3,461 matches
-
învechite sau nesemnificative, se vor evita suprapropunerile, iar studenții vor avea un material coerent pentru studiu. Facultatea va oferi cursuri de fizică și pentru alte facultăți din Universitate (Chimie, Biologie, Geologie și Geografie, Matematică, Filozofie, Economie) sau chiar din afara Universității (Politehnică, Agronomie, Medicină, Arte). Se va avea în vedere introducerea în planul de învățământ a unor discipline de management și marketing. Tendința de concentrare a universităților (care se afla în vederea MECT) va conduce la faptul că toate cursurile de fizică (indiferent
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
și ar putea propune și specializări în domeniul ingineriei. c)O discuție, pe baza unor propuneri concrete, cu celelalte universități din Iași ar putea conduce la crearea unor departamente comune. De exemplu, fizica este disciplină de studiu la Medicină, la Politehnică și la Agronomie. Un departament care să predea Fizica studenților tuturor acestor Universități și care să facă o cercetare cu adevărat interdisciplinară ar fi unul extrem de puternic. Se pot da și alte exemple. În concluzie: -Facultatea de Fizică nu respinge
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
elevii își valorifică cunoștințele de fizică, iar profesorii îndrumători se edifică asupra pregătirii lor, asupra posibilităților de progres, reușind să le canalizeze intențiile spre Facultatea de Fizică sau spre alte facultăți, unde Fizica, inclusă ca disciplină de învățământ, este importantă (Politehnica, Medicină...). O muncă susținută a echipei profesor-elev ar putea da roade, încât numărul celor care pot și doresc să învețe fizica să crească și, în următorii ani, să constatăm o mărire a numărului de candidați la Facultatea de Fizică. Pe
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
a fost că au promovat examenul aproximativ 75% din candidați, restul promovându-l într-o sesiune ulterioară, când au fost mai bine pregătiți. Ce s-a întâmplat cu absolvenții seriei 1957 ? Majoritatea a urmat un institut de învățământ superior: universitate, politehnică, medicină, școală pedagogică, ajungând profesori, ingineri, medici și farmaciști, învățători sau funcționari de rang superior. Alții au urmat școli tehnice. Fiecare, la locul său de muncă, și-a făcut datoria bucurându-se de aprecierea colegilor. Au purtat peste tot dragostea
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
angajat la Întreprinderea de Avioane, eu fiind repartizată la Direcția Județeană de Poștă și Telecomunicații. Amândoi am lucrat de la angajare până la pensionare în aceleași intreprinderi, întâi ca simpli salariați și apoi cu funcții de răspundere. Avem două fete, absolvente ale Politehnicii din București și câte doi nepoți de la fiecare, toți cu studii superioare. Acum suntem O FAMILIE ÎMPLINITĂ!
UN REFUGIU TRIST. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Nona Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1671]
-
organizat pentru ocuparea postului de conferențiar la disciplina «Economia rurală», fiind numit pe acest post la 1 octombrie 1926. La scurt timp după numirea În Învățământul agricol superior a primit o bursă de studii pentru specializare În economie agrară la Politehnica din Zürich și apoi la Uniunea Plugarilor Elvețieni din Brugg. Aici a studiat cu Ernest Laur, un foarte mare specialist În economie agrară. Specializarea sa În Elveția l-a consacrat definitiv În domeniul acestei științe, care În paguba agriculturii și
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
a avut un sol ușor nisipos, pe care germanii l-au transformat Într-un timp record. Revăd „Înalta Școală de Agricultură” de pe Invalidenstrasse. Aici domnește Încă spiritul marelui profesor de economie agrară, Friedrich Aereboe, acum ieșit la pensie. Secretul succesului politehnicilor germane stă În faptul că pe atunci mulți profesori proveneau din rândurile celor care au lucrat la Început În viața practică, În ferme, În mine, În fabrici. Până la 40 de ani Aereboe a lucrat În fermă. Apoi a trecut și
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Richard Wagner. Mergem la un restaurant românesc. Proprietarul un transilvănean. Se simte Însă influența artei culinare americane. Puternic centru industrial, În care comerțul lemnului, grație portului, are un loc Însemnat. Cleveland e și un important centru universitar, are o frumoasă politehnică, academie de arte și științe, teatre, biblioteci. Orașul a dat și un mare cunoscut președinte, pe Stephen Cleveland, al 22-lea președinte al Statelor Unite (1885-1889). Noaptea rămânem În orașul Elyria. Acesta e unul din avantajele automobilului. Vizitezi ziua un oraș
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
iar apoi trecem podul În statul Wisconsin, În orașul La Crosse. Printre fermierii elvețieni din Wisconsin De numele Wisconsin mă leagă o dulce amintire din Elveția. După ce mi-am luat doctoratul În 1925 la Viena, am venit pentru specializare la politehnica din Zürich și la Uniunea plugarilor elvețieni de sub conducerea distinsului prof. Ernest Laur. În cursul său se referea foarte des la viața plugarilor elvețieni colonizați În alte țări. Menționa elvețienii de la Saba În Antilele Olandeze, viticultori minunați. Mulți erau Însă În
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
și valoare alimentară, celui de măsline. Restul de porumb, fără embrion, e dat la porci. Fermierul are grijă să Întregească hrana porcilor cu alte cereale, sau cu porumb integral și verdețuri. O nepoată de a mea, Mariana Munteanu, studentă la politehnică, a avut ca teză de diplomă obținerea uleiului din porumb, cu rezultate destul de Încurajatoare. A fost, după câte știu, prima lucrare de acest fel. Față de floarea soarelui, porumbul dă producție dublă, uneori triplă. Încă ceva. De pe urma porumbului rămâne o imensă
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
pe 17 decembrie 1954, la Jilava. Petru Cojocaru Născut pe 18 martie 1926 în Teregova, Caraș-Severin, a fost arestat ca și conducător al Frățiilor de Cruce Banat, pe 6 noiembrie 1948. Student în anul IV la Facultatea de Mine-Metalurgie din cadrul Politehnicii Timișoara, a fost condamnat în octombrie 1949 la 10 ani de muncă silnică. A ajuns foarte repede la Pitești, iar după o scurtă perioadă de carantină, în luna decembrie a fost repartizat la camera 4-spital, unde trebuia să facă parte
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
să ajute 'comitetele' de agresori pentru obținerea de informații. Eliberat pe 26 octombrie 1956, nu i s-a aprobat reluarea studiilor, astfel că a trebuit să lucreze ca muncitor necalificat: sortator, lăcătuș, sculer-matrițer. Abia în 1972 a reușit să absolve Politehnica la seral (secția TCM), activând apoi ca inginer. Corneliu Ioan Cornea S-a născut la 29 august 1925 în comuna Chisindia, județul Arad, iar în momentul arestării (18 august 1948) era student la Facultatea de Litere din Cluj, în anul
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
brigăzile de la Peninsula. Nu a vorbit niciodată despre destinul său, cu toate că la sfârșitul lui 2006 mai trăia încă și locuia în Cluj-Napoca. Gheorghe ('Gelu') Gheorghiu Născut în Constanța pe 29 mai 1922, Gelu Gheorghiu era student în anul V la Politehnica din București, secția Electrotehnică. A fost arestat în august 1948, reușind să se ascundă de autorități în momentul valului din 14/15 mai, și implicat în două procese, în urma cărora a fost condamnat la 8 ani de închisoare, respectiv 25
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
8 ani de închisoare, respectiv 25 de ani de muncă silnică. Condamnat inițial în 1949 pentru că adăpostise mai mulți membri ai FDC București (Constantin Oprișan, Florică Dumitrescu și alții), anchetatorii au aflat ulterior că Gheorghiu activase și în grupul de la Politehnică, astfel că a primit, în 1950, o pedeapsă mult mai mare. Din cel de-al doilea lot au făcut parte și Ion ('Nelu') Păunescu și Nicolae Bărbulescu, trecuți și ei prin torturile de la Pitești. Gheorghiu spune că fusese prevenit la
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
A murit în 1961 și a fost înmormântat în București. Titus Leonida Este unul dintre personajele care se bucură de o nemeritată faimă. Născut la 26 septembrie 1928 în comuna Dofteana, județul Bacău, fusese student la Facultatea de Construcții din cadrul Politehnicii din Iași. A creat și condus organizații anticomuniste în Iași și Timișoara, care aveau legături cu Clujul și Bucureștiul. De altfel, Leonida activase în tineretul PNȚ din 1945 până la desființarea partidului. Arestat la 17 aprilie 1949 de către Securitatea Iași, a
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
închisă, iar cealaltă soră, studentă la Medicină, a abandonat școala și a fost adoptată de o mătușă. După eliberare, Lucinescu a fost angajat ca sudor în București și a lucrat ulterior ca operator ultrasunete, tehnician, lector pentru cursurile post-universitare la Politehnică și pe platforma Măgurele, și ca șef de laborator. A absolvit cu notă maximă Facultatea de Mecanică din București. Este autorul a peste 300 de lucrări tehnice și al unui volum de specialitate și a elaborat o tehnologie specială pentru
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
nu a profesat niciodată, singurul avantaj fiind schimbarea încadrării la locul de muncă: economist. Cornel Niță Originar din Bacău, Cornel Niță a fost una dintre primele victime directe ale acțiunii din Pitești. Născut la 31 mai 1927, era student la Politehnică și la Facultatea de Drept din Iași, fiind arestat pe 25 septembrie 1949. A primit o condamnare de 7 ani de privare de libertate. Torturat în camera 4-spital, schingiuirile din seara lui 26 februarie 1950 i-au fost fatale: Țurcanu
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
a fost dintre cei mai sadici. Drept dovadă, la Gherla a încercat să îl prevină pe Ion Botoacă asupra acțiunii și a fost bătut pentru aceasta de Octav Grama cu piciorul de la prici. Octavian Tomuța Student în anul IV la Politehnică în București, a fost arestat pe 24 mai 1948 și anchetat la Ministerul de Interne. Pretinde că în ancheta sa a intervenit colonelul Dulgheru (deși nu îl cunoștea la vremea respectivă, a auzit cum a fost prezentat): Vă avem în
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
al acțiunii duse aici de legionari? Răspuns: Nu, aceste crime nu le consider întâmplătoare, ci ele sunt rezultatul acțiunii legionare dusă în penitenciarul Gherla în cadrul acțiunei de așa-zisă reeducare, la care am participat și eu. Octavian Voinea Student la Politehnică în București, Octavian Voinea s-a născut la 23 aprilie 1922, în comuna Panciu, fiind fiu de legionar. A fost condamnat la 25 de ani de muncă silnică, iar Mihai Timaru spune că Voinea și fratele său, Jean, pot fi
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
ca atare. Cum e mai bine, te rog pe mata să-mi comunici cât mai repede. Într-o ultimă discuție s-a decis ca scrisoarea de chemare a dvs. să fie adresată Comitetului Sindical al Muzeului din partea Comit. Sindical al Politehnicii Cluj, precizându-se că așa ar fi mai bine. Totul depinde de cum zici mata domnule Eugen, așa fel ca să poți primi deslegarea conducerii În vederea acestei deplasări de cca. 3-4 zile sau mai mult. Adresa respectivă, ar avea, după cum ați propus
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
vă pune pe drumuri și pe cheltuială. În această situație nu văd nici un impediment din partea conducerii dvs. Deja s-a și programat prezentarea ce (care) urmează s-o faceți, pentru vineri, 18 noiembrie 1977, ora 18:00 În sala Clubului „Politehnica”, dată pe care vă rog s-o confirmați, pentru a nu rămâne descoperiți față de public (corp didactic, studenți și amici). O noutate de ultimă oră: Suita de diapozitive a d-lui Cheptea la care mă refeream În pagina 1, s-
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Boureta” - adică grăsuna dnă Marieta Beuran(?) (din catedra mea), a comentat cu mine, a ținut s-o facă, despre mata și a făcut o apreciere pe care o găsesc dreaptă, și anume „că e păcat că auditoriul și instituția (adică Politehnica) nu erau medii suficient de elevate și la temă, pentru a-și da seama de persoanele și actele de cultură implicate de ele, despre care a referit la nivel academic”. A spus și ea că poate era mai bine să
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Blaga - dat afară de la catedră, interzis de a publica și denunțat de Beniuc în Pe muchie de cuțit ca agent ideologic al idealismului cu nuanță fascistă, Ion Barbu interzis de a publica și retras la catedra sa de matematică de la Politehnică, Călinescu exclus de la catedră, dar având rubrică săptămânală în Contemporanul și „ales” deputat, Vianu, șef de catedră și, temporar, ambasador în Iugoslavia, Ralea, ministrul ambasador. Deși par a avea reacții diferite față de tăvălugul comunist, ei constituiau, în bloc, rezistența culturală
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
Piața Parisului, la Tiergarden și Sieges Alee aleia victoriei. Apoi de aici, prin imensul parc Tiergarden foarte frumos și bine întreținut, cu foarfecele și cu secera (3 km. lungime) intrăm în Charlottenburg, oraș mare, unit acum cu Berlinul, unde vedem politehnica (4-5 mii studenți, dintre care mulți japonezi). Mai vedem în Ch. palatul lui Friederick-Wilhelm și Primăria. Ne întoarcem prin dreapta grădinii, prin cartierul nobil, plin de vile luxoase, pe la fântâna lui Hercule etc. iarăși în Unter den Linden. Când trecem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
în 1939, cu examen de bacalaureat în orașul Izmail. În octombrie, prin concurs, urmează școala Politehnică din Cluj, Facultatea de Agronomie în anul universitar 1939- 1940. Însă, prin cedarea nordului Ardealului în 1940 Ungariei, se transferă în 1942 la Scoala Politehnică din Iași, Facultatea de Agronomie, pe care o absolva în 1945, ca inginer agronom. Țara de activitate - România. Nu s-a putut afirma în meseria pe care a îndrăgit-o de mică copilă - cultura modernă a pământului - din cauza sănătății șubrede
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]