4,908 matches
-
moral, al vieții, și de el se leagă responsabilitatea persoanei față de propria sa viață, devenind, prin principiul rațiunii, o datorie care trebuie respectată, fie că este vorba de viața sa, fie de a celorlalți. Responsabilitatea pentru modul În care este prețuită și trăită viața depinde Însă și de forța eului personal, de atitudinile care decurg de aici, față de sine și de propria viață. Distingem, În această privință, două mari direcții atitudinale ale persoanei față de viață: o atitudine activă și o atitudine
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de o parte, o slabă motivare a persoanei, iar pe de altă parte, incapacitatea acesteia de a putea susține o acțiune, de a o finaliza. Condiția realizării În viață, a mulțumirii de sine, este dată de modul În care este prețuită și realizată viața personală, iar aceasta este rezultatul atitudinilor persoanei față de sine și față de propria sa viață. Sunt aceste aspecte exclusiv legate sau reductibile la atitudinea față de viață a persoanei respective și la capacitățile psihice ale acesteia? Nu. Trebuie ca
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
în mai toate, de drame pasionale (Gura satului) sau de conștiință (Popa Tanda). Dar conflictele sunt privite cu seninătate și subordonate deznodământului, care este, în toate cazurile, fericit. Momentele tragice sunt abordate cu înțelepciunea bătrânească a celui care știe să prețuiască viața și bucuria de a trăi. Cu timpul, scriitorul își schimbă modul de a concepe nuvela rurală și dorind, parcă, să ofere, prin subiecte și intrigă, lecții de morală, ajunge la un deznodământ tragic. Așa se întâmplă în Pădureanca, unde
SLAVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289719_a_291048]
-
creștină, dar și incidențe precreștine, coagulate în formule sincretice specifice imaginarului folcloric. Drama (definitivată în 1913, când și apare în „Rampa”; jucată la Teatrul Național din București în stagiunea 1921-1922 și la Grosses Theater din Berlin în stagiunea 1924-1925), mult prețuită de Mihail Sorbul, Victor Eftimiu, Camil Petrescu și Liviu Rebreanu, se impune și astăzi grație modernității construcției și personajelor, anticipând plăsmuirile expresioniste: Bolnavul, Femeia, Bătrâna, întrupări de idei și de trăiri paroxistice și extatice. Protagoniștii sunt bântuiți de fantasme, așteptări
SAULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289513_a_290842]
-
1919), Divorțul (22/1919), Ghinionul (13/1920), în numărul 26/1919 tipărindu-i-se și fragmentul Fuga din „romanul-jurnal” Calvarul. Deși Liviu Rebreanu colaborează la S. și în calitate de dramaturg, în numărul 37/1919 intrând un fragment din Cadrilul, el este prețuit în primul rând ca prozator, dovadă fiind nuvela Ițic Ștrul, dezertor (apărută din numărul 45/1920) și, mai ales, cronica promptă, extrem de favorabilă, semnată de E. Lovinescu la apariția romanului Ion, considerat „cea mai puternică creațiune obiectivă a literaturii române
SBURATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289528_a_290857]
-
Dostoievski, Hugo și Balzac), mai târziu lărgește aria lecturii. Îl citise pe Proust și admira, pentru cruzimea realismului, pe Céline. Nu îi iubea pe „noii romancieri” și, în genere, pe cei care nu țin seama de condiția umană a individului. Prețuiește, din literatura română, înainte de orice, pe I. L. Caragiale și nu îi plac „făcătorii de cuvinte”. La moartea lui s-a vorbit mult de existența unui jurnal intim care a dispărut în chip misterios. O parte s-a găsit după câteva
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
vieții prin înscriere în istoria trăită, în economic, ca și prin incursiunile în psihologia de neam și în inconștient, tinde să cuprindă totalitatea omenescului. Privilegiind, cu sinceritate, „obligația de conștiință” în artă și pe scriitorul luptător social, cronicarul știe să prețuiască, alături de Émile Zola („unul din acele glasuri articulate ale omenirii”), de Romain Rolland, Maxim Gorki, André Malraux sau Constantin Stere, „umbrele rembrandtiene” din scrisul lui F. M. Dostoievski și chiar pe James Joyce (care are, prin S., una din primele receptări
SERGHIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289643_a_290972]
-
în proză, în vreme ce romanul poate avea ceva de „basm modern” (Ochii Maicii Domnului), alteori devenind receptare-interpretare a imaginii lumii „din unghiul derizoriului” (Cimitirul Buna-Vestire). Sunt scoase în evidență valențe complementare sau convergente cu cele din lirică. Pamfletarul, satiricul, moralistul e prețuit nu numai pentru arta prozastică, dar și pentru nu puținele rezonanțe contemporane - el vorbește despre versatilitatea politicianistă, ipocrizii și „demagogii succesive”, forme de impostură socială, morală, culturală -, în temeiul captării unor formule caracterologice care nu rămân limitate la timpul lor
SIRBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289704_a_291033]
-
evreu, de toate măsurile antidemocratice, diaristul își exprimă solidaritatea cu neamul său prigonit, considerând că ar fi imoral să nu împărtășească soarta celor hăituiți „de două mii de ani” pe considerente absurde. D. Sebastian este un scriitor prin excelență inteligent. Ceea ce prețuim în scrisul său este netăgăduita posibilitate de a disocia, de a analiza idei și stări sufletești. Structura sa ni se pare mai curând a unui critic, dublat de un moralist în sensul francez al cuvântului. [...] Formația literară a d-lui
SEBASTIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289592_a_290921]
-
înscrie în 1881 la Facultatea de Litere din București, unde este remarcat de Hasdeu. În „Columna lui Traian” își publică cea dintâi lucrare de filologie, Câteva specimene de etimologie poporană română. Discipol al lui Hasdeu și admirator al lui Odobescu, prețuind culegerile de literatură populară ale lui Petre Ispirescu, Ș. își orientează preocupările spre cercetarea elementului istoric și popular al limbii române. La „Revista pentru istorie, arheologie și filologie” (1882-1887) începe să semneze studii pe care le va relua mai târziu
SAINEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289434_a_290763]
-
învățăminte de tot felul, precum și o serie de caractere morale. Sunt texte care fac aluzie la libertate, la egalitate, mărturisind o compasiune pentru omul simplu și sărman, nevoit să îndure nedreptățile și samavolniciile celor mari. În vreme ce cinstea, munca, bunătatea sunt prețuite cum se cuvine, trândăvia, îngâmfarea, minciuna sunt, firește, osândite. Dacă în primul său volum S. e un moralizator deghizat, în cel de-al doilea, Alcătuirile d. Ioan Sirbu (1852), care cuprinde tălmăciri și încercări originale, o asemenea înclinație este evidentă
SARBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289492_a_290821]
-
să fie centrată pe formarea identității tânărului, oferindu-i acestuia un model de sensibilitate, de gândire și comportament; d) trebuie construite valorile sufletești și morale de adevăr, bine și frumos, pe care tinerii trebuie să le interiorizeze și să le prețuiască, dincolo de aspectele formale ale vieții cotidiene, ca esență a omului și a vieții acestuia; e) trebuie educat spiritul de independență, de libertate de alegere și decizie, de creativitate. Un aspect deosebit de important care este corelat formării personalității îl reprezintă formarea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
voință noastră, a tuturora, să păstrăm intactă această comoara a Planetei și să ne bucurăm de binefacerile ei. Să ieșim cât mai frecvent în natură, să profităm de oxigenul și frumusețile lui, care încă stau împreună la dispoziția celor care prețuiesc sănătatea și iubesc frumosul. Să facem tot ceea ce depinde de noi pentru a păstra o atmosferă cât mai respirabila pentru noi și semenii noștri. Avem cu toții datoria, dar și privilegiul de a administra în mod responsabil aceste daruri de o
O PLANETĂ SANĂTOASĂ … O VIAŢĂ MAI FRUMOASĂ !. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Bidaşcă Alina Ionela, Amihăesii Monica Cecilia () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_924]
-
mergând de la aranjamentul frunzelor în botanică până la structura galaxiilor conținând miliarde de stele, și de la matematică la arte? Secțiunea de Aur ne furnizează deci un minunat exemplu privind acel sentiment de extremă uimire pe care marele fizician A. Einstein îl prețuia atât de mult. Einstein spunea: Cel mai înalt lucru pe care-l putem simți este misterul. El este emoția fundamentală care stă lângă leagănul adevăratei arte și științe. Cel ce nu-l cunoaște și nu se mai poate mira, nu
FASCINAŢIA „NUMĂRULUI DE AUR”. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Daniela - Mariana Tasie () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_922]
-
putut să intre imediat în conștiința unui public deprins mai degrabă cu rețeta romanelor realiste. Ca și membrii grupului de la Târgoviște, de care se distinge pentru că la el „existența prevalează, ca temă de reflecție, asupra scriiturii” (Eugen Simion), va fi prețuit la adevărata sa valoare de optzeciști. SCRIERI: Încercarea scriitorului, București, 1975; ed. 2, îngr. Ruxandra Mihăilă, Pitești, 2001; Punte, București, 1985; ed. 2, îngr. Ruxandra Mihăilă, Pitești, 2002. Traduceri: Boris Bednâi, Fetele, București, 1963 (în colaborare cu Simion Alterescu); Serghei
ŢOPA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290226_a_291555]
-
la Liceul „Traian” din Turnu Severin. S-ar fi înscris la Facultatea de Litere și Filosofie din București, pe care n-ar fi terminat-o, familia neputîndu-l sprijini financiar. Nu este exclus însă ca motivul principal să fi fost altul. Prețuit de profesorul său de română, ce scotea periodicul „Școala secundară”, premiant răsplătit cu excursii în Transilvania, prilej cu care vizitase redacțiile unor gazete românești, făcând cunoștință cu câțiva tineri condeieri, T. participă, alături de colegul său C. Ș. Făgețel și de
TOMESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290218_a_291547]
-
lui Paul Valéry, un om de stânga printre oamenii de dreapta și un om de dreapta în mijlocul oamenilor de stânga docili și dogmatici. Un spirit, pe scurt, rebarbativ, incomod, care-și pune mereu la încercare dușmanii, ca și prietenii... Îl prețuiesc mult ca scriitor și, la ora actuală, mi se pare a fi printre cei mai importanți scriitori români. Ultimele lui romane (din ciclul deschis de Hotel Europa) îl arată încercând o altă formulă romanescă printr-un fel de reconciliere perversă
ŢEPENEAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
frumusețe a celei fără seamăn: „Nici într-un fel nu te-apuc,/Că ești chiar ca un năluc,/Și aidoma ca luna/ Ce să schimbă totdeauna”. Imaginile venite din lirica petrarchistă sugerează încercarea de sublimare a iubirii. Poetul pare a prețui pe lângă frumusețe, înțelepciune, duh, ,,isteciune” (daruri care intrau în tiparul clasic al ,,muzei”) și ,,un nu știu ce prea dulce”, trimițând parcă la inefabilul frumuseții romantice. Există și alte elemente care trec dincolo de schemele poeziei galante: accente de disperare, o mai mare
VACARESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290402_a_291731]
-
de Germania nazistă, V., îmbrățișând crezul comunist, a luptat în mișcarea de rezistență. În ianuarie 1946 a vizitat pentru ultima dată România, fiind primit cu frenezie de prieteni. La scurt timp după înapoierea în Franța, spre consternarea celor ce îi prețuiau scrisul, și-a pus capăt zilelor fără vreo motivație explicită. Poet deosebit de fecund, prozator cu inepuizabile resurse lirice, V. a fost, înainte de toate, un publicist activ, cel mai înfocat combatant în periodicele de avangardă. Lansând fremătătoare manifeste, el semnează în
VORONCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
temelor de casă dacă le este solicitat ajutorul, dar să nu minimalizeze controlarea acestora. Familia trebuie să asigure copilului bani de buzunar dar să nu exagereze. Încurajarea copilului de a fi ponderat în cheltuirea banilor îl va determina să-i prețuiască și nu-l va expune în postura de "copil de bani gata”. Familii care nu reprezintă un bun mediu de educație Familia descompusă în urma unui divorț sau a unui deces, condițiile de viață a copilului orfan de un părinte depinde
FAMILIA ŞI ŞCOALA FACTORI DETERMINANŢI ÎN FORMAREA COPILULUI PENTRU VIAŢĂ. In: Arta de a fi părinte by Mariana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1408]
-
Părinții se reflectă în modul de a gândi și reacționa al copiilor lor. Oglinda conduitei noastre sunt copiii, prin care ne prelungim și poate ne realizăm talentul, aspirațiile, înclinațiile noastre intelectuale și morale. Pentru aceasta, copii trebuie să învețe să prețuiască munca, să-și formeze și să adopte, treptat, un mod de conduită propriu, corespunzător intereselor și năzuințelor lor. în acest context, devin foarte actuale considerațiile marelui psiholog Jean Piaget, care, afirma că, . Uneori, din dorința sinceră de a-și ajuta
ATRIBUȚIILE FAMILIEI ÎN PROCESUL EDUCAȚIEI MORALE ŞI ŞCOLARE A TINEREI GENERAȚII. In: Arta de a fi părinte by Teodora Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1416]
-
acest copac ești tu și adaugă pe crengile copacului toate aceste lucruri pe care le știi despre tine în acest moment. Adaugă pe fiecare ramură alte crenguțe mai mici și scrie ce ți se cere. 1. Lucruri pe care le prețuiesc cel mai mult (nu neapărat bunuri). 2. Lucruri pe care știu să le fac mai bine decât alții. 3. Lucruri pe care știu să le fac și le fac cu plăcere. 4. Lucruri pe care nu îmi place să le
Ceea ce sunt eu înseamnă ceva by Liliana Cozma, Valerica Profire () [Corola-publishinghouse/Science/405_a_954]
-
al temperaturii, cât și al studiilor, aflate În perioada de sfârșit de an școlar. De asemenea, Haret cerea dascălilor folosirea oricărui mijloc, Îndeosebi a conferințelor, a cântecelor patriotice, a pelerinajelor la locurile istorice pentru a-i determina pe elevi „să prețuiască evenimentele mari ale istoriei noastre” și să se convingă că „strămoșii lor au fost eroii ce au luptat și și-au vărsat sângele ca să conserve țara care Îi adăpostește astăzi” . Solemnitatea momentului și necesitatea evidențierii sale ca zi națională fuseseră
SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 10 MAI ÎN ŞCOALA ROMÂNEASCĂ HARETISTĂ. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALINA ŞTEFANIA BRUJA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1284]
-
imnului regal, conferințe asupra unor subiecte patriotice, recitaluri de cântece patriotice susținute de coruri, pelerinaje la locuri istorice. Toate aceste activități aveau rostul de a-i determina pe elevi să respecte trecutul și „evenimentele mari ale istoriei noastre”, dar să prețuiască și prezentul reprezentat de „epoca În care trăim, una din cele mai mari din istoria noastră”. În acest tablou reconstitutiv, creat mai mult sau mai puțin artificial, elogiile erau Îndreptate și spre persoana regelui văzut ca „unul din cei mai
SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 10 MAI ÎN ŞCOALA ROMÂNEASCĂ HARETISTĂ. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALINA ŞTEFANIA BRUJA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1284]
-
substantivele determinate de adjective și scrie din nou propozițiile, respectând mesajul. Ex. Galbenul este culoarea mea preferată. 4. Citește propozițiile: Voinicul învinge totdeauna greul. Înțeleptul cedează în fața prostului. Bogatul nu-l crede pe cel sărac. Albastrul este simbolul apelor. Tânărul prețuiește pe cel bătrân. Crează alte propoziții în care substantivele subliniate să devină adjective. Ex. Omul voinic învinge treaba grea. 5. Alcătuiește două propoziții în care să folosești cuvintele: familiar, familial. 6. Formează adjective, adăugând la substantivele date grupul de litere
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]