12,546 matches
-
trecerea la act: conducerea automobilului cu toată viteza, consumul de alcool sau de alte produse excitante, consumul de droguri, sinuciderea etc. Dacă tristețea, plictiseala, proasta dispoziție, nu aparțin la drept vorbind patologiei, aceste stări pot însă să conducă la manifestări patologice prin manifestările lor diverse, lucru pe care Mâle l-a subliniat la timpul său. Chiar dacă este vorba despre plictiseală, despre proastă dispoziție sau despre stare depresivă, trebuie să insistăm asupra intermitenței acestor stări, asupra fluctuației și transformărilor rapide ale acestora
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
demostrat legătura care există între aceste stări sub-depresive și episodul depresiv tipic sau tulburarea depresivă. Totuși, unele studii epidemiologice (vezi cele ce urmează) par să aducă argumente în acest sens. Episodul depresiv scurt ridică întrebări privind limitele dintre normalitate și patologic, mai ales la adolescență, când variațiile și fluctuațiile tranzitorii ale dispoziției nu pot fi reduse la un model de înțelegere deficitară în care tulburarea de dispoziție echivalează cu o tulburare neuro-sinaptică. TULBURARE DEPRESIVĂ ȘI TULBURARE DISTIMICĂ Caracterizat prin recurența sa
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
până la starea de depresie gravă. Această situație ridică problema limitelor oricărei clasificări nosografice și a locului pe care îl ocupă formele de graniță. Punctul de vedere categorial reținut în mod obișnuit, care tinde să conceapă depresia sub forma unor identități patologice distincte unele de altele și diferite de normalitate, se opune punctului de vedere dimensional, în care depresia este percepută ca un continuum mergând de la „mai normal” până la „mai patologic”. Trebuie oare să ignorăm „problemele depresive” care nu satisfac criteriile DSM-IV
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
mod obișnuit, care tinde să conceapă depresia sub forma unor identități patologice distincte unele de altele și diferite de normalitate, se opune punctului de vedere dimensional, în care depresia este percepută ca un continuum mergând de la „mai normal” până la „mai patologic”. Trebuie oare să ignorăm „problemele depresive” care nu satisfac criteriile DSM-IV pentru episodul depresiv major, dar care au, așa cum apare în studiul nostru, un scor superior pragului depresiei după CES-D? Această populație „intermediară” prezintă, din multe puncte de vedere, caracteristici
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
Totuși, este necesar să privim aceste lucruri cu o oarecare prudență: aceste evenimente de viață nu trebuie înțelese ca niște factori de cauzalitate liniari ci ca niște factori de risc al căror cumul și repetare par să aibă o pondere patologică deosebită. Mai multe studii recente au abordat aceste relații complexe (Choquet și colab., 1988; Berndt și Zinn, 1992; Gispert și Eheeler, 1992; Williamson și colab., 1995). Studiul lui Choquet și colab. analizează printre alți factori ponderea elementelor perturbatoare în viața
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
par mai sensibile la evenimentele perturbatoare, ele le prezintă mai ușor ca factor cauzal sau explicativ pentru starea lor de disconfort actuală. Dar băieții par a fi mai vulnerabili decât fetele la evenimentele perturbatoare care ar genera situații mai clar patologice (vezi în legătură cu acest subiect diferența băiat-fată în caz de deces parental). În orice caz, se pare că acumularea „evenimentelor de viață” constituie un factor favorizant pentru depresia din adolescență. Pentru Berndt și Zinn (1992) există chiar o corelație între acumularea
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
că depresiile grave ale copilului corespund unor organizări structurale psihopatologice care pot fi diferite: depresia nu constituie decât un ansamblu semiologic care nu prejudiciază structura subiacentă. Totuși, o problematică depresivă durabilă ar constitui, după autor, principalul factor organizator al structurilor patologice care apar ca tot atâtea sistematizări defensive față de această depresie. Evoluția favorabilă la o jumătate din numărul de cazuri ar depinde de capacitățile de elaborare secundare. Evoluția nefavorabilă aduce în prim plan trecerea la act ca mijloc de apărare și
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
răspuns la starea depresevă. Să cităm pe Penot (1973): „Constatăm tendința, în mod remarcabil constantă, de structurare pe un model caracterial sau psihopatic. Toți acești copii au o tendință accentuată pentru trecerea la act ca mijloc de apărare; trăsăturile caracterului patologic se afirmă în timpul evoluției. Acest tip de evoluție ilustrează relația strânsă care leagă depresiile grave la vârste mici de organizarea ulterioară a unui caracter psihopatic”. Cazul lui Pascal constituie o ilustrare foarte evidentă a acestei psihopatizări a comportamentului pe parcursul adolescenței
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
este inevitabil”, declara ea vorbind despre travaliul psihologic cu care se confruntă orice adolescent. Dar această comparație va creea o confuzie durabilă în ceea ce privește abordările clinicienilor, făcând foarte dificilă distincția dintre ceea ce ar însemna depresia inevitabilă legată de adolescență și depresia-episod patologic. Dacă există depresie în toată perioada adolescenței, granițele acesteia devin confuze, limitele semiologice se estompează. Am putea să ne mulțumim cu această constatare dacă acest lucru ar duce la o mai bună înțelegere a evenimentelor psihice legate de problematica depresiei
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
între adolescență și depresie după cum arată studiile lui Mâle asupra conceptului de proastă dispoziție (Mâle, 1982). Să reținem totuși că este vorba, înainte de toate, despre o înțelegere teoretică a procesului adolescenței și nu despre o descriere clinică a unei stări patologice particulare. Din acest punct de vedere, problematica depresiei în adolescență ia la început aceeași direcție ca și depresia la copil, cu ipoteza teoretică prealabilă în legătură cu existența unei „situații depresive” (Klein, 1934) înainte chiar ca o descriere clinică a depresiei la
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de doliu, orice separare este tot o pierdere și necesită un travaliu de doliu? Aceste întrebări par în mod deosebit pertinente pentru subiectul care ne preocupă, deoarece ele explică poate confuzia deja denunțată dintre depresia „normală” a adolescenței și starea patologică. Dacă orice adolescență este separare, dacă orice separare este o pierdere urmată de doliu, atunci orice adolescență ar fi o depresie potențială. Definind criteriile incluziunii și excluziunii, clasificările moderne de tip DSM sau CIM au avut meritul de a clarifica
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
excluziunii, clasificările moderne de tip DSM sau CIM au avut meritul de a clarifica într-o oarecare măsură această ambiguitate și au încercat să traseze o linie de demarcație cât mai „obiectivă” posibil între fluctuația timică developmentală și o stare patologică. Totuși, așa cum am văzut în cazul „tulburării distimice” sau a problemei „dublei depresii”, mai există zone de confuzie relativă: este posibil să refuzăm orice punct de vedere „comprehensiv” în favoarea unui singur punct de vedere „neutru și descriptiv”? Noi respingem această
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
formă circulară a neurasteniei: „Afecțiunea debutează în tinerețe, între optsprezece și douăzeci și cinci de ani, și se manifestă prin alternanțe ale activității intense cu apatia, care la început sunt atribuite adesea caracterului particular al bolnavului, deoarece nu se cunoaște natura lor patologică. Aceste accese pot dura câteva zile până la mai multe luni. Intensitatea lor este, de asemenea, variabilă. Cu timpul ele devin mai dese și se accentuează atât în direcția depresiei cât și în cea a excitației. În final bolnavul devine incapabil
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
cât tânărul adolescent prezintă semnele unei fragilități psihopatologice anterioare: tulburare a personalității de tip limită sau narcisiacă, antecedent de psihoză infantilă mai mult sau mai puțin stabilizată, nivel intelectual (QI) la limită sau inferior, tulburări anxioase marcate de o angoasă patologică a separării... În toate aceste situații, fragilitatea și vulnerabilitatea planului identitar fac dificile, aproape imposibile, identificările obiectuale necesare pentru construirea identificărilor viitorului adult. Tensiunea care rezultă din această situație se traduce printr-o suferință depresivă care, neputând fi integrată, elaborată
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
integrată, elaborată și depășită, se exprimă prin manifestări timice asociate tulburărilor de conduită, consumului de substanțe etc., ceea ce conduce la o comorbiditate atât de frecventă (vezi cazul clinic al lui Jeanne). JEANNE - TULBURARE BIPOLARĂ LA O ADOLESCENȚĂ CU TRECUT INFANTIL PATOLOGIC O întâlnim pe Jeanne pentru prima oară la vârsta de 14 ani, la cererea părinților, care sunt îngrijorați privind evoluția acesteia. De cinci luni încoace, Jeanne prezintă, într-adevăr, o serie de manifestări simptomatice care se agravează. Acestea au început
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
privată”, ceea ce plasează medicul într-o ambiguitate ireductibilă. În ceea ce privente tentativele de suicid propriu-zise, proporția lor în raport cu sinuciderile este mai ridicată la adolescență decât la alte perioade de vârstă. Problemă majoră de sănătate publică, ele constituie una dintre conduitele patologice dintre cele mai caracteristice la această vârstă. Efectuate adesea într-un context de impulsivitate sau de trecere la act (ridicând atunci într-o manieră caricaturală problema intenționalității), constituind dovada unei agresivități îndreptată împotriva subiectului însuși, având legături importante cu depresia
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
care își pun aceste întrebări, aceasta are drept cauză, după părerea noastră, cultura și credințele în care sunt crescuți aceștia, ceea ce nu-i împiedică pe unii dintre ei să și le pună cu o acuitate și cu o intensitate neobișnuită (patologică?). A considera tentativa de suicid la adolescență ca pe o dovadă a unei stări în mod necesar patologică așa cum propun unii autori cum ar fi M. Laufer și E. Laufer înseamnă a gândi că doar un adolescent bolnav poate atenta
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
crescuți aceștia, ceea ce nu-i împiedică pe unii dintre ei să și le pună cu o acuitate și cu o intensitate neobișnuită (patologică?). A considera tentativa de suicid la adolescență ca pe o dovadă a unei stări în mod necesar patologică așa cum propun unii autori cum ar fi M. Laufer și E. Laufer înseamnă a gândi că doar un adolescent bolnav poate atenta la viața sa, și că acest gest nu poate exprima libertatea unui subiect, ceea ce semnifică a contrario că
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
diferență semnificativă între subiecții deprimați și subiecții non-deprimați. Astfel, apare destul de evident că întrebările privind moartea constituie o problemă a adolescenței, în timp ce dorința de a muri sau ideile de suicid par să caracterizeze în mod categoric angajarea într-un proces patologic și sunt corelate cu gravitatea depresiei. Kessler și colab. (1999) s-au preocupat de legătura dintre ideile de suicid, proiectul de suicid și tentativa de suicid la populația generală. Ei consideră logic faptul că ideile suicidare măresc riscul proiectului de
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
679 adolescenți norvegieni școlarizați, Wichstrøm și colab. (2000) estimează că riscul suicidar este de două ori mai ridicat la adolescenții care trăiesc doar cu unul dintre părinți. Se constată destul de des absența tatălui sau a oricărei altei autorități paternale. Antecedentele patologice familiale sunt frecvente: în aproape o treime dintr-o serie de cazuri de adolescenți spitalizați la psihiatrie, unul sau ambii părinți erau tratați în secțiile de psihiatrie sau erau alcoolici (Laurent și colab., 1993). Este aceeași situație care a fost
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
vorba însă atunci de un comportament suicidar propriu-zis, nefiind prezentă dorința conștientă de a muri (cf. paragrafului privind echivalențele suicidare). TULBURĂRI DE PERSONALITATE Diagnosticul de tulburare de personalitate nu este stabilit decât cu prudență în adolescență, dar putem regăsi trăsături patologice de personalitate la unii adolescenți cu tentativă de suicid, în particular în cazul tentativelor de suicid repetate. Este vorba, cel mai adesea, de trăsături de personalitate psihotică (sau antisocială), ceea ce corelează cu tulburările de conduită evocate mai sus, sau de
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
colab., 1994: o depresie majoră ar fi moderat predictivă; Wichstrom, 2000: persistența ideilor suicidare după prima tentativă). Alte studii izolează unii factori care par mai specifici pentru recidivă dintre care cităm: - existența unui diagnostic psihiatric de psihoză sau de personalitate patologică la adolescent, stadiu limită în special (Davidson și Choquet, 1988: Jeammet și Birot, 1994); - antecedente familiale patologice, alcoolism în special (Pfeffer și colab., 1994); - antecedente de abuzuri sexuale la care doar frecvența pare a fi corelată cu repetarea actului suicidar
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
Alte studii izolează unii factori care par mai specifici pentru recidivă dintre care cităm: - existența unui diagnostic psihiatric de psihoză sau de personalitate patologică la adolescent, stadiu limită în special (Davidson și Choquet, 1988: Jeammet și Birot, 1994); - antecedente familiale patologice, alcoolism în special (Pfeffer și colab., 1994); - antecedente de abuzuri sexuale la care doar frecvența pare a fi corelată cu repetarea actului suicidar (Wahl și colab., 1998); - o patologie relațională familială. Adolescentul o exprimă fie prin faptul că părinții n-
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
narcisiaco-obiectal și a imposibilității de a înfrunta durerosul travaliu de renunțare la omnipotența infantilă decât în jurul unei pierderi anume: adolescentul trebuie să înfrunte mai întâi o „pierdere internă”. Atunci când această suferință nu este tolerabilă, ea riscă să activeze unele mecanisme patologice de apărare printre care, în primul rând, mai ales în adolescență, întâlnim clivajul, proiecția și trecerea la act, mecanisme pe care le vedem foarte bine acționând în cazul tentativei de suicid. Această tendință spre trecerea la act pune în evidență
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
unui tablou semiologic mai degrabă complex și cu o „comorbiditate” importantă (consum de substanțe, tulburări de conduită etc.). Răspunsul familial este, și în acest caz, capabil să modifice cursul evolutiv: banalizarea gestului și negarea afectelor conduc adesea la o alianță patologică între adolescent și părinții săi, al cărui obiectiv principal dar secret este acela de a menține intactă relația excitantă și neschimbate modalitățile interactive familiale. Sentimentul familial dominant se dovedește a fi mânia. Aceste tentative de suicid au un puternic potențial
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]