34,654 matches
-
agresorilor credeau că vor fi eliberați, ar putea constitui motivul pentru care torturile au continuat, cu și mai mare brutalitate, atât la Pitești, cât și la Gherla. A fost primul moment în care deținuții care colaborau cu Securitatea și administrația penitenciarelor s-au simțit înșelați și amăgiți. Prima acțiune externă Piteștiului a capotat, după cum era și normal, la Brașov. Fiind restrânși numeric și prea puțin sprijiniți 1 de oficialități, cu o misiune ușor confuză, Sobolevschi și Prisăcaru au încetat orice fel
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
dus și el activitate „teroristă și de diversiune” la Gherla. Scopurile, așa cum au fost recunoscute de Pafnutie Pătrășcanu, Voinea, Aristotel Popescu, Alexandru Popa și Mihai Livinschi, ar fi fost pregătirea de noi cadre informative care să conducă acțiunea în alte penitenciare (legionarii care se eliberau ar fi urmat să culeagă informații din cadrul aparatului de stat), încadrarea în Legiune a unor deținuți din alte grupări politice, dar și acreditarea în „țările imperialiste” a ideii că se urmărește exterminarea și maltratarea deținuților în
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
încadrarea în Legiune a unor deținuți din alte grupări politice, dar și acreditarea în „țările imperialiste” a ideii că se urmărește exterminarea și maltratarea deținuților în pușcăriile comuniste, pentru a compromite regimul și guvernul român. Concomitent, activitatea unității productive de pe lângă penitenciarul Gherla ar fi fost sabotată prin rapoarte false de producție, mărirea timpului de lucru și întreținerea unei atmosfere ostile producției. În final se arată că acțiunea începută la Suceava, continuată la Pitești și Gherla și extinsă la Târgșor, Târgu Ocna
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
unei atmosfere ostile producției. În final se arată că acțiunea începută la Suceava, continuată la Pitești și Gherla și extinsă la Târgșor, Târgu Ocna și în coloniile de muncă Peninsula și Poarta Albă, urma să fie extinsă și în alte penitenciare, dacă vigilența organelor de stat nu ar fi descoperit-o. În ceea ce privește activitatea individuală a acuzaților, despre Eugen Țurcanu se spune că s-a încadrat în mișcarea legionară din 1940 și a activat în Frățiile de Cruce (FDC) Câmpulung până în martie
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
camera 2-subsol, unde a cules informații. E acuzat de aceleași lucruri ca și ceilalți: strângere de informații, participarea la violențe și pregătirea de noi cadre pentru acțiune. El ar fi recunoscut că mișcarea a reușit să mențină unitatea legionară în penitenciar și recrutarea de noi membri. Nicolae Cobîlaș a intrat în organizația legionară în 1934, când era elev la Soroca. A avut numeroase funcții de conducere în Legiune și serviciul de informații legionar, fiind închis din 1948 la Iași, de unde a
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
în anchetă că a acționat „din ordinul anumitor persoane ce aveau sarcini de conducere în acea instituție”, și anume directorul Alexandru Dumitrescu, ofițerul politic Ion Marina, inspectorul general MAI Iosif Nemeș, inspectorul general MAI Tudor Sepeanu, șeful Biroului Inspecții din penitenciar, sublocotenentul Mircea Mihai, și ajutorul acestuia, locotenentul Marin Iagăru 1, dând și detalii despre ordinele primite de la Dumitrescu. Ignorarea acestei declarații, precum și a celorlalte care implicau organele de stat își găsește explicația în aceea că regizorii acestui proces doreau să
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
susținut o activitate legionară, clamând în schimb că a avut o misiune istorică de îndeplinit pentru Partidul Comunist. Procurorul a încheiat spunând că acuzații nu sunt oameni, că e prima oară când se întâmplă așa ceva în istoria omenirii și a penitenciarelor și că toți acuzații trebuie condamnați la moarte. În cuvântul final, Voinea l-a acuzat pe Țurcanu și a susținut că este o victimă a crimelor Securității, cerând achitarea sa, în timp ce Cobîlaș a mulțumit ironic completului de judecată pentru posibilitatea
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
era implicat într-o rețea clandestină de trecere a persoanelor peste frontieră în Ungaria, rețea care se bucura de protecția lui Teohari Georgescu 1. Cinci au fost oficialii implicați în procesul din 1957: șeful serviciului Inspecții din cadrul Direcției Generale a Penitenciarelor, Tudor Sepeanu, directorul închisorii Pitești, Alexandru Dumitrescu, ofițerii politici din Gherla, Gheorghe Sucegan și Constantin Avădanei, și medicul închisorii, Viorel Bărbosu. Iată ce spune despre aceștia sentința nr. 101 din 16 aprilie 19572: Tudor Sepeanu a fost învinuit pentru crima
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
și bagaje de partea agresorilor), a fost complice la moartea mai multor pacienți din infirmerie, este posibil ca el să fi fost prins într-o horă din care nu avea cum să iasă, asemenea multor gardieni și chiar directori de penitenciare. Ion Pangrate, torturat în camera 103, a fost salvat de doctorul Bărbosu, care îl știa din fabrică și i-a spus: „Fii atent, eu te salvez, nu ai să mori, dar le voi spune că e foarte grav și să
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
mai multe rânduri de Țurcanu, Popa și ceilalți dintre agresori, dar și de către gardieni, a continuat să îi înfrunte verbal. A fost transferat la Gherla, probabil, cu lotul din iunie 1950, existând indicii că a fost torturat și în acest penitenciar. S-a îmbolnăvit de TBC și se pare că a murit în închisoare, fiind lipsit de îngrijiri medicale 2. Chirică Balanișcutc "Chirică Balanișcu" Balanișcu era originar din Pomârla, județul Botoșani, și urma cursurile Facultății de Matematică din Cluj-Napoca. A fost
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
sfătuit să fie deștept și să accepte orice i-ar propune aceștia, recomandându-i în același timp să nu vorbească nimic cu nimeni, mai ales despre avertizarea primită. În drum spre Pitești a fost închis o lună de zile la penitenciarul din Ploiești, unde a stat alături de deținuți de drept comun. Ajuns la destinație, a fost repartizat pentru carantină tocmai la camera 4-spital, unde au fost introduși imediat Gebac, Onișor, Sofronie și Negură, ultimul trăgându-l de limbă. Deși fusese avertizat
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
era cunoscut ca având simpatii și activitate legionară, fiind închis la Aiud, după evenimentele din 1941, și la Chișinău, din vara lui 1943, pentru că inițiase o organizație legionară de tineret cu Alexandru Popa „Țanu”, bun prieten de-al său. În penitenciarul de la Chișinău s-a întâlnit cu Nicolae Cobîlaș, care confirmă motivele arestării lui Bogdanovici și îl descrie ca fiind un legionar veritabil 1. La data ultimei arestări, în mai 1948, era student la Facultatea de Drept și Filozofie din Iași
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
octombrie 1948, Bogdanovici a redactat un memoriu în care explica autorităților motivele pentru care dorește să pornească o acțiune de „reeducare”, memoriu în urma căruia închisoarea din Suceava a început să fie vizitată de înalți oficiali. Totuși, restul detenției în acest penitenciar și l-a petrecut cu timide încercări de a convinge îndeosebi pe liderii celor închiși de necesitatea unei schimbări de atitudini și de a intona cântece comuniste, întrucât majoritatea deținuților i se împotriveau deschis. Transferat la Pitești în noiembrie 1949
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
acțiunii de la Gherla, împreună cu Popa „Țanu”, Pușcașu, Livinschi, Zbranca și Andronache. A fost în conducerea mai multor camere de agresiune, printre care 104 și 106. Popa l-a repartizat, prin septembrie 1950, ca normator-șef al unității de producție din penitenciarul Gherla, un rol-cheie în acțiune, ceea ce înseamnă că devenise un om de încredere. Bogos a colaborat atât prin participarea la agresiuni fizice în camere, cât și prin colectarea de informații. Nu se știe dacă a fost anchetat în procesul deținuților
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
1946 și a fost arestat pe 12 iunie 1948, reușind să câștige o lună de libertate față de ceilalți colegi, deoarece nu se afla în Iași când începuseră arestările masive. A fost reținut prima dată la Siguranța din oraș, apoi la Penitenciarul Galata, pentru ca, pe la sfârșitul lui iunie 1948, să fie transferat la Suceava. Închis în aceeași celulă cu Alexandru Popa, a intrat imediat în conflict cu acesta, din cauza orgoliului lui „Țanu”. Bordeianu a fost anchetat din iulie până în decembrie 1948, iar
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Suceava. Închis în aceeași celulă cu Alexandru Popa, a intrat imediat în conflict cu acesta, din cauza orgoliului lui „Țanu”. Bordeianu a fost anchetat din iulie până în decembrie 1948, iar procesul său s-a desfășurat pe 21 februarie 1949, în incinta penitenciarului Suceava. Din lotul său mai făceau parte Dumitru Moisiu, Petre Tudose, Virgil Lungeanu, Bârsan, Scutaru, Stamate și Gheorghe „Gioga” Parizianul. A fost condamnat la 15 ani de detenție și transferat la Pitești pe 15 aprilie 1949, într-un lot cu
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
ieșit din anchetă, a fost întâmpinat de către Țurcanu, care l-a întrebat dacă a declarat ceva despre acțiune. Măsurându-l din priviri, l-a împins în cameră, satisfăcut că nu a vorbit. Țurcanu avea o deplină libertate de mișcare în penitenciar și lucra direct cu ofițerul politic și directorul, astfel încât este greu de crezut că un anchetator din afara închisorii putea să mute deținuți fără ca aceștia să afle. A fost transferat la Gherla cu ultimul lot din Pitești, în august 1951, și
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Caravia" Născut în 1927 în București, era student la Facultatea de Litere și Filozofie în momentul arestării sale, în mai 1949. A fost membru în grupul „Rugul Aprins” al ieroschimonahului Daniil. Condamnat la 8 ani de închisoare, a trecut prin penitenciarele Rahova, Jilava, Uranus, Gherla și Văcărești 3. A fost torturat la Gherla în camera 104, prin noiembrie 1950, unul dintre agresorii săi, Cornel Popovici, descriind în anchetă supliciile la care a fost supus: lovituri cu coada de mătură la palmă
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
care se putea citi cu ușurință groaza și deznădejdea” că nu are cu ce să-l ajute 1, dovedind încă o dată că nu avea nici o putere în fața lui Țurcanu și că știa prea puține despre cele ce se întâmplau în penitenciar. În aprilie 1950 îl găsim în camera 2-parter cu același Cornel Pop, conform căruia au asistat la uciderea lui Bogdanovici. Nu există prea multe informații despre destinul său ulterior în închisoare, deși se pare că a mai fost torturat și
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
o perioadă în vara lui 1943, când a stat la Chișinău cu Alexandru Popa și Alexandru Bogdanovici 1. A fost arestat pe 5 iunie 1948 la Huși și a fost reținut la Siguranța Iași, ajungând pe 11 iunie 1948 la penitenciarul Suceava, alături de un lot de 80-100 de legionari. Spune că a fost anchetat din iunie până în septembrie 1948. A stat în Suceava până la 19 aprilie 1949, când a fost trimis la Aiud. A mai trecut pe la Baia Sprie (sfârșitul lui
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
cei doi nu și-au mai vorbit deloc. Întrebat în anchetă ce crede despre liderii acțiunii, a afirmat că, după părerea lui, Țurcanu era sincer, pe când Bogdanovici era doar oportunist, deși foarte inteligent, iar scopul lor era comun: eliberarea din penitenciar. Totuși, Cobîlaș i-a acuzat pe toți cei care au acceptat acțiunea de necinste și incorectitudine față de regim și față de ei înșiși. În urma înscenării din procesul Țurcanu, Cobîlaș a fost condamnat la moarte și executat pe 17 decembrie 1954, la
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
un deținut a ațipit. Mutat disciplinar la camera 99, a fost scos mai târziu în fabrică, având rol de „agent acoperit”, cu obligația de a întocmi note informative despre discuțiile dintre deținuți. A fost eliberat pe 23 iulie 1953 din penitenciarul Craiova 1. După 1989 s-a implicat în organizarea Simpozionului Internațional „Experimentul Pitești - Reeducarea prin tortură”. Constantin P. Ionescu 2tc "Constantin P. Ionescu2" Născut în comuna Trușești, județul Botoșani, la 7 iunie 1927, a fost arestat ca elev și încarcerat
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
informatorul administrației în februarie 1950, iar din septembrie 1950 s-a alăturat acțiunii violente. Între mai și septembrie 1951 a condus ostilitățile împreună cu Popa, însă, cel mai probabil, el se ocupa doar de partea organizatorică și de relațiile cu administrația penitenciarului. De altfel, recunoaște că împreună cu Popa și Țurcanu a realizat transferuri de deținuți dintr-o celulă într-alta pentru ca aceștia să fie torturați. De asemenea, împreună cu Popa, Țurcanu și Bogos a numit în posturi administrative numai deținuți care erau încadrați
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
și Șerbănescu au convenit să ascundă administrației metodele folosite. În toate acțiunile lui Ionescu e evidentă dorința sa de a ieși din închisoare, cazul său fiind ușor aparte, datorită faptului că a acceptat, după propriile sale declarații, colaborarea cu administrația penitenciarului înainte de a ști ce va urma. Este posibil, prin urmare, ca el să fi fost prins mai târziu într-un cerc vicios din care nu a mai putut scăpa. În orice caz, amintește că a discutat cu Cristian Paul Șerbănescu
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
schingiuit pe Constantin Fântână, Valer Ciurescu, Mihai Buracu, Aurel Obreja, Alexandru Munteanu, Aurel Suciu, Traian Blaga, Florin Crăciun Burchi, Nagy Géza, Constantin Rodas, Vasile Oarcea, Constantin Vintilescu. Juberian afirmă că acestea au fost ultimele bătăi, după care agresorii rămași în penitenciar au fost adunați la camera 4-spital, din iunie până în august 1951. Pe la sfârșitul perioadei, Țurcanu i-a anunțat că vor pleca din Pitești și a făcut un angajament să întărească legăturile dintre ei, ca să continue activitatea sub conducerea lui și
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]