8,290 matches
-
primit la botez, se retrage, așteptând ca, prin încercările mai mari, ce vor urma sufletul să se întoarcă, prin pocăință, spre virtute. Acest har, spun Sfinții Calist și Ignatie, este primit prin Taina Sfântului Botez, „cu totul desăvârșit” 48. Lucrarea patimilor, grija exclusivă de cele vremelnice și reaua lor întrebuințare fac ca patimile să întunece și să acopere harul. Sfântul Grigorie Sinaitul vorbește despre două trepte ale acestei lepădări harice: - una în sensul de lepădare propriu-zisă, datorită stăruinței în săvârșirea patimilor
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
vor urma sufletul să se întoarcă, prin pocăință, spre virtute. Acest har, spun Sfinții Calist și Ignatie, este primit prin Taina Sfântului Botez, „cu totul desăvârșit” 48. Lucrarea patimilor, grija exclusivă de cele vremelnice și reaua lor întrebuințare fac ca patimile să întunece și să acopere harul. Sfântul Grigorie Sinaitul vorbește despre două trepte ale acestei lepădări harice: - una în sensul de lepădare propriu-zisă, datorită stăruinței în săvârșirea patimilor. Această învârtoșare a sufletului și insensibilitate la lucrarea sfințitoare a harului duce
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
patimilor, grija exclusivă de cele vremelnice și reaua lor întrebuințare fac ca patimile să întunece și să acopere harul. Sfântul Grigorie Sinaitul vorbește despre două trepte ale acestei lepădări harice: - una în sensul de lepădare propriu-zisă, datorită stăruinței în săvârșirea patimilor. Această învârtoșare a sufletului și insensibilitate la lucrarea sfințitoare a harului duce la lipsirea desăvârșită de el, prin care omul se face sălaș al patimilor, „acum și în veacul viitor”. Depărtarea harului este echivalată de către Patriarhul Calist cu pirderea chipului
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
trepte ale acestei lepădări harice: - una în sensul de lepădare propriu-zisă, datorită stăruinței în săvârșirea patimilor. Această învârtoșare a sufletului și insensibilitate la lucrarea sfințitoare a harului duce la lipsirea desăvârșită de el, prin care omul se face sălaș al patimilor, „acum și în veacul viitor”. Depărtarea harului este echivalată de către Patriarhul Calist cu pirderea chipului dumnezeiesc al vieții și introducerea celui al fiarei sau dobitocului. Celor ce viețuiesc, însă, curat, Duhul Sfânt se face „suflet sufletului”, iar roadele împărtășirii și
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
Nil Ascetul o definește pe cea dintâi a fi „o stare contrară firii, cumpăna elementelor din trup stricându-se din pricina covârșirii unuia, ceea ce aduce o stare potrivnică firii”57, în timp ce boala sufletului este „abaterea lui de la judecata dreaptă”58, datorată „patimilor aducătoare de boală”59. Bolile, în special cele trupești, sunt considerate o formă a „certării pedagogice”60 din partea lui Dumnezeu, „cercarea spre îndreptare a noastră”61. Ele sunt, cu adevărat, o a doua formă de asceză, un post și o
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
și cea venită pentru smerirea cugetului. Dumnezeu smerește trupul celui trândav la nevoință, printr-o nevoință mai dureroasă - boala 69. Prin aceasta se arată că adevăratul scop al bolilor trupului este sănatatea sufletului. Cu cât sufletul este mai afundat în patimi, cu atât sunt mai intense nevoințele și încercările sale, până când va ajunge să-și redobândească subțirimea și pacea sa, ascultarea față de suflet. Un suflet revoltat, tiranizat de patimi care doar aparent procură plăcere, este „domesticit” și supus prin încercări grele
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
bolilor trupului este sănatatea sufletului. Cu cât sufletul este mai afundat în patimi, cu atât sunt mai intense nevoințele și încercările sale, până când va ajunge să-și redobândească subțirimea și pacea sa, ascultarea față de suflet. Un suflet revoltat, tiranizat de patimi care doar aparent procură plăcere, este „domesticit” și supus prin încercări grele, proporționale cu grosimea și consistența lucrărilor sale pătimașe. Bolile echilibrază lucrarea exacerbată a trupului, robia sau moartea sufletească. Cel care nu slujește lui Dumnezeu în chip voit dimpotrivă
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
și cinstea pe care o primește sufletul nostru din partea Slavei Sale, căci „pe măsura întristării este și mângâierea” - spune Sfântul Isaac Sirul. Așadar, viața noastră duhovnicească se desfășoară într-un registru spiritual foarte larg: - din adâncurile păcatului și din „ceața patimilor” spre culmile virtuții și lumina dumnezeiască. În funcție de eforturile noastre ascetice este și starea noastră pe treptele ei atât de numeroase. „De pe dealurile bucuriilor - afirmă Părintele Stăniloae - în văile necazurilor, așa decurge viața omului duhovnicesc; dar ea înscrie un real progres
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
vine! zâmbește când o cert și plânge când o iert, când pleacă-mi ia și inima din piept, e rau și fără ea dar nici cu ea nu-i bine. e toată dragoste și lucrul ăsta-l știe, e toată patimă și lucrul ăsta-l știu, în patul ei rămân până târziu și-n viața nu-i mai mare bucurie. femeia e nimicul dar ea este și totul, femeia când îți pleacă îți fuge și norocul. **** Când ți-o fi dor
INCANTAŢII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366970_a_368299]
-
ca și alte slujiri mai deosebite, precum și o serie de harisme vor deveni actuale și se vor putea manifesta, căci Cincizecimea reprezintă plenitudinea darurilor și a harurilor. Mântuitorul Iisus Hristos îi prevenise de altfel pe ucenici în ultima seară înainte de Patimi: "Vă este de folos ca să Mă duc Eu. Căci dacă nu Mă voi duce, Mângâietorul nu va veni la voi, iar dacă Mă voi duce, îl voi trimite la voi"(Ioan 16,7). Așadar, încă de atunci Domnul Iisus Hristos
DESPRE SFANTUL DUH IN BISERICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366878_a_368207]
-
rugăciunile, cântă �rile, citirile pe de o parte ne sfințesc prin puterea ce o au, prin mijlocirea harului, pe de altă parte ele ne sfințesc „și prin aceea că în ele noi ve �dem cu închipuirea pe Hristos, lucrarea și patimile Lui pentru noi... atât în cântări cât și în citiri și în întreg ritualul liturgic este simbolizată întreaga lucrare izbăvitoare a Mântuitorului”.23 După ce Hristos a împlinit iconomia cea dumnezeiască a mântuirii noastre, toate actele Sale îndumnezeitoare sunt concentrate în
DESPRE MISTERUL LITURGIC SI SFANTA EUHARISTIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366926_a_368255]
-
Numai omul virtuos este într-adevăr frumos și bun: și numai frumusețea morală se socotește bună... deci frumos este omul drept, omul cuminte, într-un cuvânt, omul bun” . Sfântul Vasile cel Mare atrage, în plus, atenția asupra necesității purificării de patimi a sufletului, pentru a putea să se ridice la contemplarea Frumuseții dumnezeiești: „... ca să se nască în suflet și frumusețe dar și putere pentru săvârșirea celor ce trebuiesc făcute, avea nevoie de harul dumnezeiesc... Frumos este orice suflet, privit în simetria
DESPRE LUME IN VIZUNE FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366929_a_368258]
-
aceea că privește lumea creației lui Dumnezeu „cu ochii Duhului Sfânt”, adică văzând peste tot în frumusețea lumii și a omului icoane ale Frumuseții dumnezeiești. Această experiere a frumosului uman, ca simbol trăit al Frumuseții absolute, de către cel purificat de patimi o descrie Sfântul Ioan Scărarul în Scara Raiului: „Cineva văzând o femeie minunat de frumoasă, găsi prilejul de a o adora și slăvi prin laudele sale suverana frumusețe a cărei creatură este această femeie. La vederea ei dragostea de Dumnezeu
DESPRE LUME IN VIZUNE FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366929_a_368258]
-
de modul în care omul poate să ajungă să fie conform naturii sale, vocației lui ființiale, lucru posibil prin „permanenta comunicare și simbioză a omului cu Dumnezeu”, deoarece numai prin comuniune cu Dumnezeu se poate înstrăina omul de multiplele lui patimi, precum și de tendințele ce îi denaturează realitatea profundă existențială. „Se poate spune că această comunicare interpersonală a omului cu Dumnezeu-Omul are o funcție antropologic-catartică” . Drumul ascetic al purificării este unul al erosului dumnezeiesc, înseamnând restituirea iubirii în cadrul comuniunii interpersonale. În
DESPRE LUME IN VIZUNE FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366929_a_368258]
-
rugăciunea adresată de Biserică la Utrenie Maicii Domnului, persoana umană aflată pe treapta cea mai înaltă a frumuseții accesibile omului, ca loc privilegiat al Duhului Frumuseții: “ceea ce ești cu totul fără prihană, fii nouă ocrotitoare, scăpare și liman, izgonind viforul patimilor, ceea ce cu frumusețea ai covârșit, fără de asemănare, cetele îngerilor” . Despre frumusețea Maicii Domnului scria și Sfântul Grigorie Palama: “Trebuie ca aceea care a născut pe cel mai frumos dintre fiii oamenilor să fie ea însăși de o frumusețe fără seamăn
DESPRE LUME IN VIZUNE FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366929_a_368258]
-
Hristos, moștenit de cei blânzi, așa cum se precizează în Evanghelia Sfântului Matei, în Predica de pe Munte, în cele nouă Fericiri. Proorocul și Profetul Moise este "...cel ce ca un păstor priceput conduce ca pe niște oi, prin viețuirea pustie de patimi, de materii și de plăceri, apoi spre muntele cunoștinței de Dumnezeu, Cel văzut pe înălțimea înțelegerii, gândurile ce înclină încă spre pământ și caută plăcerea acestuia; cel ce ocupându-se acolo în chip încordat cu contemplații adecvate duhovnicești, după părăsirea
DESPRE LUME IN VIZUNE FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366929_a_368258]
-
valuri trecătoare - / deci dragoste mai este sub cenușă!” E „Tinerețe fără bătrânețe”: dacă te-ntorci, totul se destramă, dacă mergi înainte... e „viață fără de moarte”. Poezie ca un bocet ritual de petrecere a iubirii spre veșnicie. „Și..., dincolo de regrete și patimi, / se-aștern tăcute marile ninsori / în care mă voi arde după datini / însingurând în strai de sărbători”. Referință Bibliografică: Liniile paralele se întâlnesc în infinit (Iulian Patca, Să vii și mâine, Cluj-Napoca, Editura Mega, 2011) / Angela Monica Jucan : Confluențe Literare
LINIILE PARALELE SE ÎNTÂLNESC ÎN INFINIT (IULIAN PATCA, SĂ VII ŞI MÂINE, CLUJ-NAPOCA, EDITURA MEGA, 2011) de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 193 din 12 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367059_a_368388]
-
miercurile și vinerile de peste tot anul, să fie depus ori caterisit din treapta, iar daca este laic să fie îndepărtat sau afurisit". Sau, poate, zice el, Sfinții Părinți de la Sinodul I au legiuit și au adăugat această Saptamană Mare a Patimilor, cum spune în altă parte același: "De aceea Parinții au întins perioada postului, dându-ne nou prilej de pocăință, ca mai întâi curățindu-ne și spălându-ne pe noi înșine, așa să ne apropiem (de împărtășanie). Dar prilejul cel mai
DESPRE IMPARTASANIE IN CONCEPTIA SFANTULUI NICODIM... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366931_a_368260]
-
potrivit legii; iar împărtășindu-te astfel, crede că ea depărtează nu doar moartea, ci și bolile care sunt în noi, căci, venind în noi, Iisus Hristos adoarme legea trupului care este în membrele noastre, aprinde evlavia față de Dumnezeu și omoară patimile, nemaisocotind greșelile care sunt în noi și vindecându-le ca pe niște boli; căci îl pansează pe cel zdrobit (Iz. 34, 11) și ridică pe cel căzut (Oda 3, 8) ca un Bun Păstor care-și pune sufletul Său pentru
DESPRE IMPARTASANIE IN CONCEPTIA SFANTULUI NICODIM... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366931_a_368260]
-
primesc mereu sfințirea de la dumnezeieștile Taine; și pe cât se apropie de Dumnezeu prin lucrarea poruncilor Sale de om, pe atâta urcă spre desăvârșire sfințindu-se; și iarăși, pe cât se depărtează de Dumnezeu prin omiterea poruncilor, pe atât sunt stăpâniți de patimi și răutatea sporește în ei fiind lipsiți de sfințire; căci răutatea nu este nimic altceva decât lipsa binelui. Așa încât cei ce s-au învrednicit de nașterea din nou a Duhului Sfânt nu sunt împiedicați să se numească sfinți și, prin
DESPRE IMPARTASANIE IN CONCEPTIA SFANTULUI NICODIM... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366931_a_368260]
-
pe cei demonizați, iar binecuvantații aceștia nu-i primesc nici pe cei ce au mintea întreagă, ci caută să se arate mai legali decât legea. Observația a opta Unii precizează spunând: "Oare ei, ca niște oameni, nu sunt chinuiți de patimi, de lăcomia pântecelui, slava deșartă, râs, vorbire deșartă și alte asemenea? Și cum vor să se cuminece frecvent?"Acestora le răspunde Sfântul Anastasie al Antiohiei și spune: "Sunt mulți care, deși se împărtășesc o dată pe an se predau păcatului, și
DESPRE IMPARTASANIE IN CONCEPTIA SFANTULUI NICODIM... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366931_a_368260]
-
cuvântul, legământul, lumina, al celui care sufletu-și înșeală, al celui care minte și rănește, al celui care uită și-ncalcă iubirea... O singură salvare - - ca Umbra Sa să întregească ce-a rupt întunecatul om din egoism, din ură, din patimi, din temeri, din orgolii ... De-atunci sunt mii de vieți în care Umbra Sa călătorește, ca să repare în timpuri tot ce-a stricat un om... De-atunci și el și Umbra Sa își caută perechea-umbră, Iubirea - salvarea sufletului gol! Din
DESPRINDEREA UMBREI MELE de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367124_a_368453]
-
între ele, întâietate) - permanent întreg - într-un cuvânt, dumnezeiesc. Umanul „Rîul este Demiurg”... Lumea biologică se întreține din apă și - în segmentul ei uman, în special - se consumă în lacrimi (În Tărîm de Rouă / La fîntîne - nouă - / Să sting jarul patimii / Și amarul lacrimii; Apele-n fîntîni amar, / Soarele palid și stîns, / Ochi al meu, prin nouri, plîns... / Fără dînsa lîngă mine, / Mi-s stelele-n cer streine, / Gîndurile tot suspine; Lin te, codrule, clatínă... Și sufletul mi-l alină, / Limpeziți
„CĂTINEL, MOARTE, NUMÁ...” de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367129_a_368458]
-
aceasta la rândul ei, este îndemnată de inimă . Din inima noastră pleacă tot ceea ce gândim, tot la ceea ce noi suntem părtași. Din inima noastră, pleacă marea iubire, pleacă binele și răul, dorințele noastre repetate la infinit, pleacă toate faptele și patimile noastre, pleacă toată osteneala minții noastre și timpul în care trăim. Mărturisesc toate acestea ca un preambul la cartea „Sacru și profan în Țara Sfântă”/jurnal pe care am primit-o cu nespusă bucurie , din mâinile autorului ei; poetul, eseistul
SACRU SI PROFAN IN TARA SFANTA de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367173_a_368502]
-
urmare, somnul este consecința logică a despărțirii de Dumnezeu. Somnul este expresia unei lumi aflate în întuneric spiritual și departe de Împărăția Cerească a Luminii. Somnul se exprimă printr-un modernism deșănțat, printr-o religiozitate lipsită de Christos, prin manifestarea patimilor și a desfrâului de orice fel, prin media care prezintă păcatul în multitudinea formelor sale. Cu toate acestea, trezirea ne stă la îndemână, atunci când prin lacrimile pocăinței „ne apropiem de Christos și când „așteptarea devine freamăt și nesomn, devine dor
CUM SA VEGHEZI PENTRU A AVEA VIATA DEPLINA, INTR-O CARTE DE ESEURI SEMNATA PETRU LASCAU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 161 din 10 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367226_a_368555]