3,306 matches
-
precum boala se răspândește mai repede decât sănătatea. Publicul mare nu posedă discernământul necesar să aleagă din noianul ce-l asaltează noblețea și frumusețea artei superioare. Trivialitatea și pornografia îi smulg instinctiv înclinările către rău, latente în fiecare om. Viciul parizian n-a rămas în sfera artei, ci s-a transformat în tristă realitate socială, depopulând și pustiind această superbă rasă franceză care, atâta vreme cât rămăsese în slujba lui Dumnezeu, a jucat rolul de regină a continentului. Astfel, imoralitatea în artă nu
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
îndreptar artistic mai recomandabil decât această poesie robustă și castă, aproape fără egal în literatura europeană. Arta n are nevoie de noroiul viciului pentru a fi într adevăr mare. Cu totul contrară acestei sfinte poesii e inspirația importată de pe trotuarul parizian, care ne reprezintă cu o apreciabilă seducție muzicală pe femeia declasată „a tuturor și-a nimănui”, obiect al voluptății animalice. Din aceste două exemple, înțelegem mai limpede decât din contradictoriile și confuzele discuții filosofice că amorul se poate apoteoza în
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
dezgustătorul său poem în proză, Talassa, e tot ce s-a scris în limba românească mai scabros ca erotism bolnăvicios. Lugubrele poeme ale lui Haralamb Lecca, cu oarecare trecere pe vremuri, nu neglijează, între altele, „prostituția de la Suburra”, după modelul parizian. Iar din armonioasele strofe ale lui Ion Minulescu, care se lăuda la începuturile sale literare cu un teism foarte superficial, nu lipsesc, firește, Citera, Lesbosul și Corintul, nume de sonorități languroase, luate din retorica poesiei franceze. Dar reprezentantul cel mai
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
franceze. Poza psihologică e de asemenea luată după clișeul școlii. Poetul e foarte indignat că trăiește la București în vremea noastră, într-un timp ca cel de astăzi și la Nord, într-o cetate De pe Pontul Euxin Tot așa maeștrii parizieni ai genului, când ajung la Atena, blestemă „barbaria nordică” în care s-au născut. Disprețul poetului pentru leagănul natal devine caustic când constată că, în loc să fi avut dascăli pe Platon și pe Aristotel ca și cum nu i-ar fi putut citi
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
pe care a înfățișat-o nobil în romane; și nici chiar față de sfinții din Mitropolie, fiindcă are versuri suave închinate Dumnezeului lor, lui Iisus. Oda Către Cleobul e, cum ar zice Charly Clerc, o pastișă, dar o pastișă după pastișele pariziene ale antichității. în ea sunt îngrămădite toate artificiile goale ale acestui factice gen literar, imens prin întinderea lui în cultura franceză; și totodată sunt îngrămădite aici toate cauzele pe care le numără Clerc și care stau la temelia celei mai
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
religieuse en Russie; Revue critique; Les publications religieuses à l'étranger; Les publications religieuses en Roumanie; Actes officiels; Faits du jour. Informations. Prima secțiune cuprinde șapte studii, dintre care trei ale unor teologi de marcă ai Ortodoxiei ruse din exilul parizian: Georges Florovsky 9, Nikolai Berdiaev și Léon P. Karsavin. Studiul lui Georges Florovsky L'idée de la création dans la philosophie chrétienne 10 constituie rezumatul preliminar al unui capitol din cartea sa Philosophie du dogme christologique. Studiul din revista Logos este
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
analizat relieful Franței au concluzionat: există o varietate a formelor de relief, cele mai înalte forme fiind munții (Alpi, Pirinei, Jura, Vosgi, Cevenni, Masivul Central), secondate de dealuri (Masivul Armorican) și podișuri (Ardeni, Lorena). Cele mai joase sunt câmpiile (Bazinul Parizian, Bazinul Aquitaniei, Câmpia Camargue, Câmpia Alsaciei). Referitor la climă, experții au stabilit trei tipuri de climă: temperat-oceanică în nord și vest, temperat-continentală în est și mediteraneană în sud și insula Corsica. Vegetația și fauna au fost corelate cu clima, menționându
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Nicolae IRIMIA () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93143]
-
construit Turnul Eiffel? 2) Ce profesie avea Gustav Eiffel? 3) Care este patria Turnului Eiffel? 4) Ce naționalitate avea Gustav Eiffel? 5) Cine interpretează imnul național al Franței „La Marselaise”? 6) Construcția Turnului Eiffel a fost pentru o parte din parizieni un motiv de .... VII. „Explozia stelară” - scriu ideea sau problema pe o foaie de hîrtie și înșir cât mai multe întrebări care au legătură cu ea. Un bun punct de plecare (de reper) îl constituie cele de tipul: Ce? Cine
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Valentina CEBAN () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93133]
-
Bing este un propagandist eficace al stilului Art nouveau, este dominat de personalitatea puternic? a lui H. Guimard (1867-1942). Autor a numeroase construc?îi private (vezi pliantul, foto 23), el este cunoscut mai ales pentru într?rile sale de la metroul parizian, ?i ast?zi la fel de originale ?i eficace. Dar opera să emblematic? este Castel B�ranger (Paris, 1894-1898), un imobil de leg?tur?, redesenat dup? o vizitare a operelor lui Horta. La fă?ad?, ca ?i �n interior, volumetria, materialele, str
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
e de sociabilitate. De aceea, �n cadrul unei planific?ri na?ionale de centre reziden?iale ?i de poli de produc?ie, un program de oră?e noi este lansat dup? modelul englez. El este baza Schemei directoare a regiunii pariziene (1965). �n num?r de cinci � �vry, Melun-S�nart, Marne-la-Vall�e, Cergy-Pontoise, Saint-Quentin-en-Yvelines � aceste oră?e s�nt localizate, cu excep?ia unuia, de-a lungul unor v?i fluviale, la aproximativ 30 km de capital?. Ele �nglobeaz? oră?e
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
a cooptat-o în echipa sa. După obținerea doctoratului lucrează și la observatoarele din Mendou și Paris, unde a demonstrat că plumbul supus mai multe secole radiațiilor solare a devenit radioactiv. A folosit la experiment bucăți din acoperișul Observatorului Astronomic parizian, vechi de 300 de ani. Numită, în 1925, asistent universitar la Facultatea de Științe din București, în laboratorul profesorului Christache Musceleanu, creează aici primul Laborator de Radioactivitate din țară, folosind aparatura cumpărată cu banii proprii. Lucrând la teza ei de
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
parlamentari, iar logica impecabilă a lui Hobbes putea fi considerată drept un "catehism al rebelului". Această expresie a fost folosită de episcopul John Bramhall în scrierea sa The serpent- salve (1643) în care a atacat scrierea lui Parker. În timpul exilului parizian, Bramhall l-a întâlnit pe Hobbes și s-a angajat cu acesta într-o dispută filosofică pe tema libertății și a necesității, comandată de șefii partidei regaliste din exil. Cu acest prilej, Bramhall a atacat scrierea lui Hobbes, De cive
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
Marino Gînduri despre Nae Ionescu, Dan Ciachir Imaginar cultural și social. Interferențe, Horia Lazăr Incertitudinile prezentului, Gustave Le Bon Însem(i)nările magistrului din Cajvana, Luca Pițu Jurnal în căutarea lui Dumnezeu, Arșavir Acterian Jurnal londonez, Dumitru G. Danielopol Jurnal parizian, Dumitru g. Danielopol Luciditate și nostalgie, Dan Ciachir Luminătorii timpului, Liviu Pendefunda Mărturisiri din exil, Pavel Chihaia Moartea care mă apasă, Katherine Mansfield Modernitate și tradiție în Est, Tănase Sârbu Monolog pe mai multe voci, Ion Deaconescu Noi și ceilalți
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
Marino Gînduri despre Nae Ionescu, Dan Ciachir Imaginar cultural și social. Interferențe, Horia Lazăr Incertitudinile prezentului, Gustave Le Bon Însem(i)nările magistrului din Cajvana, Luca Pițu Jurnal în căutarea lui Dumnezeu, Arșavir Acterian Jurnal londonez, Dumitru G. Danielopol Jurnal parizian, Dumitru G. Danielopol Luciditate și nostalgie, Dan Ciachir Luminătorii timpului, Liviu Pendefunda Mărturisiri din exil, Pavel Chihaia Moartea care mă apasă, Katherine Mansfield Modernitate și tradiție în Est, Tănase Sârbu Monolog pe mai multe voci, Ion Deaconescu Noi și ceilalți
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
pur și simplu să-l mai vizitez. Am primit invitații, mesaje, dar am rezistat până la capăt. Inclusiv pentru a nu fi obligat, eventual, în țară, la nu știu ce relatări. Cel puțin două persoane își amintesc desigur foarte bine de acest episod parizian. Dacă va fi nevoie le voi da și numele. Una dintre ele mi-a trimis și o reflecție a lui M. E.: S-a supărat pe mine. Alta, admițând supărarea mea, a adăugat: Este totuși mai bătrân. întregul comportament mi
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
politică decade. Și România post-ceaușistă n-ar merita, n-ar trebui să decadă... 6. Don Quijote a greșit adresa Păstrez în dosarele mele (dau asigurări formale: nu fac nici o concurență neloială instituției specializate) copia xerox a unui text publicat în ziarul parizian Le Monde (12 aprilie 1990): Les dăsillusions d'un intellectuel roumain (Deziluziile unui intelectual român). Am făcut greșeala de a crede că răul se reducea la Ceaușescu, dar dictatura a rămas în noi, ne declară scriitorul Octavian Paler. Cartea pe
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
însă iremediabil metec, venit într-o țară de mare cultură și aici este punctul cel mai dureros dintr-o cultură mică, necunoscută, fără nici un prestigiu cultural, unde umilințele de acest gen ne pândesc la tot pasul. Având oarecari experiențe editoriale pariziene (și nu la edituri chiar obscure), vorbesc și în cunoștință de cauză. Dar eternul pașoptist din noi se întreabă: ne resemnăm pentru totdeauna la acest nihilism steril și până la urmă monoton? Sau încercăm să facem cât de puțin pentru a
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Exil în propria țară, Constantin Ilaș (coord.) Imaginar cultural și social. Interferențe, Horia Lazăr Incertitudinile prezentului, Gustave Le Bon Însem(i)nările magistrului din Cajvana, Luca Pițu Jurnal în căutarea lui Dumnezeu, Arșavir Acterian Jurnal londonez, Dumitru G. Danielopol Jurnal parizian, Dumitru G. Danielopol Luciditate și nostalgie, Dan Ciachir Luminătorii timpului, Liviu Pendefunda Mărturisiri din exil, Pavel Chihaia Mit, magie și manipulare politică, Nicu Gavriluță Moartea care mă apasă, Katherine Mansfield Modernitate și tradiție în Est, Tănase Sârbu Monolog pe mai
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Căci "drumul patriei începe aici, de jos: drumul este în patrie, patria este în drum" (Alain de Libera, La mystique rhénane. D'Albert le Grand à Maître Eckhart, Seuil, Paris, 1994, p. 255). Cf., în legătură cu acest subiect, Meister Eckart, Întrebări pariziene și alte scrieri, Editura Polirom, Iași, 2013, pp. 149-169. Totuși, precizează Sf. Bonaventura în Predica "Aveți un singur Învățător, Hristos", cunoașterea pe cale nu este cunoașterea în patrie; cea din urmă "se înfăpuiește față către față, or, prima, în oglindă și
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
întru întâmpinarea necunoscutului, gata de contraatac. Avea emoții. Ultima fotografie primită de la vechea ei prietenă cu trei-patru ani în urmă era mai mult un peisaj decât un portret; o arăta mulțumită în mijlocul familiei și-al îngrijitei ei grădini de suburbie pariziană. Mesajele scrise însă lăsau să răzbată printre rânduri și-o melancolie casnică, pe fondul căreia decorul floral din poză începea să exale inoportun un discret iz funerar. Și-acum, în sfârșit, prezența fizică avea să... Trezită din reflecție de zgomotul
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
scăpare când, din largul deschiderii ei, se abate asupră-i urgia. − Și cu colțișoarele astea incisive începe să te muște apetitul de reconstrucție a vechiului întreg... − Mie-mi spui? Nu-mi ies nicicum de sub piele mângâierile ploii olandeze. Versiunea ei pariziană doar îmi stârnește dorul de ele; ploaia noastră are alt miros și alt sunet, ba până și un alt fel de a pătrunde prin haine. Ce vrei, asta sunt! − Ploaia? Sper să nu ne inoportuneze azi. Dar uite c-am
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
prețul de 510 euro pe săptămână fiecare. În sezon, prețul e triplu. Mult mai convenabil decât un hotel, dar incomparabil În ce privește confortul. Încăpem, lejer, toți cei șapte români, iar prețul e mult mai convenabil decât la hotel. Proprietarii apartamentelor, probabil parizieni, le Închiriază atunci când ei nu sunt acolo. Cheia se ia de la agenția din centru unde o returnezi când pleci. Simplu, fără formalități birocratice, civilizat. Partajăm apartamentul cu un cuplu de colegi mai tineri. Are fiecare un dormitor, Împărțim În comun
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
de rentieri. De pe terasă se văd, seara, pe două promotorii, un fel de munți, o moară de vânt și un castel. Moara e din secolul al xIV-lea, renovată În 2001, castelul, aflăm mai târziu, e cumpărat de un farmacist parizian care nu are dreptul Însă să intervină decât cu aprobarea autorităților. Luminate seara de reflectoare. toate vârfurile din jur au plantate mici castele sau forturi. La câteva apartamente din jur sunt turiști olandezi, suedezi, francezi. Mai ales persoane mai coapte
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
cartier, provocînd o scădere bruscă a procreerilor. La mijlocul secolului al XVI-lea, Europa cunoaște apogeul demografic, care nu se va mai înregistra decît peste 200 de ani. Creșterea populației este deosebit de mare în partea occidentală a continentului (Flandra, Brabant, bazinul parizian, Italia de nord și centrală), chiar dacă Europa de nord (Anglia are mai puțin de patru milioane de locuitori) și statele Europei mediteraneene au încă populații destul de scăzute. Marea majoritate a populației trăiește la sate, exceptînd Flandra, Brabantul și Italia de
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
luterană interesează o parte a intelectualității, în timp ce unii predicatori predică mulțimii dezvinovățirea prin credință. Aspirația către o reformă a Bisericii își găsește drept conducător pe episcopul de Meaux, Guillaume Bri9onnet. Acesta hotărăște să locuiască în dioceza sa, unde invită predicatorii parizieni care predică Evanghelia în forma ei nealterată. Acest grup, care vede în Luther "un om sfînt", hotărăște să simplifice cultul și să facă slujbele în limba franceză. Temîndu-se de o răspîndire a reformei lutherane în Franța, Sorbona și Parlamentul iau
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]