KorAP: Find »[drukola/base=pozitiv & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...99 100 101 ...1955 >

48,874 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756

valoare și teorii de raționalitate economică. 2.1.2.1. Economia pozitivă și economia normativă Două genuri de analiză economică sunt importante în identificarea unui criteriu de evaluare a rolului guvernului în sistemele econo-mice: economia pozitivă și cea normativă. Economia pozitivă are în vedere "lumea reală", pe cînd cea normativă examinează "lumea ideală". Așa cum arăta R. Holcombe, "Economia pozitivă examinează lumea reală, pentru a descoperi cum este și cum funcționează ea. În cadrul economiei pozitive, nu există conceptul de interes public și

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
analiză economică sunt importante în identificarea unui criteriu de evaluare a rolului guvernului în sistemele econo-mice: economia pozitivă și cea normativă. Economia pozitivă are în vedere "lumea reală", pe cînd cea normativă examinează "lumea ideală". Așa cum arăta R. Holcombe, "Economia pozitivă examinează lumea reală, pentru a descoperi cum este și cum funcționează ea. În cadrul economiei pozitive, nu există conceptul de interes public și nici acela referitor la modul cum ar trebui să fie o lume ideală. Economia normativă emite judecăți de

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
econo-mice: economia pozitivă și cea normativă. Economia pozitivă are în vedere "lumea reală", pe cînd cea normativă examinează "lumea ideală". Așa cum arăta R. Holcombe, "Economia pozitivă examinează lumea reală, pentru a descoperi cum este și cum funcționează ea. În cadrul economiei pozitive, nu există conceptul de interes public și nici acela referitor la modul cum ar trebui să fie o lume ideală. Economia normativă emite judecăți de valoare cu privire la modul cum ar trebui să fie lumea, în mod concret. Analiza normativă atestă

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
nici acela referitor la modul cum ar trebui să fie o lume ideală. Economia normativă emite judecăți de valoare cu privire la modul cum ar trebui să fie lumea, în mod concret. Analiza normativă atestă caracterul dezirabil al faptelor determinate prin intermediul economiei pozitive"15. A trece de la analiza pozitivă la cea normativă înseamnă a trece de la fapte la valori. Prima privește situații verificabile prin rezultate cuantificabile, faptele fiind supremul judecător, în timp ce a doua emite judecăți de valoare, în termeni bine/rău, asupra rezultatelor

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
ar trebui să fie o lume ideală. Economia normativă emite judecăți de valoare cu privire la modul cum ar trebui să fie lumea, în mod concret. Analiza normativă atestă caracterul dezirabil al faptelor determinate prin intermediul economiei pozitive"15. A trece de la analiza pozitivă la cea normativă înseamnă a trece de la fapte la valori. Prima privește situații verificabile prin rezultate cuantificabile, faptele fiind supremul judecător, în timp ce a doua emite judecăți de valoare, în termeni bine/rău, asupra rezultatelor. Distincția între pozitiv și normativ este

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
trece de la analiza pozitivă la cea normativă înseamnă a trece de la fapte la valori. Prima privește situații verificabile prin rezultate cuantificabile, faptele fiind supremul judecător, în timp ce a doua emite judecăți de valoare, în termeni bine/rău, asupra rezultatelor. Distincția între pozitiv și normativ este importantă pentru sectoarele economiei publice. Analiza lumii reale, prin intermediul metodei pozitive, duce la decizii politice bazate pe evaluări normative ale sistemului politic și economic. 2.1.2.2. Criterii efective 1) Criteriul fundamental de evaluare a economiei

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
Prima privește situații verificabile prin rezultate cuantificabile, faptele fiind supremul judecător, în timp ce a doua emite judecăți de valoare, în termeni bine/rău, asupra rezultatelor. Distincția între pozitiv și normativ este importantă pentru sectoarele economiei publice. Analiza lumii reale, prin intermediul metodei pozitive, duce la decizii politice bazate pe evaluări normative ale sistemului politic și economic. 2.1.2.2. Criterii efective 1) Criteriul fundamental de evaluare a economiei de piață este reprezentat de eficienta alocare a resurselor. Dacă în realitate, piața ar

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
superior pierderii produse unora. Dacă, de pildă, dezvoltarea unui mod de transport conduce la degradarea cifrei de afaceri a agricultorilor, datorită incendiilor provocate de scînteile motoarelor, aceasta nu înseamnă că transporturile trebuie interzise. Suntem în prezența unui joc cu sumă pozitivă, în care cîștigurile dintr-o activitate pot compensa pierderile datorate alteia. A interzice transportul pe calea ferată ar fi o eroare economică, iar companiile feroviare ar fi în drept să se plîngă de interdicția pe care le-o impun agricultorii

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
Dintre costuri sunt de reținut cele de producție, cheltuielile financiare, noxe, poluări diverse, scăderea veniturilor și variația prețurilor, externalitățile negative. Dintre beneficii, metoda reține: produsele vîndute, cîștigurile de timp, vieți economisite, reduceri de cheltuieli, creșterea veniturilor și variația prețurilor, externalitățile pozitive. Chestiunea evaluării cîștigurilor temporale este destul de delicată. Ce valoare putem, într-adevăr, atribui unui cîștig de o oră pe un tra-seu de tren, de exemplu? Răspunsul este decisiv, deoarece după valoarea aleasă rezultatele unei operațiuni pot să apară ca pozitive

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
pozitive. Chestiunea evaluării cîștigurilor temporale este destul de delicată. Ce valoare putem, într-adevăr, atribui unui cîștig de o oră pe un tra-seu de tren, de exemplu? Răspunsul este decisiv, deoarece după valoarea aleasă rezultatele unei operațiuni pot să apară ca pozitive sau negative. În lipsa unei piețe a timpului, cei care calculează se raportează la cvasi-prețuri determinate, plecînd de la anchete efectuate pe eșantioane reprezentative de călători, care sunt pregătiți să plătească pentru a economisi o oră. Procedînd astfel se ajunge mai mult

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
Acolo unde progra-mele de privatizare a întreprinderilor de bunuri și servicii publice au de-marat rapid și s-au implementat într-o manieră coerentă și concertat cu reforma sistemului financiar, liberalizarea prețurilor și a comerțului exterior, rezultatele obținute au fost cert pozitive."23 O privatizare reușită conduce la reducerea costurilor, a cheltuielilor bugetare, deci la o echilibrare a bugetelor publice, inducerea unui comportament economic, în general, dar diferit în funcție de context, de conjunctură. Din toate punctele de vedere, avantajele sunt mai mari în

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
pentru a obține informația exactă este mai ridicat. Aceasta nu înseamnă că toți contribuabilii cad automat pradă iluziei fiscale și nu vor reacționa, sub o formă sau alta, la creșterea poverii fiscale. Dar fenomenul este real și are chiar efecte pozitive, prin aceea că minimizează costurile politice și limitează proporțiile evaziunii fiscale. Nivelul optim al presiunii fiscale este extrem de greu de determinat. Deși teoreticienii l-au înălțat mereu în timp, practica l-a depășit de fiecare dată. De fapt, este vorba

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
dezechilibrului balanței de plăți și alimentarea procesului inflaționist. Efectul total, benefic sau nu, este dat de scopul îndatorării, de destinația fondurilor împrumutate și de inteligența gestionării. Dacă fondurile se duc în investiții productive, creatoare sau generatoare de efecte de antrenare pozitive, îndatorarea a fost benefică, dacă se duc pe consumuri dispensabile, sau pe acoperirea deficitelor, atunci efectele vor fi perverse. Capacitatea de îndatorare efectivă a unei țări este dată de diferența dintre capacitatea teoretică de îndatorare și sarcina datoriei curente. Multe

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
deciziile de consum sau de producție ale indivizilor nu afectează satisfacția sau utilitatea altora. Totuși, în realitate, există interdependențe directe între utilitățile individuale, iar economiștii numesc aceste interdependențe directe efecte externe, sau externalități. Există efecte externe negative și efecte externe pozitive. Un efect extern se produce atunci cînd decizia unui individ modifică în mod direct nivelul de satisfacție al altuia sau altor indivizi, în afara procesului de schimb pe piață. În cazul efectelor externe negative, acțiunea unui agent diminuează în mod direct

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
deversează deșeurile într-un rîu, sau eliminarea masivă de gaze toxice în atmosferă, sau vecinul care exersează la saxofon la miezul nopții, sau individul care se urcă beat la volan, eventual și fără permis de conducere etc. În cazul efectelor pozitive, alegerile individuale contribuie la ameliorarea satisfacției restului colectivității. De exemplu, ameliorarea igienei, a stadiului de sănătate sau a nivelului individual de educație. E, într-adevăr, mai agreabil pentru anturaj să se afle în compania unui individ curat, cultivat, care știe

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
colectivității, ea ar produce mai puțin sau ar pune la punct mai multe mijloace pentru a reduce poluarea. Astfel, alegerile individuale conduc la o supraproducție de bunuri avînd efecte externe negative și la o subproducție de bunuri avînd efec-te externe pozitive, în raport cu producția optimală pentru colectivitate. Efectele externe pot deci justifica o intervenție a Statului pentru a corecta slăbiciunile pieței. Prin reglementări diverse și prin fiscalitate, Statul caută astfel să internalizeze efectele externe, adică să reintegreze costurile și avantajele sociale în

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
se poate interzice zgomotul în locurile private după o anumită oră din seară etc. Aceste intervenții vizează să corecteze semnalele incomplete pe care le constituie costurile și avantajele private. Dacă ele conduc indivizii la a reintegra în alegerile lor impactul pozitiv sau negativ al comportamentului lor asupra colectivității, aceștia s-ar apropia mai mult de optimum. 4.2.1.3. Bunurile colective Teoria microeconomică a consumatorului și a cererii nu se aplică decît bunurilor private, adică al căror consum de către un

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
posteriori, pe baza datelor contabile sau statistice. Dar aceasta nu este singura distincție posibilă. La recomandarea lui Xavier Greffe 31, se pot înscrie diversele forme de evaluare în două categorii, ținînd cont, pe de o parte de caracterul normativ sau pozitiv al analizei, iar pe de altă parte de tipul de problematică reținut. În rîndul abordărilor normative se înscriu analiza cost-beneficiu, economia birocrației și știința politicilor publice, iar în domeniul abordărilor pozitive reținem: marketingul public, teoria organizațiilor și analiza politicilor publice

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
cont, pe de o parte de caracterul normativ sau pozitiv al analizei, iar pe de altă parte de tipul de problematică reținut. În rîndul abordărilor normative se înscriu analiza cost-beneficiu, economia birocrației și știința politicilor publice, iar în domeniul abordărilor pozitive reținem: marketingul public, teoria organizațiilor și analiza politicilor publice. Ne aflăm deci în prezența a trei problematici, trei perspective, din ce în ce mai înglobatoare, ale acțiunii publice de evaluat. Pentru fiecare există un versant normativ și un versant pozitiv: analiza cost-beneficiu și eforturile

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
iar în domeniul abordărilor pozitive reținem: marketingul public, teoria organizațiilor și analiza politicilor publice. Ne aflăm deci în prezența a trei problematici, trei perspective, din ce în ce mai înglobatoare, ale acțiunii publice de evaluat. Pentru fiecare există un versant normativ și un versant pozitiv: analiza cost-beneficiu și eforturile de raționalizare a alegerilor bugetare constituie o primă formă de evaluare, a priori, inspirată dintr-o voință normativă. Dar o abordare pozitivă poate de asemenea conduce la căutarea ecarturilor existente între nevoile și serviciile oferite de

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
ale acțiunii publice de evaluat. Pentru fiecare există un versant normativ și un versant pozitiv: analiza cost-beneficiu și eforturile de raționalizare a alegerilor bugetare constituie o primă formă de evaluare, a priori, inspirată dintr-o voință normativă. Dar o abordare pozitivă poate de asemenea conduce la căutarea ecarturilor existente între nevoile și serviciile oferite de administrații. În această optică, evaluarea se aproprie de o politică comercială. Se va stabili o gamă de produse în încercarea de a se răspunde unei cereri

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
efort particular se justifică pentru a evalua politicile. Spre aceasta tinde știința politicilor publice (policy science), care înțelege bine ceea ce astăzi numim știință administrativă. Dar aceste discipline nu sunt încă bine structurate și analiza politicilor publice (politics) rămîne încă larg pozitivă. Efectuată a posteriori, ea tinde să precizeze condițiile de formare și de realizare a diferitelor politici, integrînd abordările în termeni de organizație și de producție de servicii. În particular, ea se interesează de deficiențele constatate în execuția unui program și

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
erau puternic reglementate, deoarece caracteristicile lor favorizează formarea de monopoluri naturale. Inclusiv sectorul transportului aerian a fost dere-glementat în 1977. b) Gestiunea externalităților Chiar dacă puterile publice se vor non-intervenționiste, ele tre-buie să promoveze cercetarea și formarea generatoare de efecte exter-ne pozitive pentru ansamblul aparatului productiv. Intervenția Statului este aici indispensabilă, în măsura în care aceste activități tind să pro-fite altora decît celor care le finanțează. Astfel, autoritățile publice păstrează posibilități de a favoriza mediul antreprenorial, prin acțiuni în ma-terie de cercetare-dezvoltare, educație și formare

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
după cum există aglomerări geografice active în planul creșterii economice și zone dependente, cu industrii în declin sau aflate într-o fază incipientă de dezvoltare. Într-un pol de creștere, activitatea economică se concentrează și se intensifică, creînd efecte de antrenare pozitive în proximitatea economico-socială. Există așa-numitele efecte de aglomerare, precum și o sumă de complementarități care atrag firmele active într-un asemenea pol de creștere. Imediat, își fac simțită prezența și bănci, firme de asigurări și administrații interesate. Acești poli se

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
treptat pe cîteva axe de dezvoltare, în cadrul unui mediu de pro-pagare a efectelor polului de creștere. O politică sistematică este necesară pentru a selecta acele proiecte de investiții și acei investitori care promovează creșterea eco-nomică și produc efecte de antrenare pozitive, în amonte și în aval, care transferă tehnologii și, în general, pun în relație diferitele resurse existente. Aceste politici de dezvoltare au menirea de a genera și supraveghea un proces cumulativ de creștere și de a atenua asperitățile asimetriilor acestuia

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]