8,430 matches
-
câștigat un loc privilegiat în teoria, cercetarea și aplicarea diverselor discipline, dintre care am aminti psihologia, psihoterapia, științele educației, sociologia și istoria. Preluând terminologia kuhniană, unii au botezat această evoluție istorică „revoluția narativă”, în vreme ce alții au văzut în ea abandonarea paradigmei pozitiviste în științele sociale (Bruner, 1990; Sarbin, 1986). Utilizarea potențialului narativ al materialelor supuse cercetării poate fi atât un adaos la inventarul deja existent de metode tradiționale, cum ar fi sondajul și observația, cât și o alternativă preferabilă la niște
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
sondajul și observația, cât și o alternativă preferabilă la niște instrumente de cercetare mai degrabă „sterile”. Oricum am lua-o, este clar că metodologiile narative au devenit o parte semnificativă a vastului repertoriu al științelor sociale. Concomitent cu creșterea importanței paradigmei narative și a numărului de studii bazate pe această metodă (vezi Journal of Narrative and Life History și seria „The Narrative Study of Lives”), s-a constat și nevoia de a integra metodologia narativă în aria științelor sociale. În fapt
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
cercetătorilor vizavi de existența acestor procese subtile, precum și a dorinței lor sincere de a le împărtăși cititorilor. Despre pluralism: abordări calitative și/sau cantitative Adesea se face distincție între metodele cantitative și cele calitative. Aceste metode de cercetare aparțin diferitor paradigme în cadrul științelor sociale și reprezintă diverse perspective generale asupra lumii și, prin aceasta, asupra naturii înseși a științei. În ceea ce privește scopul cărții de față, cercetarea cantitativă se referă în principal la numere și statistici, pe când studiile calitative au de-a face
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
aplatizarea semantică a figurilor expresive etc. Spre deosebire de scriitor, ziaristul este mult mai preocupat de cititorul căruia i se adresează. Jurnalistul este conștient (până la exces) de felul în care mesajul său este (sau poate fi) decodat. Deja asistăm la o altă paradigmă a lecturii: „Opoziția bun/rău trebuie înlocuită cu opoziția interesant/plicticos” (R. Escarpit, 1973, p. 69). Mai mult chiar, ne aflăm în fața unui fenomen încă nestudiat cu atenție, dar extrem de provocator: lectura zappată sau lectura discontinuă. Adaptată din plin acestui
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
2002, p. 226). (3) Descrierea are un rol bine definit în narațiune. Cum se împacă cele două tipuri de discurs? Întrebarea este, așadar, simplă: ce relație există între narațiune, care este în mod fundamental sintagmă, și descriere, care este o paradigmă? Răspunsul este la fel de simplu: dacă narațiunea poate fi definită ca „un sens care se transformă”, descrierea reprezintă momentul în care narațiunea se oprește pentru ca sensul să poată fi stocat. Descrierea este memoria narațiunii [...] Formele sunt acelea care au tendința să
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
unor fapte concrete, proxime, dar ele se înscriu în tendințe majore ale civilizației contemporane. Peste tot în lume educația își subsumează (uneori, ea se supune loră) noile tehnologii de informare și de comunicare. „Revoluția informatică” în educație schimbă din temelii paradigma clasică de generare și transmitere a cunoașterii. Comunitatea de învățare are noi dimensiuni și reliefuri față de cea știută. Interrelaționările virtuale, la nivelul studenților și profesorilor, cunosc concretizări nemaiîntâlnite până acum. Circulăm nu numai fizic, ci și virtual. Ne ducem unde
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
putea să apară ca imagine, și nu ca ființă originală. Ca atare, imaginea este întotdeauna inseparabilă de o înțelegere în termeni de filiație. Fiind imaginea a ceva, ea trimite inevitabil la originea sa și pretinde așadar să fie gândită prin intermediul paradigmei genealogice. În mod simetric, de altfel, nu există imagine decât dacă o realitate, ideală sau materială, se reproduce, adică iese din sine și dă naștere la ceva diferit de sine însăși. Zămislirea, filiația și genealogia constituie așadar câmpul metaforic privilegiat
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
la o religie unică sau la supremația unei confesiuni prin desființarea celorlalte, în virtutea faptului că nu ar mai fi motive de dispută, de ceartă sau de infatuare pentru unii sau alții. Unificarea nu înseamnă întronarea unicității, topirea polivalențelor într-o paradigmă singulară, totală, înțepenită. Unificarea va fi totală pentru unele componente, dar secvențială, graduală, potențială, virtuală sau chiar indezirabilă; pentru alte aspecte; și este bine să fie așa. Europa viitoare va arăta ca un mecanism complex, care va funcționa bine, chiar dacă
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
inerție adesea criticabilă, resorbea tehnicul mai mult la nivelul modernizării mijloacelor de instruire, păstrând nealterate celelalte componente didactice (metode de învățare, conținuturi de predat, strategii de evaluare etc.). Tehnologiile informatice actuale bulversează întregul edificiu didactic și pretind schimbări importante de paradigmă. Să ne amintim că și descoperirea tiparului antrenase trecerea de la învățământul prioritar individual (un elev-un profesor) la unul frontal, mult mai eficient, cu mai mulți copii deodată, după o metodică nouă. De această dată, revoluția este mult mai puternică
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
sau chiar îndepărtat. Calculatorul joacă rolul de dispozitiv de programare. Prin intermediul lui, pot fi executate anumite operații proiective, pot fi stabilite o ordine și o succesiune de secvențe cu caracter operațional. Fiecare invenție de ordin informațional a impus o nouă paradigmă de realizare a învățării (tiparul la un moment dat, acum computerul). Am ajuns în faza de a depăși învățământul magistrocentrist, linear, de tip spectacol. Miza de mâine [a educației, n.n.] constă (Alava, 2005) deci în a concepe pentru fiecare căi
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
Comutativă Teritorii (spațiul relațiilor sociale) Puternic autarhice și închise, centrate pe local Integrate într-un ansamblu mai larg, întredeschis, cu fundament național Deschise, multiple, schimbătoare, la scări variabile (de la local la global), reale și virtuale Morfologie socio-teritorială Alveolară Areolară Reticulară Paradigme și cadre de referință credințe, tradiție și continuitate, destin, forță, autoritate, înțelepciune rațiune universală, funcționalitate, simplificare și specializare, democrație, reprezentativă Complexitate, incertitudine, autoreglare, flexibilitate, guvernanță Acțiuni Repetitive și rutiniere Raționale Reflexive Reglări principale Cutume Stat și legi Sisteme etatice subsidiare
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
comuniune adâncă, multinivelară, de ordin cognitiv, volitiv, afectiv. Se dezvoltă astfel o cultură a rețelei, o normativitate superioară, ce motivează și încurajează învățarea pe mai departe. Comunitatea virtuală aduce la lumină o formă a inteligenței colective, concretizată în producții intelectuale, paradigme ideatice, rezonanțe interpretative altfel plămădite decât prin formele educaționale tradiționale. Ea este un rezultat al unei mutualizări a cunoașterii generate de noile tehnologii, ce poate scoate individul din solipsismul actului cognitiv, realizat în singurătate, în chip egoist. Metafora savantului însingurat
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
cunoască sau să se întâlnească, schimbând puncte de vedere sau colaborând la emiterea unor platforme explicativ-constructive (vezi, de pildă, Ratcheva, Binks, 2004). Chiar dacă nu se întâlnesc față în față, ei se simt solidari și responsabili de impactul unei teorii sau paradigme explicative, construite împreună. Tot mai multe trasee sau prilejuri de formare a cadrelor didactice se dezvoltă în concordanță cu avansul noilor tehnologii informaționale și cu tendințele virtualizării educației. Atât dispozitivele de formare inițială, cât și cele de formare continuă își
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
mobilitate excepțională, putând intra în conexiune sincronă din orice locație. Telefonia mobilă a evoluat atât de mult, încât acum ea permite cuplarea cu computerul, realizând legături comunicaționale consistente, transfer de date, joncțiuni cu persoane și competențe. M-learning-ul este o nouă paradigmă, ce creează un nou mediu educațional (vezi Sharma, Kitchens, 2004), prin care educații au acces la suporturi de curs, instrucțiuni și aplicații oricând, de oriunde. Episoadele educaționale se pot derula în orice loc acoperit de unde herțiene (în tren, în avion
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
prin cuplarea acestei valențe cu stipularea expresă a principiului formării la distanță, prin oferirea dreptului educatului de a interacționa cu instituția educativă fără a-și părăsi locația obișnuită. Gândită ca o nouă formulă de realizare a pregătirii inițiale sau continue, paradigma educației deschise la distanță presupune o concretizare a democratizării educației în condițiile progreselor tehnologice contemporane. Învățământul deschis și la distanță este o formă instituită de realizare a educației bazată pe un dispozitiv suplu de formare, permisiv la constrângerile individuale de
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
educația deschisă la distanță sunt o operă colectivă. De aici, și dificultatea de a stabili responsabilități. În cazul unui curs deficitar este greu să stabilești vinovații: aceștia sunt conceptorii înșiși, tehnicienii prelucrării informaționale sau administratorii rețelelor de realizare a educației? Paradigma educației la distanță atrage după sine și un fenomen de standardizare a informației, de impunere a unor surse și metode unice de captare a cunoașterii. Procesul educației la distanță reprezintă un angrenaj destul de complicat, ce poate ajunge la un înalt
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
joc a fost bine realizată. Acest fel de decizii sunt importante și sunt aplicabile în numeroase activități sportive, industriale, conducerea unui auto vehicul, ș.a.m.d... Deciziile luate în apropierea întrebării , ce să facem, pot fi studiate în laborator folosind PARADIGMA alegerii TR Paragigma alegerii TR (timpul de reacție) De aproape un secol (de când Donders a contribuit la acest aspect) cercetătorii au crezut că procesualizarea informației are de a face cu selecția unui răspuns ce are nevoie de un timp îndelungat
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
mai multe posibilități, ideea constă în faptul că odată cu creșterea numărului de posibilități conduce la o creștere a spectrului TR asociat cu schimbările ce au loc în modul în care procesarea informației din etapa selecției răspunsului s-a făcut. În paradigma alegerii TR (timpului de reacție), obiectul de studiu poate fi reprezentat de patru stimuli luminoși, cu specificația că unul din cei patru stimuli va fi reprezentat într-un proces separat. Fiecare stimul din cei patru stimuli va fi asociat cu
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
chiar dincolo de științele educației pe alocuri, pentru a valorifica într-un mod mai profitabil idei, teorii și concepte care pot să aducă un plus de înțelegere și de clarificare domeniului supus investigației. Abordarea integrată a curriculumului este văzută ca o paradigmă ce se fundamentează pe trei piloni: unul epistemologic, unul social și unul de natură pedagogică. Fundamentarea abordării integrate a curriculumului, realizată în primele trei părți ale lucrării, oferă cadrul de referință conceptual și metodologic pentru o inovație curriculară particulară și
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
recomandări de politică educațională. Scopul demersului este de a aduce clarificări într-un domeniu de maximă actualitate pentru teoria și practica pedagogică (chiar dacă unele elemente ale sale sunt vehiculate la un nivel sau altul de mai mulți ani). Considerăm că paradigma învățării integrate, a abordării integrate a curriculumului încă nu și-a stabilit influența decisivă la nivelul educației. Oportunitatea investigațiilor este dată, pe de o parte, de interesul în creștere pentru tematica propusă, dar și de convingerea fermă că un viitor
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
a stabilit influența decisivă la nivelul educației. Oportunitatea investigațiilor este dată, pe de o parte, de interesul în creștere pentru tematica propusă, dar și de convingerea fermă că un viitor de succes al practicilor educaționale nu poate fi conceput în afara paradigmei curriculumului integrat. Lucrarea de față se dorește a fi atât un demers academic, de fundamentare, cât și unul de mobilizare în privința identificării celor mai bune modalități de reformă a curriculumului din perspectiva interdisciplinarității. Partea Itc "Partea I" Fundamentele epistemologice ale
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
Rosenau, 1992, p. 116). Acesta este un prim moment important în evoluția teoriei științelor moderne. Alte momente de referință sunt legate de numele lui Th. Kuhn, P. Feyerabend și L. Wittgenstein. Kuhn a consolidat două concepte fundamentale ale epistemologiei moderne: paradigma și revoluția științifică. Teza lui Kuhn susține că, atunci când savanții lucrează în cadrul unei paradigme constituite, ei participă la „știința normală”, încercând să rezolve probleme nerezolvate de teoria ai cărei adepți sunt. Necesitatea unei revoluții științifice apare când paradigma existentă se
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
moderne. Alte momente de referință sunt legate de numele lui Th. Kuhn, P. Feyerabend și L. Wittgenstein. Kuhn a consolidat două concepte fundamentale ale epistemologiei moderne: paradigma și revoluția științifică. Teza lui Kuhn susține că, atunci când savanții lucrează în cadrul unei paradigme constituite, ei participă la „știința normală”, încercând să rezolve probleme nerezolvate de teoria ai cărei adepți sunt. Necesitatea unei revoluții științifice apare când paradigma existentă se dovedește incapabilă să depășească ceea ce se numește o situație anomalistică. (Trigg, 1996, p. 26
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
epistemologiei moderne: paradigma și revoluția științifică. Teza lui Kuhn susține că, atunci când savanții lucrează în cadrul unei paradigme constituite, ei participă la „știința normală”, încercând să rezolve probleme nerezolvate de teoria ai cărei adepți sunt. Necesitatea unei revoluții științifice apare când paradigma existentă se dovedește incapabilă să depășească ceea ce se numește o situație anomalistică. (Trigg, 1996, p. 26) Feyerabend spune că raționalismul este doar o tradiție de gândire, un pattern printre multe altele. Standardele de științificitate sunt flexibile, iar conformarea la ele
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
ceea ce el numește „jocuri de limbaj” sau „forme de viață”. Ambele expresii atrag atenția asupra faptului că limbajul este direct legat de activitate și nu poate fi înțeles în afara vieții din care face parte (Trigg, 1996, p. 32). Indiferent de „paradigma” în care se încadrează, teoriile moderne ale științei și metodologiile de cercetare specifice sunt atașate, așa cum am arătat, ideii de progres. Cunoașterea produsă prin metodele considerate științifice este superioară celei rezultate din speculație, reflecție, sentimente și intuiție. Condiția de pertinență
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]