3,485 matches
-
Și alți autori au observat la pacienți decedați cu diabet leziuni în pancreas (alături de cele întâlnite și în alte organe), dar nu le pun în relație cauzală cu boala. De exemplu, Joseph Alexander Fles (1819-1903) remarcă la unii diabetici atrofia pancreasului și a ficatului. Ideea relației diabetului cu pancreasul a fost însă abandonată de el după ce, administrând pe cale orală pancreas de vițel unor pacienți diabetici, nu s-a înregistrat nici un efect. Încă din secolul XVIII, doi medici (Thomas Cawley și Richard
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
cu diabet leziuni în pancreas (alături de cele întâlnite și în alte organe), dar nu le pun în relație cauzală cu boala. De exemplu, Joseph Alexander Fles (1819-1903) remarcă la unii diabetici atrofia pancreasului și a ficatului. Ideea relației diabetului cu pancreasul a fost însă abandonată de el după ce, administrând pe cale orală pancreas de vițel unor pacienți diabetici, nu s-a înregistrat nici un efect. Încă din secolul XVIII, doi medici (Thomas Cawley și Richard Bright, 1789-1858) notaseră la examenul anatomopatologic unele modificări
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
organe), dar nu le pun în relație cauzală cu boala. De exemplu, Joseph Alexander Fles (1819-1903) remarcă la unii diabetici atrofia pancreasului și a ficatului. Ideea relației diabetului cu pancreasul a fost însă abandonată de el după ce, administrând pe cale orală pancreas de vițel unor pacienți diabetici, nu s-a înregistrat nici un efect. Încă din secolul XVIII, doi medici (Thomas Cawley și Richard Bright, 1789-1858) notaseră la examenul anatomopatologic unele modificări pancreatice, fără însă a le pune în relație cauzală cu boala
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
devenit mai numeroase, așa cum menționează în 1878 Lapièrre, unul din elevii lui Lancereaux, în teza sa de doctorat „Sur le diabète maigre dans un rapport avec les altérations du pancrèas”. Chiar Bouchardat, în 1846, admite (după spusele lui Paulescu) că pancreasul ar putea să joace un rol important în producerea „glucozuriei”, întrucât secreția pancreatică exocrină are un rol important în digestia substanțelor bogate în „feculente” (vegetale bogate în zaharuri). De ce Bouchardat nu a revenit asupra acestui subiect în 1877, când Lancereaux
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
în digestia substanțelor bogate în „feculente” (vegetale bogate în zaharuri). De ce Bouchardat nu a revenit asupra acestui subiect în 1877, când Lancereaux a comunicat și apoi publicat lucrarea sa, este mai greu de înțeles. De ce alți autori, care au suspectat pancreasul ca organ implicat în diabet, nu au reacționat la teoria „originii pancreatice” a diabetului lansată de Lancereaux, iar este greu de explicat. (b) Îndărătnica reținere a anatomohistologilor și a experimentaliștilor în acceptarea unui punct de vedere al unui clinician într-
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
ideii lui, lucru acceptat de ilustrul fiziolog, dar care n-a mai avut loc datorită morții precipitate a acestuia (1878). Am mai spus că ilustrul fiziolog francez, printr-o interpretare greșită a unuia dintre experimentele sale din anii 1850, exclusese pancreasul ca organ implicat în apariția diabetului. Autoritatea lui trebuie să fi jucat un rol important în respingerea teoriei lui Lancereaux privind originea pancreatică a diabetului. Totuși, acceptarea de către Claude Bernard a efectuării unor experimente care vizau, de fapt, infirmarea teoriei
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
apariția diabetului. Autoritatea lui trebuie să fi jucat un rol important în respingerea teoriei lui Lancereaux privind originea pancreatică a diabetului. Totuși, acceptarea de către Claude Bernard a efectuării unor experimente care vizau, de fapt, infirmarea teoriei lui privind ne-implicarea pancreasului în apariția diabetului și, în consecință, confirmarea teoriei lui Lancereaux, face parte din statura morală înaltă a unui mare om de știință. Încheiem capitolul dedicat lui Lancereaux menționând că într-o lucrare a lui Alexandru N. Vitzu (1853-1902), acesta menționează
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
într-o lucrare a lui Alexandru N. Vitzu (1853-1902), acesta menționează dificultatea impunerii de către Lancereaux a originii pancreatice a diabetului. Numeroșii săi opozanți, pe care îi citează Vitzu (Cyr, Salles, Madie, Caron și alții) invocau două argumente majore: (a) Adeseori pancreasul prezintă leziuni severe (cancer de pancreas, de exemplu), fără ca diabetul să apară. (Se adaugă aici un argument furnizat experimental de Claude Bernard, care, secționând ductul pancreatic și obliterându-l cu gelatină în vederea atrofiei organului, nu a fost urmată de apariția
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
N. Vitzu (1853-1902), acesta menționează dificultatea impunerii de către Lancereaux a originii pancreatice a diabetului. Numeroșii săi opozanți, pe care îi citează Vitzu (Cyr, Salles, Madie, Caron și alții) invocau două argumente majore: (a) Adeseori pancreasul prezintă leziuni severe (cancer de pancreas, de exemplu), fără ca diabetul să apară. (Se adaugă aici un argument furnizat experimental de Claude Bernard, care, secționând ductul pancreatic și obliterându-l cu gelatină în vederea atrofiei organului, nu a fost urmată de apariția diabetului). (b) Există cazuri de diabet
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
descrierea bolii Addison, precum și prin ablația experimentală a glandelor suprarenale în 1855, de către C. Brown-Sequard (1818-1894), se pun bazele conceptului glandelor cu secreție direct în sânge (glandele endocrine). În 1854, Rudolf Virchow (1821-1902) afirmă că „este rezonabil să presupunem că pancreasul prepară unele substanțe pentru ficat și că această glandă secretă nu numai în afară, ci și în interior, în sânge”. Mai dificil de explicat ar fi motivul pentru care el nu a comentat nicicum rezultatele publicate de Langerhans în teza
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
această glandă secretă nu numai în afară, ci și în interior, în sânge”. Mai dificil de explicat ar fi motivul pentru care el nu a comentat nicicum rezultatele publicate de Langerhans în teza lui din 1869, privind structura histologică a pancreasului, pe care, de altfel, Virchow a și coordonat-o. Cele două tipuri de structuri pancreatice ar fi corespuns perfect cu ideea avansată de el în 1854. În 1855, Claude Bernard (1813-1878) introduce noțiunea de „secreție internă”, legată de constatarea că
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
rapid îmbogățită în anii următori cu hormonii identificați ca fiind produși de diferite organe. Suverană peste toți aceștia va veni, în 1921, insulina. În 1869, Paul Langerhans (1847 - 1888) publică teza sa de doctorat intitulată „Contribuții la anatomia microscopică a pancreasului” (78). Langerhans va rămâne în istoria medicinii prin descrierea celulelor cutanate ce-i poartă numele, dar mai ales prin semnalarea în țesutul pancreatic, dispersate printre acinii glandulari, a unor celule necunoscute până atunci, care nu comunicau direct cu ducturile excretorii
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
leziunile pancreatice și o anumită formă de diabet. Este posibil ca sugerarea relației diabet - insule Langerhans făcute de Laguèsse, să se fi bazat pe observațiile de excepție ale lui Lancereaux. Edouard Laguèsse (1861-1927) 22. Funcția mixtă, endocrină și exocrină, a pancreasului Pentru existența în pancreas a acestei „secreții interne”, argumente solide au fost aduse de Emmanuel Hédon (1863-1933), fiziolog din Montpellier, care a efectuat între 1891 și 1909 o serie de experimente importante implicând inițial efectuarea unei pancreatectomii totale sau subtotale
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
anumită formă de diabet. Este posibil ca sugerarea relației diabet - insule Langerhans făcute de Laguèsse, să se fi bazat pe observațiile de excepție ale lui Lancereaux. Edouard Laguèsse (1861-1927) 22. Funcția mixtă, endocrină și exocrină, a pancreasului Pentru existența în pancreas a acestei „secreții interne”, argumente solide au fost aduse de Emmanuel Hédon (1863-1933), fiziolog din Montpellier, care a efectuat între 1891 și 1909 o serie de experimente importante implicând inițial efectuarea unei pancreatectomii totale sau subtotale, cu păstrarea unui fragment
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
fost aduse de Emmanuel Hédon (1863-1933), fiziolog din Montpellier, care a efectuat între 1891 și 1909 o serie de experimente importante implicând inițial efectuarea unei pancreatectomii totale sau subtotale, cu păstrarea unui fragment (în general, procesul uncinat, porțiune distinctă a pancreasului la câine), situație în care diabetul nu apărea. În schimb, înlăturarea fragmentului restant conducea invariabil la apariția diabetului. Întrucât fragmentul restant de pancreas era denervat și menținut numai prin legăturile sale vasculare, s-a intuit în mod corect că pancreasul
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
efectuarea unei pancreatectomii totale sau subtotale, cu păstrarea unui fragment (în general, procesul uncinat, porțiune distinctă a pancreasului la câine), situație în care diabetul nu apărea. În schimb, înlăturarea fragmentului restant conducea invariabil la apariția diabetului. Întrucât fragmentul restant de pancreas era denervat și menținut numai prin legăturile sale vasculare, s-a intuit în mod corect că pancreasul poate reprezenta sediul secreției interne produse (conform ipotezei lui Laguèsse) în insulele Langerhans. El a mai demonstrat că, dacă pancreatectomia nu este totală
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
pancreasului la câine), situație în care diabetul nu apărea. În schimb, înlăturarea fragmentului restant conducea invariabil la apariția diabetului. Întrucât fragmentul restant de pancreas era denervat și menținut numai prin legăturile sale vasculare, s-a intuit în mod corect că pancreasul poate reprezenta sediul secreției interne produse (conform ipotezei lui Laguèsse) în insulele Langerhans. El a mai demonstrat că, dacă pancreatectomia nu este totală, diabetul poate să nu se instaleze, așa cum constataseră o serie de cercetători care au negat mulți ani
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
și sediul exact al secreției lui erau total necunoscute. Paulescu a citat frecvent contribuțiile lui Hédon în fundamentarea teoriei pancreatice a diabetului zaharat, considerându-le confirmatoare pentru descoperirea făcută de Lancereaux. În 1899, Paulescu era puternic convins despre existența în pancreas a unei secreții interne, așa cum rezulta din Memoriul lucrărilor sale, publicat în acest an la Paris, în care se menționează că: „Între altele, am întreprins, împreună cu Profesorul Dastre, o lucrare în scopul izolării și studierii produsului activ al secreției interne
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
unei secreții interne, așa cum rezulta din Memoriul lucrărilor sale, publicat în acest an la Paris, în care se menționează că: „Între altele, am întreprins, împreună cu Profesorul Dastre, o lucrare în scopul izolării și studierii produsului activ al secreției interne a pancreasului. Această lucrare va fi publicată în curând.”. Albet Jules Dastre (1844-1917), profesor de fiziologie la Sorbona, a fost maestrul lui Paulescu în problemele de fiziologie experimentală. Ideea secreției endocrine pancreatice a fost obiectul a numerose studii. În 1910, E. L.
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
endocrine pancreatice a fost obiectul a numerose studii. În 1910, E. L. Opie (1873-1962) inventariază nu mai puțin de 400 de lucrări dedicate acestui subiect (92, 93). Se poate spune că numărul cercetătorilor angajați în descoperirea secretului ascuns în adâncurile pancreasului a fost de ordinul sutelor. În istoriografia diabetologică au rămas Minkowski (care a preparat și el în 1890 un fel de extract pancreatic lipsit de efecte antidiabetice, motiv pentru care abandonează subiectul în 1893); Hédon (care a încercat și el
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
sutelor. În istoriografia diabetologică au rămas Minkowski (care a preparat și el în 1890 un fel de extract pancreatic lipsit de efecte antidiabetice, motiv pentru care abandonează subiectul în 1893); Hédon (care a încercat și el în 1914 extragerea din pancreas a unei substanțe active, cercetări pe care le abandonează în același an); Eugène Gley (1857-1930), care depune în 1905 la Societatea de Biologie din Paris (într-un plic secretizat) lucrarea intitulată „Despre secreția internă a pancreasului și utilizarea sa terapeutică
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
în 1914 extragerea din pancreas a unei substanțe active, cercetări pe care le abandonează în același an); Eugène Gley (1857-1930), care depune în 1905 la Societatea de Biologie din Paris (într-un plic secretizat) lucrarea intitulată „Despre secreția internă a pancreasului și utilizarea sa terapeutică”, în care indică efectele de scădere a glicemiei și glucozuriei la animalul diabetic. Ulterior abandonează total subiectul, invocând lipsa unui suport material pentru continuarea lui (64). Georg Ludwig Zuelzer (1870-1949) Georg Ludwig Zuelzer (1870-1949) efectuează între
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
Descoperirea insulinei: N. C. Paulescu (1869-1931) Descoperirea insulinei a reprezentat unul dintre cele mai importante momente din istoria diabetologiei. Dacă analizăm cu atenție înlănțuirea descoperirilor care vizau cunoașterea cauzei diabetului zaharat, prima dintre ele a fost stabilirea de către Lancereaux a pancreasului ca organ cheie în această boală (fapt confirmat de experiențele lui von Mering și Minkowski - (74-78, 134)); cea de-a doua a fost aceea a stabilirii insulelor Langerhans ca sediu de secreție a unei substanțe antidiabetice, etapă ce aparține lui
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
notat că două contribuții importante - descrierea anatomică a insulelor pancreatice, făcută de Langerhans, și realizarea diabetului experimental, făcută de von Mering și Minkowski, - au fost descoperiri întâmplătoare. Nici unul dintre ei nu a fost interesat de diabet și nu a studiat pancreasul pentru a face vreo asociere cu această boală. Aceasta nu diminuează cu nimic contribuția lor în istoria zbuciumată a diabetului, dar ar putea ilustra bine rolul hazardului, și poate al Destinului, în viața unor cercetători. La polul opus se află
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
viața unor cercetători. La polul opus se află Lancereaux și Paulescu. Lancereaux a fost primul mare clinician obsedat de cauza sau originea bolilor. Nu întâmplător Paulescu insistă asupra descoperirii lui Lancereaux, care a stabilit pentru prima dată relația cauzală dintre pancreas și diabet, valorificând la maxim ceea ce un clinician de geniu putea face. Etienne Lancereaux și Nicolae C. Paulescu Sarcina care i-a revenit lui Paulescu a fost mult mai dificilă, mai laborioasă, mai complexă și mai complicată. Cred că anul
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]