1,528,970 matches
-
și nu zboară spre soare ca să se prăbușească. Dar nebunia lui Icar a devenit simbolul zborului, și nu înțelepciunea celor care au rămas să meargă să moară cu grijă pe pămînt". Același lucru s-ar putea afirma pe de altă parte despre oricine își urmează cu obstinație, cu îndărătnicie, o vocație, reală sau imaginară, axîndu-și monoman, aproape ascetic, existența pe o singură idee, o singură preocupare, un singur țel major. Toți fanaticii sînt prin definiție niște exagerați care nu cunosc, sau
Exagerare, pasiune, fanatism by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/14013_a_15338]
-
sau argumentativă, iar Interacțiunea verbală acoperă o mai mare diversitate de situații de comunicare), importante sînt asemănările, explicabile prin formația și mai ales prin interesele convergente ale autoarelor. De altfel, ambele proiecte din care este publicată acum doar o mică parte, zeci de ore de înregistrare fiind ( încă) netranscrise se încriu într-o mișcare mai generală, adunări și cercetări de corpus făcându-se în prezent pentru multe alte limbi, și permit viitoare studii contrastive de analiză a conversației. Textele sînt dialogice
Cum vorbim by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14012_a_15337]
-
voi încerca s-o aleg pe cea care mi se pare mai agreabilă. Așa încât voi începe prin a saluta călduros publicul românesc, care nu mă cunoaște, ca și pe muzicienii români remarcabili - creatori, interpreți, muzicologi -, pe care-i cunosc în parte, iar pe unii dintre ei îi văd la Paris, fapt ce-mi oferă întotdeauna o delectare... - Vă referiți probabil la nume ca Octavian Nemescu, Cornel Țăranu... - ...da, de exemplu, destul de recent i-am văzut pe Anatol Vieru, pe Nemescu, Țăranu
Mihai Mitrea-Celarianu by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/13964_a_15289]
-
înseamnă diversitate, multiplicitate mobilă, diferență. Îmi place extrem de mult acest termen... -...pentru că vă place, în fond, alteritatea, elitismul despre care mi-ați vorbit și mi-ați scris în nenumărate rânduri, întrebându-vă dacă, nu cumva, e prea mult spus. Faceți parte dintr-o elită și cultivați elitismul chiar în muzica dvs. - Nu știu dacă fac parte dintr-o elită, dar este evident că Universul este elitist: de la Big-Bang și până la om, toate structurile Universului și evoluția - la flèche du temps, săgeata
Mihai Mitrea-Celarianu by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/13964_a_15289]
-
fond, alteritatea, elitismul despre care mi-ați vorbit și mi-ați scris în nenumărate rânduri, întrebându-vă dacă, nu cumva, e prea mult spus. Faceți parte dintr-o elită și cultivați elitismul chiar în muzica dvs. - Nu știu dacă fac parte dintr-o elită, dar este evident că Universul este elitist: de la Big-Bang și până la om, toate structurile Universului și evoluția - la flèche du temps, săgeata - au denotat întotdeauna elitism... Primele elemente constituite - hidrogenul, heliul - au format stelele; stelele au explodat
Mihai Mitrea-Celarianu by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/13964_a_15289]
-
eu eram deja departe, le lăsasem în urmă pentru că deveniseră conformisme... Acum, în privința clasicilor, bineînțeles că aș putea vorbi ore întregi despre genialitatea unui Mozart sau a unui Beethoven, a unui Wagner sau a multor altora. Am multe pasiuni. Fac parte dintre acei oameni fericiți, care iubesc mult. Deci iubesc mulți compozitori, iubesc mulți scriitori, mulți artiști; așa după cum iubesc natura, peisajul etc. Mă număr printre persoanele foarte entuziaste și mi-am păstrat toată viața entuziasmul copiilor. Așadar, am o serie
Mihai Mitrea-Celarianu by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/13964_a_15289]
-
reprezintă epoca noastră în întregime. Există postmodernism în industrie, în structurile economice, în structurile politice, în construcția Europei... Filosoful francez François Lyotard a analizat tocmai condiția postmodernă sub acest aspect general. - Cred că acest concept este specific fiecărei epoci în parte, întrucât fiecare preia sau revine la anumite modéle anterioare, dintr-un secol precedent, sau chiar din secole foarte îndepărtate în timp față de prezentul epocii respective... - Sunt cu totul de acord și vă felicit pentru această remarcă. Este exact ceea ce vroiam
Mihai Mitrea-Celarianu by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/13964_a_15289]
-
de inspirație, de reflectare și un moment mistic. Foarte multe evenimente mistice - dacă luăm Biblia - s-au petrecut noaptea. Visele pe care le-au avut profeții - deci cadrul în care Divinul comunica cu Terestrul era cel nocturn. Pe de altă parte, noaptea este și un moment critic, un moment în care trebuie să fii dispus să primești un mesaj și, în același timp, să fii dispus să primești un mesaj și să te apleci, să reflectezi asupra propriei tale mizerii umane
Mihai Mitrea-Celarianu by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/13964_a_15289]
-
reprezintă și perioadele dificile ale umanității. De exemplu, cel de-al doilea Război Mondial reprezintă o teribilă noapte; Siberia reprezintă cadrul unei teribile nopți... Deci noaptea are multe sensuri și, când spun Noaptea Luminată, ea poate fi, pe de o parte, clipa extraordinară în care contempli cerul, dar și clipa în care ești într-un lagăr de concentrare sau de exterminare și simți, undeva, o mână divină, care-ți dă curaj și care-ți spune: "totuși, trebuie să faci asta, pentru ca
Mihai Mitrea-Celarianu by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/13964_a_15289]
-
aproape de real, așa cum îl percepem, printre altele, de-a lungul marilor teorii ale fizicii actuale sau ale astrofizicii." Una dintre piesele ce compun Trilogia iubirii. Căci, în contextul opus-urilor dvs. există și o Trilogie a iubirii din care fac parte lucrări precum La reine manquante (Regina lipsindă), Pin’s (Mărțișoare) și Par ce fil d’Or (Prin acest fir de Aur)... Reveniți, deci, la "timpurile amintinde", ca în titlul uneia dintre partituri, Les temps souvenants? - Nu, revenim la distanțe. Ceea ce
Mihai Mitrea-Celarianu by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/13964_a_15289]
-
conștienți, ci din niște golani, aceiași care devastau palatele dictatorului, băncile și magazinele. Dintr-un supus perfect la dictatură, poporul irakian a devenit în ochii comentatorilor o adunătură de tîlhari. Ideologia a ieșit din nou învingătoare. Impunînd o realitate mincinoasă. Partea proastă este că ideologia, vorba lui Revel, conduce lumea: nu doar ziariștii ori pacifiștii, dar și destui dintre liderii actuali de pe toate continentele iau minciuna drept realitate. Ei sînt antiamericani din naționalism. "Țărișoara mea", exclamă cu gura plină liderii de la
Cunoașterea inutilă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13999_a_15324]
-
Homer/ și petrece/ Vestalele-l plac/ și-i așază dinainte/ flori felurite/ și pietre colorate// o dată pe an/ e voie să rîzi și de orbi" ( Ilustrată din Troia, p. 93). Ultimele două versuri transformă în grotesc peisajul bucolic din prima parte. De altfel, finalurile neașteptate sînt o marcă inconfundabilă a poeziei lui Ioan Morar. Versurile lui Ioan Morar sînt presărate cu un cinism fin, precum cele din Sangria, poem inspirat de o lume prin definiție antipoetică: cea a donatorilor de sînge
Elegii de histrion by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14005_a_15330]
-
gustul cenușii tot mai apropiat/ vor fi acolo?/ Să supraviețuiești altfel:/ în trup de împrumut să te ascunzi/ și inimă de împrumut/ să-ți pompeze sîngele/ «abia atunci te vei cunoaște»// Sărman donator de sînge:/ Vei muri cu fiecare în parte" ( Sangria, pp. 68-69). Viața este pentru Ioan Morar o înșiruire de fapte banale, la capătul căreia se află, inexorabil, moartea. Mai devreme sau mai tîrziu toți și toate sfîrșesc în moarte: eroii și lașii, geniile literaturii și personajele zămislite de
Elegii de histrion by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14005_a_15330]
-
nuanțe de comunism și lașitate care-a cuprins lumea civilizată puteau să interfereze dramatic cu luptele din teren. Se vorbea de cursele și șireteniile în care orientalii sunt mari meșteri și despre decimarea aliaților în eventuale lupte de gherilă urbană. Partea respingătoare era că toate aceste supoziții nu proveneau din surse militare și nu trădau necesarul spirit de precauție, ci din defetismul bolnăvicios o marcă a "corectitudinii politice" care-a cuprins o bună parte din media occidentală. Ura de sine a
Hoțul din Bagdad by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14000_a_15325]
-
aliaților în eventuale lupte de gherilă urbană. Partea respingătoare era că toate aceste supoziții nu proveneau din surse militare și nu trădau necesarul spirit de precauție, ci din defetismul bolnăvicios o marcă a "corectitudinii politice" care-a cuprins o bună parte din media occidentală. Ura de sine a Occidentului nu mai e, în clipa de față, o simplă speculație. Fiecare țară vestică a ajuns un Babilon în care locuiesc toate semințiile pământului. Ultimii cincizeci de ani au modificat profund ideea de
Hoțul din Bagdad by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14000_a_15325]
-
națională. Mai mult ca oricând, șansele României sunt alături de Statele Unite și de Anglia. Guvernanții noștri au făcut, în sfârșit, o mișcare inteligentă. Să dea Dumnezeu să-i țină, oricâte șantaje, amenințări sau momeli vor veni din partea dubioasă a Occidentului. O parte reprezentată, vai, de țări cu un mare trecut, dar incapabile, în momentul de față, să treacă, politic și economic, din modernitate în postmodernitate. Dar poate că prăbușirea mitului hoțului din Bagdad le va deschide ochii.
Hoțul din Bagdad by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14000_a_15325]
-
cel prezent, chiar dacă acesta din urmă este infinit mai modest ca posibilități. Zidurile Palatului de la Mogoșoaia stau mărturie pentru trei sute de ani de istorie românească. Începând de prin 1680, biv-vel-postelnicul Constantin Brâncoveanu cumpăra mai multe trupuri de moșie de prin partea locului și, după obiceiul timpului, ridica mai întâi aici o biserică, pe care o termină în 1688, cu numai o lună înainte de a fi fost ales Domn. Apoi, în 1702, înalță și un palat, pentru cel de al doilea fiu
Martha Bibescu și restaurarea Mogoșoaiei by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/13990_a_15315]
-
începutul veacului următor, să facă unele reparații la biserică și la palat. Dar lucrări de restaurare cu adevărat ample și competent dirijate se vor desfășura abia după anul 1912, când principele George Valentin Bibescu va cumpăra de la o mătușă o parte din moșie și Curtea Domnească, iar soția sa, Martha Bibescu, născută Lahovary, va face din repunerea în valoare a acestui "colț întreg de țară", cum spune G.M. Cantacuzino, unul dintre principalele scopuri ale vieții sale. Urmărind fazele acestei restaurări, așa cum
Martha Bibescu și restaurarea Mogoșoaiei by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/13990_a_15315]
-
grup statuar ce fusese recuperat, ca și unele coloane, în 1931, din casa astăzi demolată a banului Dumitrache Ghica, de pe Calea Victoriei, sau o coloană de la vechiul palat brâncovenesc din București, care a devenit centrul grădinii de trandafiri. Pe de altă parte însă, modelul dublei colonade de la Vila d^Elchingen se regăsește la Pescheria ( Noua Piață de pește) din Veneția, creația aceluiași arhitect Rupolo, iar ușile loggiei sunt inspirate de vechi modele de la portalul din San Marco, grilajul de fier forjat fiind
Martha Bibescu și restaurarea Mogoșoaiei by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/13990_a_15315]
-
Vederea dinspre palat către lac i-a preocupat atât de mult pe proprietari, încât după 1921 au răscumpărat terenurile riverane de dincolo de lac, care fuseseră expropriate, pentru a crea un ansamblu peisagistic armonios și, în aceeași idee, în 1945, acea parte a lacului a intrat în zona de protecție a monumentului. Astăzi, însă, vai, începând de prin 1993, malul opus s-a umplut de vile, construite se pare ilegal, care nu mai țin cont de nici o zonă de protecție a monumentului
Martha Bibescu și restaurarea Mogoșoaiei by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/13990_a_15315]
-
sfîrșit al istoriei"? Am putea primi cu resignare această escatologie a spiritului creator? Se pare că nu Din comentariile ce ni se oferă sîntem în măsură a întrezări două tipuri de reacție la anistorismul antrenat de postmodernism. Pe de o parte, se manifestă ceea ce am putea numi recursul la subistorie. Refractară la gravitatea solemnă a pedagogiei istorice, la umanismul său înghețat, creația postmodernă cultivă o abundență de forme anxioase care disimulează nonsensul cu ajutorul ludicului, "un carnaval exuberant și neliniștitor în același
Subistorie și supraistorie (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14008_a_15333]
-
poezii" îi este proprie o "întoarcere la real", ea ilustrează o la fel de caracteristică luciditate, o "conștiință textuală" ce pune în paranteză realul, din unghiul unei unice realități textuale, autarhice, devorante, componentă a textului total care este lumea: "Pe de o parte, așadar, o reificare carnavalescă sau alienantă; pe de altă parte, acuta conștiință a artificiului și tematizarea literaturii ca fapt istoric, dar și ca facere permanentă care-și găsește motivația în sine însăși". Or, ce e această acaparatoare, cu iz tiranic
Subistorie și supraistorie (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14008_a_15333]
-
o la fel de caracteristică luciditate, o "conștiință textuală" ce pune în paranteză realul, din unghiul unei unice realități textuale, autarhice, devorante, componentă a textului total care este lumea: "Pe de o parte, așadar, o reificare carnavalescă sau alienantă; pe de altă parte, acuta conștiință a artificiului și tematizarea literaturii ca fapt istoric, dar și ca facere permanentă care-și găsește motivația în sine însăși". Or, ce e această acaparatoare, cu iz tiranic, "conștiință textuală" decît o trăsătură a clasicismului? Am apreciat nu
Subistorie și supraistorie (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14008_a_15333]
-
Am foarte puține răspunsuri" Declarația din titlul cronicii noastre aparține dlui Horia-Roman Patapievici și am citat-o după revista VATRA (nr. 1) în care autorul Omului recent i-a acordat un amplu interviu dlui Al. Cistelecan. (În același număr, în parte consacrat Cazului Patapievici - noi file la dosar), și alte intervenții interesante ale colaboratorilor revistei). Din interviu, aflăm că dl Patapievici a debutat ca poet în revista orădeană Familia (pe la mijlocul anilor ^70), cu trei poezii. La Familia, poeziile au ajuns în urma
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13998_a_15323]
-
o făcea înainte. Cred că azi se construiesc trepte mai înalte decît pe vremuri. Iar iarna, încălzirea este mai puțin eficace decît era cîndva și... ați observat cu ce litere mici au început să tipărească toate ziarele ? Pe de altă parte, a cere oamenilor să vorbească clar nu servește la mare lucru Toată lumea vorbește așa de încet că nu mai înțelegi aproape nimic Iar acum se fac haine așa de înguste, mai ales la talie și șolduri, că devine de-a
Cercul mincinoșilor by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14043_a_15368]