Deci din clipa când a început această slăbiciune, preotul, cu gesturi rapide, tăcut, i-a lipit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
al prințului Mâșkin. — Maria Alexandrovna nu-i acasă, spuse ea, privindu-l mai ales pe general, a plecat cu domnișoara, cu Alexandra Mihailovna, la bunica. — Și Alexandra Mihailovna e cu ei! Doamne, ce ghinion! Și, imaginați-vă, doamnă, totdeauna mă paște acest ghinion! Vă rog din suflet să le transmiteți plecăciuni din partea mea, iar Alexandrei Mihailovna să-i amintiți... într-un cuvânt, transmiteți-i că-i doresc din toată inima ceea ce și dumneaei și-a dorit joi seara, în sunetele baladei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
în onoarea dumneavoastră, atât de mult s-a bucurat... Voi să mai adauge ceva, dar nu găsi ce. A ajuns să se simtă penibil, mă așteptam la asta! îi șopti deodată Evgheni Pavlovici prințului la ureche. Nu credeți că ne paște o primejdie? E semnul cel mai sigur că, de ciudă, ar putea trânti ceva atât de excentric, încât, poate, nici Elizaveta Prokofievna n-o să-și păstreze cumpătul. Prințul îl privi întrebător. — Nu vă e teamă de excentricități? adăugă Evgheni Pavlovici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
târgoveț, ce culegea mere într-o grădină, de când sta orașul acela? - De când lumea, răspunse omul culegând mai departe. Peste cinci sute de ani omul pururea tânăr trece iar prin acel loc, dar de oraș nici urmă. Un cioban singur își păștea oile, cântând din fluier. - De când s-a risipit orașul de aci? întrebă el. - Ce oraș? i se răspunse. N-a fost niciodată, tot câmp limpede, bun de pășune a fost aci. - Într-alt rând omul pururea tânăr găsi aci un
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
onestitatea onor. d. Slăniceanu în special se mai dovedește și dintr-altceva. Furajul în București costă pentru un cal 94 bani, în București unde, precum se știe, nu sunt fânețe în mijlocul orașului. În Dobrogea, țară foarte bogată în pășune, unde pasc {EminescuOpXII 202} sutele de mii de oi ale mocanilor, furajul costă 1 franc 12 bani de cal, conform contractului pe care onestul ministru l-a încheiat cu onor. Saniel Marcus, ginerele onor. Rosental, cel cu furniturile cari au atras votul
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de organizația socială, de greutățile ce i le impun esploatatorii străini, să devie vegetarian. Și cu toate aceste cheltuiala de putere musculară ce i se cere, manu militari chiar, este nemăsurat de mare pe lângă cea din vremea în care el păștea oile pe moșiile boierilor și ara mai numai pentru trebuințele lui. Vechiului proprietar istoric, care avea o sinceră iubire pentru oamenii lui, cu cari trăise din neam în neam împreună, i s-a substituit noul proprietar parvenit sau arendașul grec
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
e sporită, dar distrusă cu necruțare. Iată de ce omul fără credință seamănă cu o ființă care se automutilează: își taie azi un deget, mâine își scoate un ochi, poimâne își amputează un picior etc. Cea mai mare primejdie care-l paște pe om este "complexul lui Iuda". Neputându-și suporta și înfrânge păcatul trădării, Iuda a comis un păcat și mai mare sinuciderea. Antropocentrismul creștin al Părintelui Stăniloae produce și o altă răsturnare, cea a raportului dintre microcosm și macrocosm. În
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
dacă nu e Nimeni, nu e nici nume"396. Teleucă descifrează taina lui Nimeni în replica băietanului care-și ascunde numele când stăpânul fâneței îl ispitește să-i spună cum îl cheamă și al cui este calul pe care-l păștea pe ogorul lui: "Eu nu-s eu și nici calul nu-i al meu". E aceeași "viclenie" a lui Ulise. Teleucă se arată uimit că aceeași replică a descoperit-o Roland Barthes undeva în Burgundia, la mii de kilometri de
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
pământul natal ia proporțiile fabulosului boreal. Fiorul liric este autentic și câteva poeme despre iarnă sunt notabile: „Ninge cum n-a mai nins de-o viață, / Lerui-ler, lerui-ler,/ Ning peste sănii călătorite în ceață; /săniile ruginesc la poarta raiului,/ Caii pasc iarba sfântă în cer..., / Cling-cling! Lerui-ler! (Ninge). Există o vizibilă interferență între peisajul bucovinean și peisajul moral, dominat de o tristețe difuză a amurgului vieții, poezia senectuții fiind mai persistentă în versurile ce vor intra în volumul postum Sonete (1983
VICOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290548_a_291877]
-
Într-un timp creștin, marcat de sărbători creștine, precum Paștele, Crăciunul, Rusaliile și Boboteaza ș...ț Conținutul acestui timp nu are Însă prea mult de-a face cu credința Bisericii, cu liturghia și cu sacramentele ei. Obiectele și ritualurile magice (paști, măști, travestiuri, săbii, frunze, capete de porc, dansuri etc.) au adoptat uneori un nomenclator creștin, s-au insinuat adesea Într-o cronologie creștină, au imitat sau doar Împrumutat limbajul, simbolurile și valorile vieții creștine, fără Însă a se lăsa cu
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
rezultate prin schimbarea identității (căci este categoric vorba despre o depreciere, despre o involuție care, În urma unei relații de impunere Între două personaje, Împinge umanul spre sub-uman, spre animalic, vegetal ori mineral), sunt proiectate pe un timp limitat. Un cioban păștea oile În basmul Ioan Voinicu. Vine o pasăre și ciugulește, iar el prinde dragoste de pasărea care, parcă, Îl Îndemna s-o prindă. Când s-a mai dus cu oile, În locul păsării a venit o zână, care-i spune a
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Într-o legendă, Dragostea. Hulubii, Sfânta Duminică a avut un fecior, Ioniță, și, pentru că el a greșit, n-a mers la biserică de ziua ei, ci la joc, mama lui l-a blestemat să fie șapte ani șerpe și să pască porcii. Fata unui om sărac, care se Însurase a doua oară și luase o femeie cu două fete, era chinuită și necăjită de mașteha sa. Cum venea duminica, femeia rea le gătea frumos pe fetele ei și le trimetea la
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
duminica, femeia rea le gătea frumos pe fetele ei și le trimetea la biserică, dar pe fata bărbatului o trimitea În zdrențe. Fata Însă avea niște straie frumoase În pădure, lângă o apă. O vede și fiul Sfintei Duminici care păștea porcii și o Îndrăgește. Fata se sperie când vede pe cămașa sa un șarpe. La Întrebarea dacă vrea să fie a lui, că numai așa Îi va da cămașa, ea răspunde afirmativ. Într-o altă zi, fata iar a venit
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Testul nr. 9 Rezolvă cerințele, cu privire la fragmentul de mai jos: CAPITOLUL ACTUL III, SCENA VIII CRĂCĂNEL: Mița? (caută să se ascunză undeva.) MIȚA (coborând la el): Nu te-ascunde, bibiloiule! gândeai că nu o să te prinz, 'ai? De când te pasc, gândești? Aici e la Ploiești, 'ai? în costum de bal, 'ai? ... DIDINA: De azi-dimineață de când ai plecat de acasă, câte ceasuri sunt? știi? PAMPON: Îți spui eu acasă ce a fost... CRĂCĂNEL: Mițo, Mițo, îți spui acasă... MIȚA: Nici un cuvânt
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
se-ntâmplă totdeauna în carnaval... Ei! d-ale carnavalului! Să-mi dați voie, coconițelor, să vă isplic eu încurcătura pe larg la masă. (Crăcănel și Pampon foarte mulțumiți.) (I.L. Caragiale, D’ ale carnavalului) 1.Explică sensul expresiei subliniate: De când te pasc, gândești? 2.Motivează folosirea repetată a apostrofului în fragmentul dat. 3.Transcrie două coordonate spațiale. 4.Transformă în vorbire indirectă ultima replică. 5.Ilustrează comicul de limbaj cu două exemple din fragment. 6.Menționează două trăsături ale textului dramatic. 7
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
Fânațele Câmpulungului”, arată locul folosit în devălmășie, unde erau trimise vitele mari la păscut, fără oi și cai, care, după cum arată toponimele, aveau locuri separate, folosite tot în devălmășie, la fel cu toloaca, imașul și locurile libere dintre case, unde pășteau mieii înțărcați, rațele și gâștele. Păscătura Vămenilor era așezată în partea de nord-vest a satului, vecină cu Fânațele Câmpulungului, intrate în hotarul satului Vama prin abuz, atât din partea unor locuitori din Vama, cât și a unora din Câmpulung <footnote Vezi
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
sună barbar), numite dușegubine, apoi gloabe în caz de tâlhărie la drumul mare sau furt de vite, de cai și stupi, furt din case și de produse agricole, pentru cauzarea de rană sângerândă, călcarea hotarului vecin în scopul de a paște vitele, a tăia nuiele, a vâna și a pescui. În caz de omucidere, procesul era judecat de instanțele domnești, însă nici un document care se referă la omucidere nu implică locuitori din Vama. Se poate ca documentele să nu fi consemnat
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
intre în hotarul mănăstirii Voroneț. Documentul emis la 26 octombrie 1630 de domnul Moise Moghilă care denumește comunitatea satului vămeni, întărește mănăstirii Voroneț braniștea din munții Câmpulungului și interzice vămenilor și câmpulungenilor de a vâna, de a pescui, de a paște oile sau alte animale sau de a cosi: „câmpulungenii sau vămenii sau fiecine vor fi cosând sau îmblând după fiară sau pe vale după pește, să aibă a le lua (paznicii călugări-n.a.) tot ce vor găsi la dânșii
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]