2,986 matches
-
permanentă. Sunt articole semnate neutru Ion Călimară, pseudonim sub care, se pare, se ascunde Geo Dumitrescu. Considerațiile teoretice cu privire la necesitatea unei asemenea rubrici - ironice, e drept - sunt avute în vedere de abia în numărul 8 al revistei, cel neapărut. Primul pamflet, apropiindu-se ca stil de violența celor argheziene, schițează portretul "naționalistului" păstrând și în titlu ghilimelele acestea care par a-l enerva cumplit pe "d. D.", cel care și-a descoperit vocația de luptător, în copilărie, "încă de când traversa gârla
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
literaturii..." ca pe un eveniment de seamă"151. Cazul Călinescu este un alt articol, semnat de data acesta Raul Teodorescu, care se opune campaniei declanșate în presă împotriva criticului, și notele de la rubrica Relief 152 îi sunt în parte dedicate. Pamfletul din acest număr de la rubrica Insectar îl viza pe D. Caracostea sub numele de Greierele borțos 153, semnat tot Ion Călimară. Insectarul se îmbogățea acum cu o parte teoretică despre ce înseamnă "vânătoarea de insecte", adevărată "artă pentru artă" aceasta
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
îl viza pe D. Caracostea sub numele de Greierele borțos 153, semnat tot Ion Călimară. Insectarul se îmbogățea acum cu o parte teoretică despre ce înseamnă "vânătoarea de insecte", adevărată "artă pentru artă" aceasta presupune înfigerea acului în spatele insectei (redactarea pamfletului) și urmărirea apoi "cu sadism" a chinurilor victimei, ceea ce înseamnă că articolele din Albatros nu rămâneau fără ecou. Ion Călimară realizează, în numele redacției, și o ipotetică ierarhie a insectelor căutate pentru a fi străpunse. În vârful acestei ierarhii se situează
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
fabulă de altminteri. Textul e construit cu grijă, prelungindu-se cât mai mult momentul apropierii de victimă, introducerea devenind un fel de pânză de paianjen în care insecta este lăsată să se încurce. Dacă, până la acest număr, titlul rubricii sugera pamfletul, fără ca vreo referire directă la el să se regăsească în cuprinsul articolelor, de această dată, introducerea oferă prilejul dezvoltării unei alte fabule, prezentarea lui D. Caracostea în ipostaza de insectă permițând accentuarea laturii grotești a portretului: "ți-l imaginezi (porcin
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
trecerile de la serios la ironic, de la limbajul standard, de la stilul oficial la grotesc și parodic vor caracteriza și creația principalilor reprezentanți ai grupării. Mult mai în ton cu articolul de pe prima pagină este însă cel de la rubrica Insectar, Oltenii, un pamflet dur la adresa colegilor de breaslă (vizează, în mod special, un redactor al unei gazete fasciste), a ziariștilor și cronicarilor literari care publică într-un "cotidian de 3 lei". Asemănați cu zarzavagiii, li se reproșează marfa proastă, "zarzavatul uscat și putred
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
întotdeauna greu de anticipat modul în care va reacționa în astfel de condiții și care sunt efectele stărilor de panică. Nu știm dacă Ion Caraion, semnând Anatol sau Artur, își deosebea notele scrise pentru Securitate de scrierile ficționale sau de pamfletele inofensive în alte vremuri, dacă a dorit să provoace suferință sau nu și, în consecință, informațiile pe care le putem obține printr-o lectură a lor și chiar prin contextualizarea lor sunt, poate, corecte, dar parțiale. Toate acestea se pot
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
franceze pare însă a fi contrazis de prezența în paginile revistei a articolului elogios la adresa lui R. M. Rilke. Poeziile publicate în ambele reviste sunt eterogene din punct de vedere tematic și inegale ca valoare. O specie mult mai interesantă este pamfletul unde găsim rezonanțe caragialiene. Un caracter mult mai virulent îl au articolele din numărul 8 al revistei, dar acesta nu va mai reuși să apară, publicația fiind interzisă/desființată sub un pretext stupid, lipsa de activitate pe timpul verii. "Mitul" pe
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
4. 149 Albatros, an I, nr. 7, p. 8. 150 Sergiu Filerot, ""Albatros" nr. 8 a rămas în șpalturi", în Reîntâlniri, op. cit. 151 Ibidem, p. 40. 152 "Așadar, pe ce s-ar putea fundamenta o incriminare oficială a lucrării? Pe pamfletele strâmbe și obraznice ale unui Loyola ("Chemarea Vremii"), pe care crunta incultură și puerila inconștiență îl denunță sub orice pseudonim? Judecățile valabile emise nu justifică deocamdată prohibirea cărții. Lucrarea d-lui pune tragica problemă a unei autonomii a literaturii în cadrul
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
înapoiate de negativism în orice întreprindere spre și mai bine”5) și lipsa de reacție în fața urîtului. Tema principală de discuție o constituia anarhia edilitară, proliferarea odată cu micul comerț a barăcilor, chioșcurilor, șandramalelor. „Edilii noștri - ricana autorul anonim al unui pamflet - nu cultivă decît baraca. Unica lor grijă este cultul barăcii, și oriunde găsesc un locușor gol, fac ce fac și construiesc o baracă. [...] Astfel, la Bacău, baraca este un edificiu public, este un monument și o operă de artă, oricum
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
minorităților, populațiilor autohtone, femeilor sau homosexualilor (Laycock, 2001: 35-40). Poporul urma să primească puterea, adică poporul privit ca sumă de individualități, prin deființarea instituțiilor de mediere și a mecanismelor de reprezentare din procesul de fabricare al politicilor publice. Într-un pamflet din 1992, Partidul Reformei exclama: "În Ottawa, fiecare grup de interese contează, cu excepția unuia singur: Canadienii (ibid: 61). La fel ca în cazul discursului critic populist promovat de partidul american Tea Party, Reformiștii au identificat vinovații de serviciu în intervenționismul
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
secolul al XVIII-lea. De-a lungul timpului, se pot observa exemple premoderne ocazionale de jurnalism literar narativ, în parte deoarece aceste forme coincid în preocupările lor. În ceea ce privește formatul, toate genurile în afară de romanul modern sunt oglindite în foile volante, cărțile, pamfletele sau "cărțile de știri", gazetele, foile cu știrile zilei și ziarele care s-au dezvoltat după introducerea pe scară largă a tiparului. Latina, franceza și anglo-normanda erau limbile favorizate pentru proză înainte de Renaștere. Existau, bineînțeles, relatări în engleza veche și
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
mai multe fronturi. Un exemplu de o provocare la adresa presupunerilor în legătură cu modul în care lumea ar trebui să fie percepută și un atac asupra artificialității eufuismului poate fi găsit în cel mai vechi tratat feminist păstrat în limba engleză, un pamflet publicat în 1589 de o nobilă anonimă, Jane Anger Her Protection for Women. Pamfletul, o formă timpurie de jurnalism în limba engleză, dar în acest caz în mare parte informativ sau discursiv în formă, combate un tratat misogin (care apăruse
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
lumea ar trebui să fie percepută și un atac asupra artificialității eufuismului poate fi găsit în cel mai vechi tratat feminist păstrat în limba engleză, un pamflet publicat în 1589 de o nobilă anonimă, Jane Anger Her Protection for Women. Pamfletul, o formă timpurie de jurnalism în limba engleză, dar în acest caz în mare parte informativ sau discursiv în formă, combate un tratat misogin (care apăruse anterior dar care anu a ajuns până în zilele noastre) atunci când Jane Anger se leagă
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
formei prozaice a eseului atunci când Francis Bacon a publicat pentru prima dată Essays (Eseuri) în 1597, în realitate el doar a dat un nume formei pe care a împrumutat-o de la Montaigne (Bush, 194-95). După cum sugerează Jane Anger și alte pamflete din acea vreme, o formă de proto-eseu a fost practicată mai demult, fie că reflecta discuțiile religioase, statale sau despre agricultură și are într-adevăr rădăcini clasice. Scriitorii au încercat să analizeze sau să supună materialul unui test critic, fie
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
conflictul deschis de la sfârșitul secolului al XIX-lea dintre ce stil de știri era mai potrivit pentru acele sarcini: modelul informativ sau cel de tip "story". Un alt exemplu în care este atacată ideologia reflectată în stil se regăsește în pamfletul lui William Kemp, Nine Daies Wonder, apărut în 1600. În acest pamflet este atacat stilul baladei. Mai mult, relatarea lui Kemp poate fi considerată un exemplu timpuriu de jurnalism literar narativ. Kemp practica o formă veche de dans englezesc numită
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
știri era mai potrivit pentru acele sarcini: modelul informativ sau cel de tip "story". Un alt exemplu în care este atacată ideologia reflectată în stil se regăsește în pamfletul lui William Kemp, Nine Daies Wonder, apărut în 1600. În acest pamflet este atacat stilul baladei. Mai mult, relatarea lui Kemp poate fi considerată un exemplu timpuriu de jurnalism literar narativ. Kemp practica o formă veche de dans englezesc numită dansul Morris, în care dansatorul poartă clopoței la picioare. În urma unui pariu
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
omilii. Mai mult, majoritatea relatărilor senzaționale scrise în secolele al XVI-lea și al XVII-lea aveau o morală. Dar o altă motivație pentru scriitor și tipograf este profitul care însoțea dezvoltarea clasei mijlocii. Senzaționalul s-a vândut bine dintotdeauna. Pamfletele asemenea celor scrise de Thomas Dekker erau tipice. Amintit astăzi ca dramaturg, acesta a fost și un jurnalist care documenta scena socială londoneză de la începutul anului 1600. Pe de-o parte, el a acceptat prezentul inconcluziv al realității fenomenale, pe
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
în 1563 (163). În relatările despre crime se pot găsi strămoși ai lui In Cold Blood și The Executioner's Song, favoriți moderni pereni ai jurnalismului literar narativ. De exemplu, în 1592, Thomas Kydde, dramaturg și poet, a scris un pamflet în care o soție își ucide soțul de dragul amantului, care până la urmă o părăsește, însărcinată. Subiectul poate fi uzat din perspectiva noastră contemporană. Totuși, prin descrierile și dialogul său relatarea reprezintă jurnalismul de senzație și narativ timpuriu în scena în
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
neant. Ca majoritatea formelor nonficționale, reportajul social are antecedente. Până la urmă, relatarea lui Vitalis despre moartea lui William Cuceritorul are un aspect social, având în vedere natura sa omiletică: intenția sa a fost salvarea trupului. În secolul al XVI-lea pamfletele despre hoți serveau drept amuzament dar examinau și o problemă urbană, aceea a tâlharilor și a hoților de buzunare londonezi, sau ceea ce numim astăzi "escrocul". John Taylor, "poetul apei", a descris în secolul al XVII-lea cum traiul barcagiilor era
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
adunată din hârtii scrise de el". Nevoia de a insista în veridicitatea relatării are o tradiție foarte veche și reflectă în viitoarea epocă augustă credința că limbajul este oglinda fenomenelor. Ca și părțile scrise de el din "Furtuna", mult din pamfletul de patruzeci de pagini despre Wild este cronologic. Dar la un moment dat, Defoe folosește apelul la bunul simț asociat de obicei cu romanul realist. Wild, în cârdășie cu hoții, vrea să returneze lucrurile furate de la o doamnă în schimbul unei
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
242, 270, 288, 314 novella (It. "știri"), 84 obiectivitate, hegemonia critică a ~, 88, 97, 120, 287, 292, 293, 296, 297, 310, 314 Olsen, Tillie, 325 Orwell, George: Homage to Catalonia, 324 Overbury, Thomas, 147, 171 Pall Mall Gazette, 69, 70 pamflete, 135 Pattee, Fred Lewis, 56, 71, 107, 181, 202, 205, 265, 279, 280, 281, 282, 283, 285, 286, 287, 288 Peacham, Henry: Coach and Sedan, 152 Pegler, Westwood, 223 Pepys, Samuel, 148 perspectivă, 68, 71, 77, 84, 103, 105, 111
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Gautier și Charles Baudelaire au contribuit în modul cel mai direct la apariția poeticii modei în secolul al XIX-lea. În 1874, Mallarmé se lansează în publicarea unei reviste feminine, La Dernière Mode: gazette du monde et de la famille. În pamfletul De la mode, Gautier face din modă semnul normelor mereu variabile ale frumuseții. Baudelaire, în această filiație, a fost poetul căruia îi aparține formularea cea mai clară a asocierii între modă și modernitatea artistică în cadrul unui program estetic. În concepția să
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
pe care îl reprezintă și din care se hrănesc. Cu ei avem noi a ne lupta și în anii viitori. (Mă grăbesc să le aduc aminte, celor siderați, că "scrisorile provinciale" ale lui Pascal sunt apreciate, între altele, drept primul pamflet din istoria literaturii franceze). Așa că, vorba tovarășului Lenin (a cărui "operă" filosofică erau niște caiete de conspecte): "Ce-i de făcut?" Cel mai la îndemână răspuns ar fi "stârpirea jivinelor la vot". Mă grăbesc, totuși, să spun că sceptic nu
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
ai minoritarilor de toate culorile, care își oficiază predicile și afuriseniile de la amvonul universitar de cinci stele, pe salarii uriașe și cu un standard de viață indecent de bun. Exemple rapide: Michael Moore (un șmecher miliardar, care face bani cu pamflete filmate îndreptate chiar împotriva unui sistem care uită să-i naționalizeze averea, așa cum procedează Putin cu adversarii săi) sau vedetele de film prezente zilele trecute la festivitățile Globului de Aur, care se alintau cu cocarde vișinii de solidarizare cu victimele
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
genului liric În versuri În care e descris un fenomen din natură (Gr. Alexandrescu, M. Eminescu) Satira este o operă, În general În versuri, În care autorul ironizează ridicolul contemporanilor, sau le conturează viciile. (exemple Grigore Alexandrescu, „Satiră. Duhului meu”) Pamfletul este o specie a genului liric În care sunt criticate defectele unei persoane (Ion Heliade Rădulescu, Grigore Alexandrescu). Sonetul este o piesă lirică alcătuită din paisprezece versuri cu aceeași măsură, dispusă În două catrene cu rimă Îmbrțișată și două terține
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]