3,841 matches
-
practici ale pelerinajului religios cu un ritual de inițiere, de unde și necesitatea de a beneficia de un ghidaj eficient pentru a trece cu bine de „încercările” acestuia. Iată de ce, remarcă Turner, mulți dintre liderii grupurilor de pelerini sunt ei înșiși pelerini cu o bogată experiență, buni cunoscători ai mecanismelor interne de funcționare (Turner, 1978 : 12). „Pelerinii vorbesc de organizatorii de pelerinaje cu încredere și respect, la Mešugorje” (Claverie, 2003 : 349). O observație pe care o pot confirma în mod direct, după
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
de un ghidaj eficient pentru a trece cu bine de „încercările” acestuia. Iată de ce, remarcă Turner, mulți dintre liderii grupurilor de pelerini sunt ei înșiși pelerini cu o bogată experiență, buni cunoscători ai mecanismelor interne de funcționare (Turner, 1978 : 12). „Pelerinii vorbesc de organizatorii de pelerinaje cu încredere și respect, la Mešugorje” (Claverie, 2003 : 349). O observație pe care o pot confirma în mod direct, după experiențele de teren avute în pelerinajele cu microbuzul ; jocul câștigării „încrederii” participanților la un pelerinaj
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
că diferența dintre agențiile de turism și Biserică este prezența „ghidajului spiritual”, inexistent în celelalte cazuri. „Spre deosebire de excursiile organizate de agențiile de turism din România, pelerinajele organizate de Patriarhia Română au o importantă dimensiune religios-duhovnicească. De aceea, fiecare grup de pelerini este însoțit de un preot care acordă permanent asistență religioasă și răspunde la întrebările adresate de pelerinii.” (Iancu, 2012) Exact în perioada acestei dispute, am intrat în sediul uneia dintre aceste agenții de turism, care propunea un „pelerinaj în Israel
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
excursiile organizate de agențiile de turism din România, pelerinajele organizate de Patriarhia Română au o importantă dimensiune religios-duhovnicească. De aceea, fiecare grup de pelerini este însoțit de un preot care acordă permanent asistență religioasă și răspunde la întrebările adresate de pelerinii.” (Iancu, 2012) Exact în perioada acestei dispute, am intrat în sediul uneia dintre aceste agenții de turism, care propunea un „pelerinaj în Israel”, botezat (intitulat) „Trei Mări : Marea Mediterană, Marea Galileii, Marea Moartă”. La capitolul „obiective turistice prevăzute în program”, figurau
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
aproape, de respiritualizare și reinventare sacrală a călătoriei. Strâns legată de avansul tehnologic este și migrația globală. Un cercetător francez îmi povestea, în pauza de cafea a unui colocviu internațional, mirarea sa și a colegilor săi în fața fluxului neîntrerupt de pelerini de la Bari, în Italia, acolo unde se află relicvele Sfântului Ierarh Nicolae. Pelerini de origine ortodoxă, români, bulgari, ucraineni, moldoveni (toată mâna de lucru ieftină a Occidentului), reinventează și repun pe hartă acest loc de pelerinaj (Juillard, 2012: 114). După cum
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
este și migrația globală. Un cercetător francez îmi povestea, în pauza de cafea a unui colocviu internațional, mirarea sa și a colegilor săi în fața fluxului neîntrerupt de pelerini de la Bari, în Italia, acolo unde se află relicvele Sfântului Ierarh Nicolae. Pelerini de origine ortodoxă, români, bulgari, ucraineni, moldoveni (toată mâna de lucru ieftină a Occidentului), reinventează și repun pe hartă acest loc de pelerinaj (Juillard, 2012: 114). După cum în marea Catedrală din Chartres, bijuterie a creștinătății, am putut vedea cu propriii
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
ortodoxă, români, bulgari, ucraineni, moldoveni (toată mâna de lucru ieftină a Occidentului), reinventează și repun pe hartă acest loc de pelerinaj (Juillard, 2012: 114). După cum în marea Catedrală din Chartres, bijuterie a creștinătății, am putut vedea cu propriii mei ochi „pelerini” ruși și ucraineni (de fapt, muncitori imigranți trăind la Paris) rugându-se la celebra relicvă le Voile de la Vierge (Acoperământul Maicii Domnului) adusă aici în anul 876. Potrivit tradiției, este vorba de o piesă de îmbrăcăminte purtată de Fecioara Maria
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
nu pun masca pe față o dată pe an, nu pot să trăiesc acolo printre străini” (Neagota, 2011). Este evident că, în ambele cazuri, ritualul servește ca resursă identitară. Practica aceasta este una aproape universală. La Mešugorje, o categorie aparte de pelerini este constituită din membrii importantei diaspore croate emigrate în Germania, Austria și Elveția, care se întorc în fiecare vară acasă. Mulți dintre ei califică această vizită turistică drept pelerinaj de regenerare spirituală (Claverie, 2003). Migrația globală nu (mai) reprezintă doar
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
un voyage en bande („bucuria călătoriei în grup”), asociate marilor alaiuri pelerine ale Evului Mediu ce se deplasau pe drumurile pline de neprevăzut ale Europei. Erau veseli, chiar nepăsători, chiar dacă știau că semnificația profundă, ultimă, a gestului de a fi pelerin nu este decât o „pregătire pentru moarte prin promisiunea mântuirii” (Duby, 1975 : 157), de unde necesitatea mereu reînnoită a „pelerinajelor terapeutice”, terapii colective pentru Răul produs de istorie sau destin (Dupront, 1967 : 110). Pierre Maraval surprinde și el acest dublu joc
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
terapii colective pentru Răul produs de istorie sau destin (Dupront, 1967 : 110). Pierre Maraval surprinde și el acest dublu joc (laic și religios) al bucuriei și bunei dispoziții asociate dintotdeauna pelerinajului, primită cu reticență de predicatorii itineranți, care lansau mereu pelerinilor „apeluri la vigilență” (Maraval, 1985 : 241). Revenind la perioada contemporană, putem spune că în „haosul de reprezentare” lăsat de prăbușirea comunismului în 1989, asistăm la o reîntoarcere în forță a „religiosului”, sub diferite forme, nu neapărat a „credinței”. Turismul pelerinaj
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
subvenționarea unor agenții specializate în turism religios (Davison, 2002 : 642). Tentative de acest gen au fost făcute și în România, mai ales după intrarea țării în Uniunea Europeană și deblocarea unor consistente fonduri de dezvoltare. Putem cita în acest sens programul „Pelerin în Bucovina”, al Consiliului Județean Suceava, cu ajutorul programului Regio al Uniunii Europene (www.pelerinajulbucovina. cjsuceava.ro), sau tentativele de integrare a pelerinajului catolic de la șumuleu Ciuc în circuitele mariale europene (www.mariaut.hu), pro gram al Ministerului Dezvoltării și Turismului
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
locul de pelerinaj în sine, atunci când autoritățile se decid să-l promoveze ca vehicul al dezvoltării locale. Fără îndoială, acest lucru va duce la o alterare accentuată a viziunii oamenilor asupra ideii de privațiune, lipsă, suferință în condiții de pelerinaj. „Pelerinul este lent, turistul religios grăbit, făcând aritmetica obiectivelor vizitate.” (Lochtefeld, 2010 : 223). „Mondializarea” și uniformizarea ofertelor, invazia limbajului publicitar vor duce cu siguranță la creșterea numărului de turiști „spirituali”, dar și la pierderea și degradarea continuă a pelerinajului și a
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Mondializarea” și uniformizarea ofertelor, invazia limbajului publicitar vor duce cu siguranță la creșterea numărului de turiști „spirituali”, dar și la pierderea și degradarea continuă a pelerinajului și a ideii în sine de pelerinaj religios. Economia pelerinajului și a mănăstirii Orice pelerin cu experiență poate confirma cu siguranță faptul că un pelerinaj are două „inimi” : una dintre ele bate în ritualul propriu-zis, având în centru închinarea la raclă, iar alta este activă în spațiul de comerț (uneori și de distracție) de la marginea
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
este vorba de tarabe improvizate din câteva scaune și mese, foi de cort, sfoară, folie de plastic etc. Multe dintre obiectele de aici se regăsesc și în alte părți, în magazinele „oficiale” ale Bisericii sau la pangarele mănăstirilor. Dar clienții (pelerinii) cumpără cu mare plăcere de la aceste târguri improvizate, pentru că obiectele de aici sunt învestite cu mai multe atribute - religioase, protectoare, memoriale, un aspect asupra căruia vom reveni imediat. Tocmai această precaritate și aerul permanent de improvizație adaugă valoare experienței umane
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
extrem de elaborată dedicată pelerinajelor hinduse, James G. Lochtefeld remarcă existența și emergența unei „economii sezoniere” asociată marilor locuri de pelerinaj hinduse (mai exact Hardwar, cazul analizat de el). Un comerț legat de tradiția pelerinajului, care depinde în întregime de traficul pelerinilor, factorii meteorologici, prețul marilor furnizori de aromate etc. (Lochtefeld, 2010 : 106). Autorul mai atrage atenția asupra unui aspect : fiecare pelerinaj are un „good time for business”, atunci când fluxul pelerinilor este maxim, fapt ce poate fi confirmat pe teren și la
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
comerț legat de tradiția pelerinajului, care depinde în întregime de traficul pelerinilor, factorii meteorologici, prețul marilor furnizori de aromate etc. (Lochtefeld, 2010 : 106). Autorul mai atrage atenția asupra unui aspect : fiecare pelerinaj are un „good time for business”, atunci când fluxul pelerinilor este maxim, fapt ce poate fi confirmat pe teren și la toate marile pelerinaje din România. În general, comerțul este foarte intens în ziua (și noaptea !) de dinaintea hramului și în timpul acestuia. Am putut constata prin observație directă că produsele și
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
care au studiat comerțul asociat pelerinajului scot în evidență faptul că obiectele cumpărate/vândute în cadrul acestuia au multiple semnificații. David Freedberg, autorul unui studiu de imagologie religioasă, atrage atenția că nu trebuie să se omită analiza „suvenirurilor pioase” cumpărate de pelerini chiar de la locul de pelerinaj și de nicăieri altundeva. Un exemplu ar fi „iconițele- amintire”, atât de răspândite în locuințe, autoturisme, birouri etc. Pele rinii sunt foarte doritori de astfel de obiecte deoarece „ele mediază între supranatural și ei înșiși
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Un exemplu ar fi „iconițele- amintire”, atât de răspândite în locuințe, autoturisme, birouri etc. Pele rinii sunt foarte doritori de astfel de obiecte deoarece „ele mediază între supranatural și ei înșiși, fixând în mintea lor o adevărată colecție de experiențe. Pelerinii obișnuiesc să ia aceste imagini cumpărate direct de la locurile de pelerinaj și dintr-o nevoie de identificare cu locul de pelerinaj sau cu sfântul celebrat, pentru a păstra „flacăra” respectului și a închinării la distanță (Freedberg, 1989 : 120). O funcție
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
închinării la distanță (Freedberg, 1989 : 120). O funcție memorială deci, care contri buie la durata în timp a pelerinajului, menționată și de antropologul francez Elisabeth Claverie în cartea sa dedicată feno menului Mešugorje. „Suvenirurile” pe care le aduc înapoi acasă pelerinii din Bosnia- Herțegovina sunt foarte diverse, de la clasicele lumânări, medalii sau imagini miraculoase până la pietre și sol de pe colina unde se spune că a apărut Fecioara Maria. Aceste suveniruri sunt distribuite ulterior familiei, cunoscuților, prietenilor, fiind percepute ca adevărate purtă
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
pelerinaj (inclusiv probe materiale, cum se procedează până în prezent la Prislop sau Curtea de Argeș) este atestat în spațiul României de astăzi încă din secolul al XVI-lea. Cercetătoarea Violeta Barbu, în studiul său dedicat Contrareformei din Țările Române, face referință la pelerinii moldoveni, catolici, care treceau munții la șumuleu Ciuc în Transilvania, culegeau plante medicinale de pe colina din spatele mănăstirii, din care făceau apoi ceai tot anul. „Aparent, spune V. Barbu, obiceiul culesului plantelor medicinale se înscrie în seria celor menite să conserve
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
care treceau munții la șumuleu Ciuc în Transilvania, culegeau plante medicinale de pe colina din spatele mănăstirii, din care făceau apoi ceai tot anul. „Aparent, spune V. Barbu, obiceiul culesului plantelor medicinale se înscrie în seria celor menite să conserve în memoria pelerinului amintirea drumului făcut (...) pelerinajele se cultivă, se organizează, se propagă prin entuziasm contagios și imitație, se mențin în timp prin repetiție și fidelitate.” (Barbu, 2008 : 517) O altă funcțiune a obiectelor cumpărate din locurile de pelerinaj este apropiată de cea
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
de cazuri de „obiectivare” a puterii (transfer de charismă) în situația unor asemenea obiecte traficate și comercializate în cadrul pelerinajelor. Tot el afirmă că există o legătură directă între cum arată un obiect și cât de eficace este acesta în ochii pelerinilor. (Freedberg, 1989 : 135-136). Iar eu nu pot să nu mă gândesc la faptul că remarca sa se potrivește de minune la bătălia pentru „formă și imagine” la care am asistat la Iași, în octombrie 2012, legată de colectarea și transportul
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
eu nu pot să nu mă gândesc la faptul că remarca sa se potrivește de minune la bătălia pentru „formă și imagine” la care am asistat la Iași, în octombrie 2012, legată de colectarea și transportul „apei sfințite” - agheasma. Astfel, pelerinii utilizau trei feluri de recipiente : sticle de plastic de 0,5 litri sau 1,5 litri, sticle care au conținut anterior apă, niciodată alcool. Urmau apoi tot recipiente de plastic, dar mai elaborate, sub formă de amforă, de diverse culori
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
dorite recipiente erau din sticlă translucidă, cu o formă epurată, asemănătoare cu cele purtate în bandulieră de către bolnavii din celebra stațiune Karlovy Vary sau din alte mari stațiuni termale europene. Acestea din urmă s-au epuizat și cel mai rapid ; pelerinii care au reușit să le cumpere le afișau apoi cu o vizibilă plăcere, dând explicații asupra naturii lor. How they look and why they work !, după cum sugestiv scria Freedberg. Produsele de mănăstire Standurile aparținând mănăstirilor sunt, de departe, cele mai
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
de mănăstire Standurile aparținând mănăstirilor sunt, de departe, cele mai „remarcabile” (la propriu și la figurat) apariții în cadrul pelerinajului. Mă refer mai ales la dimensiunea lor, la varietatea obiectelor prezentate spre vânzare, la prestigiul de care se bucură în ochii pelerinilor, la locul (vadul comercial) pe care-l ocupă în fluxul de pelerini. Pe lângă obiectele de serie care pot fi găsite oriunde altundeva, standurile de mănăstire propun și produse insolite : miere și derivate apicole, plante medicinale, conserve de fructe și legume
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]