11,981 matches
-
de prozator ale autorului ei, o constituie romanul Paria (1905). Tânărul Albert Samuelli, medic evreu cu oarecare renume (modelul personajului este doctorul Avram Steuerman, prieten apropiat al scriitorului), oscilează între simpatia accentuată pentru Elena Movilă, soția marelui proprietar Matei Movilă - pornire care îl face să fie ispitit de gândul convertirii la creștinism -, și obligațiile pe care se simte dator să și le asume în raport cu propria identitate etnică. Rămâne din aceste pagini, pe care vremea nu le-a cruțat, tabloul, reușit mai
HEROVANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287431_a_288760]
-
factorii importanți în alegerea partenerului de dragoste și mai cu seamă a soțului sau soției. Dar povestea cu podul poate fi luată ca o metaforă pentru nu puținele cazuri de viață în care, după încercări grele (inclusiv sentimentale), oamenii au pornirea de a se atașa repede și intens de cel (cea) ce le iese în cale la „capătul podului”. 5.3.2. Atractivitatea fizicătc " 5.3.2. Atractivitatea fizică" Felul în care arată fizic semenii noștri nu este fără importanță în
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
trăiască mizerabil, până să ajungă să nu mai poată răbda - așa cum s-a întâmplat când au divorțat prima dată -, și oricât de neplăcută ar fi varianta divorțului, sunt deciși să o adopte. Alternativa sau varianta complementară la această explicație este pornirea structurală spre divorț (ce ține de caracteristici ferme de personalitate, ca încăpățânarea, inabilitățile de comunicare, o sensibilitate emoțională prea accentuată, „neseriozitatea” și, mai grav, tendințele psihopatice). În sociobiologia vulgară se vorbește chiar despre o genă a divorțului, ceea ce este neîndoielnic
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Andrei Mureșanu, Paul Zarifopol, G. Ibrăileanu, Gib I. Mihăescu, G. Bogdan-Duică, Liviu Rebreanu, Cincinat Pavelescu ș.a. Se dezbate problema relațiilor interculturale dintre români și maghiari, cehi, polonezi, francezi, se comentează poezia populară, se abordează cu pertinență, uneori și cu o pornire polemică, tema raportului dintre tradiție și actualitate. Între publiciștii culturali ai R.n. foarte activi sunt Titus Bunea, I.C. Mălin, Olimpiu Boitoș, care folosește și pseudonimul S. Florea, Iosif E. Naghiu. Se reiau câteva poeme de Aron Cotruș (Horia, Căpetenia,), se
ROMANIA NOUA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289330_a_290659]
-
i-au și apărut o serie de scrieri. A mai semnat D.R.R., Dim. și cu pseudonimele Max și Stal. Și-a pierdut viața într-un accident de automobil. Localizările și prelucrările lui R. sunt farse ușoare, frivole, deși cu unele porniri moralizatoare, bizuindu-se pe comicul de situații, mai rar pe acela de limbaj sau chiar onomastic, unde ar exista și un început de tipizare. Totul se sprijină pe quiproquo; ițele se încurcă și se descurcă rapid, din zăpăceala generală iscându
ROSETTI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289375_a_290704]
-
Opinia”, „Reforma”, unde îi apar scurte poeme, „Revista literară și științifică”, „România literară”, „Timpul”. Ca publicist, el adoptă, în studiile sale sociale și economice, o atitudine conservatoare. În literatură, în românește, R.-R., care în tinerețe nu își poate stăpâni pornirile vindicative, se afirmă cu satira Domnul Kanitferstan, extras din jurnalul unui trândav (1877). Victima este V.A. Urechia, înfățișat drept un plagiator, un farsor, un om cu o moralitate dubioasă. „Poema” de inspirație byroniană Radu (1878) e închinată celor „ce
RONETTI-ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289366_a_290695]
-
Basarabia în Gulag (1995). Pentru scriitor întrebarea este un mod esențial de existență: întrebând și întrebându-se, autorul și eroii săi se transpun în miezul realului, străluminându-l din interior. Vămile prin care trec personajele, tentate să se împlinească în virtutea unor porniri umane firești, reprezintă întrebări obsesive, uneori chiar chinuitoare. În felul de a fi al lui Delaoancea, protagonistul romanului Vămile, se recunoaște o trăsătură proprie prozei moderne: tendința de a înfățișa un erou în formare. Delaoancea este confruntat cu „vămile” vieții
SAKA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289438_a_290767]
-
proprie prozei moderne: tendința de a înfățișa un erou în formare. Delaoancea este confruntat cu „vămile” vieții de toate zilele, cu multele și măruntele probleme ale cotidianului. Știe că nu mai poate rămâne „un copil minune”, dar ardoarea donquijotescă a pornirilor sale nu se stinge. Nevoia de rezistență, de luptă îi reînnoiește puterile secătuite și el pornește spre alte vămi. În schimb, în romanul Linia de plutire există numai învinși, oameni înecându-se în inerție, stereotipie („uniformizare”, după cum spune prozatorul), în
SAKA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289438_a_290767]
-
să trăiască întregul univers al satului ardelean, cu toată forfota lui umană, având în centru un erou puternic și reprezentativ. Compus din două părți mari, Glasul pământului și Glasul iubirii, romanul urmărește destinul tragic al protagonistului, aflat sub imperiul unor porniri care îi hotărăsc existența. Ion al Glanetașului, un flăcău sărac, dar chipeș, isteț și tenace, își sacrifică dragostea pentru Florica, fată fără zestre, și o seduce pe fiica urâțică a bogătanului Vasile Baciu, ca să pună mâna pe ogoarele tatălui ei
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
nuvele relativ autonome, cu numeroase scene crude (o jupuire în Hastinapur, un masacru caldeean al prizonierilor, o flagelație romană, o execuție pariziană prin ghilotinare) și culoare locală. Ciuleandra e un mic roman preocupat să sondeze o psihologie tarată ereditar de porniri criminale. Personajul principal, Puiu Faranga, fiu de boier, urmărește fascinat o țărancă la horă, jucând ciuleandra. Dansul popular îi apare ca o expresie a vitalității, absentă din sângele spiței lui vlăguite. Fata, Mădălina, e luată de la părinți și trimisă în
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
având și darul formulării pregnante, denunță ca aberante și chiar ilare curente ca latinismul, purismul ori italienismul propovăduit de I. Heliade-Rădulescu. Polemica împotriva latinizanților ardeleni va continua în „Steaua Dunării”. Entuziast al creației folclorice încă de prin 1839, într-o pornire romantică R. începe să adune balade și doine. În studiul Poezia poporală, schițând anumite generalizări asupra materialului cules, ajunge la o clasificare a poeziilor populare (cântece bătrânești, de frunză, doine și hore), preluată și de V. Alecsandri. Valoarea documentară a
RUSSO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289406_a_290735]
-
asumat Întotdeauna riscuri. Aceasta este o parte integrantă a visului american. De obicei, am asociat asumarea de riscuri În America cu abilitatea de a o lua de la Început Într-o țară nouă, desțelenirea pământurilor virgine, investițiile Într-o idee sau pornirea unei noi afaceri. Astăzi, pentru un număr crescând de americani, asumarea riscului se reduce În principal la jocurile de noroc. În 2002, șapte din zece americani au practicat o forma sau alta de joc de noroc legal. 57% dintre americani
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
suntem Înconjurați de natura vie, ci, mai degrabă, de obiecte moarte. Tragedia constă În faptul că am crezut că, devenind din ce În ce mai autonomi și independenți de natură, ne vom putea asigura mai bine securitatea și ne vom elibera. Acum, instinctul morții, pornirea agresivă de a domina și lipsi de viață natura, ne chinuie sub forma amenințărilor globale, cum ar fi schimbările climatice, proliferarea nucleară, creșterea sărăciei și revoltele sociale. Am căutat să devenim mai siguri și am sfârșit prin a fi mai
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
prezentul capitol, conduitele agresive sunt induse motivațional și prin crearea la indivizi a unei stări de mânie și furie. Cât din această stare este de origine biologică și cât învățat este greu de decelat; clar este că în transpunerea unei porniri agresive în acte efective intervin o serie de parametri. Am arătat că teoria învățării sociale subliniază ideea potrivit căreia indivizii învață prin socializare cum și când poate avea loc transpunerea. Cu toate că ea face referiri și la condițiile cognitive prezente, accentul
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
multiplătc " 1.4. Tipuri de agresivitate și cauzalitatea multiplă" Oarecum în contrast cu agresivitatea instrumentală este cea numită ostilă, al cărei scop nu este obținerea de beneficii concrete de către agresor, ci doar producerea de suferință victimei. Suntem aici, probabil, mai aproape de o pornire spontană spre violență, poate una instinctivă, dar în orice caz saturată de emoțional-afectiv; de aceea ea mai este numită în literatura de specialitate și afectivă. Mai nou, aceeași literatură operează distincția dintre agresivitatea gândită (calculată) și cea negândită. Distincția este
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
intensitatea este mult sporită în prezența observatorilor încurajatori (Taylor și Sears, 1988). Constatarea nu este surprinzătoare, dar ea evidențiază că nici relația alcool - violență nu este una cu totul lineară și că oamenii în stare de ebrietate nu au o pornire necondiționată înspre conduite agresive și, cu atât mai mult, antisociale. Iar respectiva idee ar putea avea consecințe în reconsiderarea pedepselor mult mai blânde care se dau în cazul în care condamnatul era sub influența vădită a alcoolului. De asemenea, dacă
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de rezultate experimentale arată că efectul sporirii agresivității determinat de alcool e mai puternic asupra persoanelor care în mod normal nu sunt agresive. Explicația creșterii agresivității după consumul de alcool se referă la efectele dezinhibatorii ale acestuia. Controlul cortexului asupra pornirilor agresive slăbește. (Este ușor de remarcat că e presupusă în acest fel natura biologică a agresivității.) Pe de altă parte, creșterea, prin consumul de alcool, a apetitului sexual poate conduce și ea, după împrejurări, la scene violente. Dar, după cum am
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
îngrădiri emoționale și morale - are șanse să se traducă în planul realului cotidian. Se pare că desensibilizarea are un efect sporit în impactul mass-media asupra creșterii violenței sexuale. Pornografia asociată cu violența, prezentă în atât de multe materiale vizuale, potențează pornirile înspre acte propriu-zise de acest fel pentru că la motivele generale legate de influența mass-media asupra comportamentului agresiv se adaugă incitarea libidoului sexual. În cazul promovării violenței erotice prin mijloace de comunicare în masă, avem de-a face deci cu un
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
în relația dintre surescitare, stări afective, agresivitate (Zillmann, 1984). Materialele erotice blânde și delicate generează o surescitare moderată, dar o stare afectivă pozitivă, plăcută, pe când cele explicit sexuale (și „dure”), o surescitare ridicată și stări afective negative, inclusiv repulsie, de unde pornirile agresive. Interesantă și încurajatoare este și constatarea că reclamele inserate în programele ce conțin violență (și pornografie) sunt mai puțin reținute de public decât în alt gen de emisiuni. Astfel încât sponsorii care mizează pe marea audiență a programelor încărcate cu
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de înțeles că în acest mod apetitul agresional se incrustează mult mai pronunțat și în sistemul cognitiv-emoțional. Și, cu toate că, acestea fiind acțiuni doar pe plan virtual, probabil își spune cuvântul și efectul de catharsis, hotărâtoare sunt consecințele de întărire a pornirilor violente. 2) Înmulțirea actelor de terorism, a conflictelor sângeroase grupale și individuale pe toată planeta și prezentarea lor în programele TV sub formă de știri sau documentare au, potențial, o forță de sugestie agresională mult mai mare. De data aceasta
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
mijloace agresive. Bărbații în general agresivi (tipul A) adoptă atitudini și comportamente agresive față de femei, atât în contexte sexuale, cât și nonsexuale (Anderson și Anderson, 1999). Prețuirea (stima) de sine ca variabilă de personalitate joacă un rol divers (nonlinear) în pornirea spre agresivitate: cei cu o joasă stimă de sine devin mai repede violenți, dar și cei cu o înaltă prețuire de sine. Dintre aceștia din urmă însă, numai cei narcisiști, practicând o supradimensionare a propriei persoane și o mare dragoste
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
aceștia din urmă însă, numai cei narcisiști, practicând o supradimensionare a propriei persoane și o mare dragoste de sine, văd în orice feedback realist o amenințare la stima de sine. Persoanele cu o stimă de sine înaltă, dar echilibrată, au porniri violente în mai mică măsură (Bushman și Baumeister, 1998). Cel ce agresează ține seama, într-o anume măsură, de reacțiile celui agresat. Dacă acesta din urmă arată îngrijorare, frică, durere, probabilitatea ca acțiunea agresivă să înceteze este mai mare. Aceasta
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
este foarte sensibil la motivele pentru care se află într-o asemenea situație și la intențiile persoanei în cauză. Dacă el atribuie cauzele împrejurării în care se află unor factori obiectivi, ce nu se înscriu în câmpul responsabilității persoanelor implicate, pornirea lui spre agresivitate va fi mult redusă. Una este, de pildă, dacă unui angajat i se spune - sau deduce el - că a fost concediat fiindcă șefului nu îi place de el, și alta dacă ajunge la concluzia că aceasta se
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și cele corelaționale și de teren arată deci că, pe ansamblu, cu cât temperatura crește, cu atât se intensifică și agresivitatea. Dar numai până laun punct, dincolo de care creșterea temperaturii (un reper ar fi 25°C) determină o scădere a pornirilor agresive și intervine moleșeala, cu toate corolarele ei fizice și psihice. Alături de temperatură, s-a constatat ca având influență semnificativ agravantă asupra agresivității (tot prin mecanismul stresului) mirosurile neplăcute și fumul de țigară. Ca și în cazul altor procese și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și mai ales pe cea directă, pe față și pentru că are în vedere consecințele ripostei din partea celor agresați. 4. Prevenirea și reducerea violențeitc " 4. Prevenirea și reducerea violenței" 4.1. Efectul catharsisuluitc "4.1. Efectul catharsisului" Ipoteza catharsisului afirmă că pornirea omului - înnăscută, indusă prin socializare sau provocată de evenimente specifice - de a se comporta agresiv față de semenii săi poate fi satisfăcută prin acțiuni substitutive care să nu facă rău nici altora, nici sieși. Creându-se posibilitatea ca indivizii să-și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]