2,519 matches
-
de Al. Jar și Zorii robilor de V.Em. Galan (...). Au fost distinse cu premii de stat două poeme mari Minerii din Maramureș de Dan Deșliu și În salul lui Sahia de Eugen Jebeleanu, precum și cinci volume de versuri aparținând poeților Mihai Beniuc, Dan Deșliu, Eugen Frunză, Veronica Porumbacu, Horvath Imre (...). A fost premiat și un poem în versuri pentru copii, Nică fără frică de Nina Cassian. Dramaturgia este și ea bogat reprezentată în lista operelor premiate. Cetatea de foc de
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Aurel Baranga; vorbitorul a considerat necorespunzătoare autocritica poetei Maria Banuș. Cicerone THEODORESCU a lăsat să se înțeleagă că diferitele critici cu privire la influența formalismului la unii poeți contemporani s-ar datora unei neînțelegeri, unei vulgarizări, pentru că «poetul este în primul rând poet». În cuvântul său Cicerone Theodorescu nu a spus nimic despre puternicele influențe ale ideologiei burgheze în creația sa și a manifestat tendințe liberaliste, indiferență față de conținutul ideologic al operelor literare, subapreciind rolul îndrumării principiale. În cuvântul său, Traian ȘELMARU subliniază
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
formalistă în literatură, precum și tendința de a «uita0╗ de lupta ideologică pe tărâmul creației din țara noastră. Traian Șelmaru a subliniat cu tărie că este sortită eșecului orice încercare de a împăca cele două ideologii opuse (...) și a criticat poziția poeților Miron Radu Paraschivescu, Cicerone Theodorescu, Radu Boureanu, Virgil Teodorescu, care insistă cu încăpățânare să retipărească în noile volume, vechi poezii din trecut, impregnate puternic de influența concepției burgheze (...). Traian Șelmaru și-a însușit criticile care i-au fost aduse pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
mulțumi să afirme: «Mi-e drag omul nou care zi de zi construiește socialismul în țara noastră». Pentru asemenea afirmații nu se cere talent. Așa ceva poate spune orice om fără a avea pretenția că e poet. Ceea ce i se cere poetului este însă de a găsi o modalitate lirică, o idee poetică în stare să comunice printr-o emoție faptul că el iubește omul nou, constructor al socialismului în patria noastră. Astfel, declarația tovarășului Frunză, cuprinsă în primul catren citat nu
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Unitatea între tipic și individual în poezia lirică, rezidă tocmai în participarea afectivă a poetului. Eroul liric exprimând bucuriile sau tristețile sale (...) reliefează tocmai ceea ce este caracteristic, esențial, tipic în viața sufletească a poporului său (...). Pentru a fi într-adevăr poet, poetul trebuie să fie și personal. Noi luptăm împotriva concepției burgheze cu privire la personalitatea scriitorului, împotriva individualismului respingător, împotriva teoriilor retrograde care cer poetului să se retragă în turnul de fildeș, departe de frământările sociale, dospind propriile sale himere, preferând trista
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
de orgoliul egocentrismului, nu se poate crea o poezie nouă de dragoste, în ciuda măsurilor luate de poeți de a presăra ici-colo termeni ca muncă (sau munci), veac de creșteri, luptă grea (...). Ce să mai spunem despre amintitele încercări ale tinerilor poeți Rău și Nicorovici? Ele nu sunt la urma urmelor decât modeste «contribuții» la o prezentare pasionată și caldă a unor abstracțiuni personificate purtând numele de «iubire», în comparație cu acele producții care dau tonul în această privință, identificate în persoana Cântecelor de
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
te gândești, între altele, și la faptul că anumite motive firești ar fi putut să-i determine pe atâția alți poeți, care-s departe de vârsta de argint, să-și revendice pe acest tărâm prioritatea. În tot cazul, încercările tinerilor poeți de a cânta dragostea au început să fie încununate de anumite succese. Ne gândim, afirmând aceasta, la poemul Studenta de Aurora Cornu (apărut în Viața românească, nr. 10. 1953), poem care se arată din capul locului a fi mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
e meșteșugitul vers al lui Cicerone Theodorescu». (Vezi nota 51 și contextul). Atributele acestea se potrivesc în totalitate poemului De vorbă cu un tânăr, care, în esență, biciuie critica literară a vremii, dogmatică, demobilizatoare și demolatoare și îndeamnă pe tinerii poeți la perseverență și încredere în talentul lor. Dar, ne amintim, pentru criticarea unor critici literari ai epocii se ridicase bariera încă în martie, de la plenara scriitorilor. Poetul transpune în versuri un aspect al realității, mai exact al nefericitei vieți literare
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
7, iul. 68. G. Mărgărit - Un cântec despre Țara Moților. În: lașul Nou, nr. 3-4, dec., 1953 69. Aurora Cornu - Pe marginea unei încercări poetice. În: Viața românească nr. 8, august, 1953. 70. Lucian Raicu - Primul volum al unui tânăr poet. Idem, nr. 11, nov., 1953 71. Cicerone Theodorescu - De vorbă cu un tânăr. În: Contemporanul, nr 39 (364), 25 sept: Adună, criticii, lumină Și-aripa și-o agită-n zbor, Dar cum albinele-au regină Și muștele-au regina lor
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
publicații interbelice. Versuri i-au fost incluse și în colecția brașoveană „Caietele iubirii” (Poteci, 1940). A semnat și cu pseudonimele P. Barbaru, N. Vrajbă, B. Chiril sau Chiriță Barbu. Inițiativele editoriale ale lui B., entuziasmul său și al altor tineri poeți (Grigore Ancu, Ion Horea Munteanu, Gh. Manea Manolache, Cristian Sârbu și Virgil Treboniu) au dus la înființarea colecției „Adonis”, unde au apărut, între 1935 și 1945, peste 130 de „caiete” cu poezii. Publicistul B. are o bună intuiție portretistică a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285633_a_286962]
-
aspiră / la iertare: copac uscat, nu verde/ semn al mântuirii". E ciudat cum fredonezi muzica imaginilor intime ale lui Eliot, și totuși ești extrem de diferită, ții cu totul de altă epocă. E Eliot un model pentru tine? RF. Ca tânără poetă, Eliot a fost extrem de important pentru mine și n-am nici cea mai mică îndoială că ritmuri și alte influențe ale lui se pot detecta în ce am scris, mai ales în poemele de tinerețe. Alt poet pe care l-
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
infern în care mulți s-au prăbușit, ai scăpat de comunism ca prin urechile acului? GS. Nu pot decât să sper că am vitalitate. O simt, însă nu am certitudinea că o și comunic. Nu sunt câtuși de puțin un poet șaman; pe de altă parte mi se pare semn rău să vorbesc de putere când tot ce avem sunt dorințele, ceea ce nu înseamnă însă că neg puterea vindecătoare a poeziei. Ea există, dar nu ca terapie. Marea forță de vindecare
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
funcționat și ca preparator la Institutul de Istorie Literară și Folclor, iar între 1954 și 1958 a fost cadru didactic la Institutul Pedagogic din București. În decembrie 1958, sub motivul că ar fi avut în biblioteca sa o antologie a poeților legionari refugiați în Spania și în Franța, este arestat și închis un an și jumătate. După ieșirea din închisoare a lucrat la Casa Centrală a Creației Populare, în redacțiile revistelor „Gazeta literară” (1963-1967) și „Luceafărul”. Ulterior s-a afirmat ca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288043_a_289372]
-
au uzat de puterea seducției pentru a răzbate și a se menține în lumea artistică, pentru a-și pune în valoare talentele, pentru un mod confortabil de viață. Multe dintre reprezentantele curtezanelor și ale pseudocurtezanelor au rămas în istorie ca poete de valoare, scriitoare, savante, dansatoare deschizătoare de drumuri în artele coregrafice și ale spectacolului, pictorițe și caligrafe originale, actrițe de teatru și de film. Le prezentăm sub forma unor medalioane din perspectiva istoriei anecdotice și a legendei. Contrastează cu "lumea
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
care, după unii era un personaj mitic din alaiul Aphroditei. Cel care a dat amploare acestui fapt a fost Ovidiu. Din cauza iubirii refuzate de Phaon, legendele spun că s-ar fi sinucis, aruncându-se în mare. Scandalizat de libertinismul tinerei poete, tiranul Pittacos din Lesbos ar fi ordonat exilarea ei, în anul 598, în Siracuza din Sicilia. Se presupun și alte motive ale exilului: rivalități ale poeților timpului, versuri critice și aluzii politice la adresa tiranului Pittacos. Reîntoarsă din exil, muzele au
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Postmortem, sora ei Cassandra a publicat volumul Rime ce cuprinde 311 poeme. Critici și istorici literari au încadrat-o pe Gaspara Stampa ca și pe alte poete din perioada Renașterii în curentul liricii feminine inspirate de Francesco Petrarca (1304-1374), savant, poet și umanist, autor al unor lucrări autobiografice, istorice și filosofice, al volumelor de versuri Canzoniere și Rime și de Pietro Bembo (1470- 1547), istoriograf și bibliotecar al Republicii Venețiene, autor al unor volume de poezii și de dialoguri. Poetul german
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
care se întâlneau spirite rafinate ale vremii. Era perioada Pleiadei, generată de Pierre Ronsard și de școala lui, a poeților renascentiști francezi, pleiadă reprezentată de talente remarcabile ca: Pierre de Ronsard, Joachim de Bellay, Olivier de Magny. Modelele Pleiadei erau poeții greci antici: Homer, Pindar, Anacreon. Acest curent literar, cu impact asupra publicului avid de cultură, s-a născut în Lyon și un reprezentant de seamă al noii orientări este, fără îndoială, Louise Labé. Frumoasei, inteligentei și spiritualei lyoneze i s-
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
concurați de Théâtre du Marais, își pierd monopolul asupra spectacolelor pariziene. Pe perioada celor treizeci de ani ce corespunde înfloririi teatrului clasic, sub Richelieu și sub Mazarin, în 1661, Colbert, mai puțin cultivat decât predecesorii săi, îi încredințează lui Chapelle, poet și critic literar, grija de a-i selecționa pe cei mai buni artiști pentru rege. Astfel vor fi introduși la curte Molière și Lulli. Dar, din 1665, janseniștii și devoții, la instigarea unor oameni ca Nicole, Conti sau Bossuet, atacă
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Vega, Ogier insistă asupra relativității gustului, diferit la fiecare popor. Privirea asupra operelor antice se schimbă cu epocile. Nu rețin întotdeauna atenția aceleași aspecte. "...ardoarea prea violentă de a vrea să-i imite pe Antici a făcut ca primii noștri poeți să nu fi atins gloria, nici calitatea excelentă a Anticilor. Ei nu considerau că gustul națiunilor este diferit, atât față de obiectele spiritului, cât și față de cele ale trupului, și că la fel ca maurii dar fără să meargă atât de
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
întâlnirile săptămânale și apoi bisăptămânale, Grandea vorbea despre frumos în poezie, despre versificație, despre lirica românească și universală, încerca analize „din punct de vedere estetic”. Tot aici conferențiau, mai puțin spectaculos, și ceilalți participanți. În ambianța de cenaclu creată, tinerii poeți, mai toți în formare, au beneficiat de discuțiile iscate de lectura producțiilor proprii. În program intra și culegerea sistematică a literaturii populare din toate provinciile românești, inițiativă remarcabilă în epocă, explicabilă și prin preocupări anterioare ale membrilor O., care mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288576_a_289905]
-
prezidențial pentru probleme de cultură și educație, iar din 2000 este membru în Consiliul de Administrație al Centrului Educația 2000+. Debutează cu versuri în 1969, la revista „Scântei” a Liceului nr. 32 din București și e inclus în antologia Copii poeți (1968). Colaborează la „Caiete critice”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Limbă și literatură”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Luceafărul” ș.a. Debutul editorial se produce în 1981, cu volumul de proză În livada de cremene. Prima carte a foarte tânărului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288669_a_289998]
-
poet și prozator. Este fiul medicului militar Mihail Enăchescu și al Mariei (n. Pasad), soră medicală. Probabil din dorința tatălui, a fost înscris mai întâi la Liceul Militar din Iași, dar și-a continuat studiile, în mod salutar pentru viitorul poet, la Liceul „Nicolae Bălcescu” din Brăila, pe care l-a absolvit în 1941. A urmat Facultatea de Drept a Universității din București, luându-și licența în 1945. A îmbrățișat cariera juridică, desfășurându-și activitatea la Brăila și București. În timpul celui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286476_a_287805]
-
, Virgil (pseudonim al lui Virgil Untaru; 16.VIII.1920, Lădești, j. Vâlcea - 28.IX.2006, Paris), critic literar, poet, eseist, jurnalist și editor. Este fiul Mariei (n. Neagoie) și al lui Dumitru Untaru, țărani. Învață la Liceul „Alexandru Lahovari” din Râmnicu Vâlcea și își ia bacalaureatul, în 1939, la Liceul „Spiru Haret” din București. Este licențiat al Facultății de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287506_a_288835]
-
activitățile sale ca un tot. Ceea ce nu este o sarcină ușoară: opera lui Nicolae Iorga este alcătuită din circa 1 200 de volume și 20 000 de articole; el a fost un ziarist și un pamfletist politic prolific, dramaturg, eseist, poet, istoric și critic literar militant, orator, lingvist, memorialist și profesor universitar de prim rang, care își fascina auditoriul. Plus activitățile sale politice, conferințele, numeroasele călătorii și volume care le descriu. Să zugrăvești imaginea integrală a unui fenomen aproape supraomenesc este
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
MUȘAT, Virginia (pseudonim al Victoriei Ghinju; 17.III.1948, Craiova), poetă și istoric literar. Urmează Liceul „Nicolae Bălcescu” din Craiova, apoi Facultatea de Filologie, secția română-franceză, și Facultatea de Drept la Universitatea din București, devenind profesoară la Liceul nr. 36 de aici. Semnează cu numele adevărat la debutul său din 1971
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288323_a_289652]