2,965 matches
-
exista parizer. Când gospodăriile erau sănătoase, trainice, era o mâncare aberată. Parizerul, o mâncare pentru fugari, transfugi, exilați. Dacă stai să te gândești, uite, poți să găsești chiar și o gramatică a mâncării. Într-o frigăruie, de pildă. Subiectul - carnea, predicatul - focul. Complemente, atribute, precum ardeii, ceapa, roșiile. Sau conjuncții care juxtapun, leagă ca maioneza, uleiul. Și înflorituri de frază precum cimbrul, piperul. Floricele - figuri de stil. Nu poți bea ulei, așa cum nu poți forma o propoziție dintr-o conjuncție. Important
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
Te salut, o cruce sfântă, instrumentul mântuirii Și copac al vieții nouă, scump atât Dumnezeirii! Tu ești Arca alianței întru care-s strâns unite Mila cea dumnezeiască și dreptatea-n chip fierbinte. O, tu cruce prețioasă, tu, catedră a iubirii. Predicat a fost prin tine adevărul mântuirii Te salut, o cruce sfântă, semn slăvit, cu care Domnul S-a-nălțat slăvit în ceruri pentru ca s-ocupe tronul, Și coroana sa de slavă, după cruda suferință Ce prin tine-a îndurat-o, îndestul, cu
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
generozitate îți vinde - scump - lucrurile alea, ca o favoare ce te obligă. Mi-a cerut să-i meditez pe gratis fata la gramatică. La prima lecție, loaza în clasa a VI-a mi-a spus că „subiectul se exprimă prin predicat“. Soțul Alinei, care am înțeles că e ceva ofițer, mi-a dăruit la plecare o brichetă pe jumătate consumată. Apropo de „procurori“, Dorin îmi spune un banc din mediul lor universitar. Un bețiv face scandal pe stradă și îl oprește
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
fragmentelor scrise în original în limba română a păstrat, așadar, următoarele particularități ale textului (dintre care multe erau comune în epocă): - dubletele: eri-ieri, trimes-trimis, sălbatec- sălbatic, astăseară- astă seară, aci-aici, vieței-vieții, întăi-întâi ș. a. - dezacordurile dialectale muntenești între subiect și predicat: ei mă cam refuzase; a venit Dron, Cantemir și Cleante; povestirea completă a celor ce s’a întâmplat etc. - forma de genitiv-dativ în -ei: bisericei, amintirei, despărțirei, plecărei, gurei ș. a. - scrierea cu s în loc de z în cazul unor cuvinte precum
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
d’un ou de plusieurs prédicatăs) défi- nitionnelăsă obligéăsă”, „comme intégration à un thème de constantes de prédicat”. „tentativa de a reproduce un modèle figé”, „structura logică a clișeului” redefinită ca „integrarea într-o temă a unui sau mai multor predicat (e) definițional (e) obligatoriu (i), „ca integrare într-o temă a constantelor de predicat”. (trad. mea, A.M.) Sau cum pro- pune chiar Éric Bordas, clișajul este „ce que met en place la mention du style” „ceea ce adaugă utilizarea stilului”. (trad
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
de constantes de prédicat”. „tentativa de a reproduce un modèle figé”, „structura logică a clișeului” redefinită ca „integrarea într-o temă a unui sau mai multor predicat (e) definițional (e) obligatoriu (i), „ca integrare într-o temă a constantelor de predicat”. (trad. mea, A.M.) Sau cum pro- pune chiar Éric Bordas, clișajul este „ce que met en place la mention du style” „ceea ce adaugă utilizarea stilului”. (trad. mea, A.M.) Aceste locuri comune ale expresivității limbajului la personajele caragialești se înscriu în
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
Lucian Pintilie a încercat - în De ce trag clopotele, Mitică ? - să generalizeze experiența «viermuielii noastre naționale», adică faptul de a fi român, au fost : delirul politic, sexul și bășcălia.” În situația de față, expresia utilizată de Caragiale constituie „conectorul logic” între predicatul violenței și subiectul constituit de identitatea națională, faptul de a fi român. H.-R. Patapievici desprinde fraza din context tocmai pentru că o consideră reprezen- tativă, iar ea fixează un metabolism specific, cel al exce- sului. Există un transfer însă al
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
să rezonez în siajul deschiderilor sale. Ca jurist, autorul citează un articol din Codul civil, ediția din 1867: „Acei care vor fi provocat interdicțiunea, nu vor putea face parte din consiliul de familie” (Nu știu dacă virgula între subiect și predicat este juridică sau aparține celui care citează; nu urmăresc Codul civil, accept că autorul are dreptate șimi rezerv dreptul de a controla, ca și pe acela de a studia dacă acest cod a fost revăzut, revizuit, schimbat etc. Între 1867
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
de pildă atunci când sunt diferențiate tipul european și cel oriental de filosofie sau când este socotită străină de spiritul elinei o filosofie depărtată de modelul clasic, precum stoicismul, care urmărește raportul dintre fenomene, iar nu pe acela dintre subiect și predicat. În general, autorul evită însă absolutizările, refuză determinismul simplist și declară tranșant că limba nu conține în mod virtual sisteme de gândire dezvoltate: înțelegerea filosofiei se lasă completată de înțelegerea limbii, dar nu poate fi redusă la aceasta. Interesat de
FRENKIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287088_a_288417]
-
nu, nu cum s-ar grăbi cineva să completeze imediat, din postmodernitate, pentru că "postmodernitatea" literară s-a dovedit adesea o capcană, o coadă de cometă a modernității. VÎrsta modernă a literaturii se termină atunci cînd scriitorul ajunge la concluzia că predicatul ontic nu mai ajunge pentru a o defini. Literatura nu mai este, ea există numai În lume (poate că Heidegger nu e atît de depășit precum pare). Or, În modernitate, literatura a Încercat să devină o autarhie ontologică, să se
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
liberul arbitru. Cum poți să te hotărăști să devii prost, altfel decît În glumă? Ori, deși poate să pară același lucru, enunțul francez cum am devenit prost este foarte serios. Există În plus acel adverb de frază, cum, care califică predicatul nominal: a existat adică un mod În care, cu sau fără voința mea, am devenit prost. Nu neapărat eu am ales prostia, ci mi s-a Întîmplat ceva și, iată, am ajuns prost. Țin să fac toate aceste precizări care
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Baranga. Promovând suprarealismul cu tonalități provocatoare, violent contestatare, valorificând, prin dicteul automat, delirul verbal sau „grafismele subconștientului”, publicația, subintitulată „Revistă de artă modernă”, nu are un articol-program explicit. Totuși, poate fi citită următoarea Prefață: „Subliniați subiectul cu o linie și predicatul cu două”, ceea ce ar putea constitui o sui-generis declarație de intenții. Ei i s-ar putea alătura, în aceeași direcție programatică, și „gândurile” adresate Aceluia care poartă 35 la inimă. Semnează versuri Gherasim Luca, Gh. Crișan, Aurel Baranga (Femur sintetic
ALGE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285257_a_286586]
-
rezumă în forma lor pură analizele structuraliste aplicate. Să preluăm de la Levi-Strauss însuși exemplul didactic al analizei miturilor: el caută și izolează mai întîi marile unități constitutive ale miturilor, mitemele, care au natura unei relații și constau în atribuirea unui predicat la un subiect. Aceste relații se află la nivelul istoriei povestite de mit, deci la un nivel mai ridicat decât acela al semantemelor limbajului, la nivelul frazei. Următoarea fază este descoperirea unor relații similare în una sau alta dintre aceste
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
aspecte: 4.1. 1. Folosirea vocabularului adecvat: * precizia termenilor; * folosirea nuanțată a adjectivelor; * folosirea sinonimelor; * utilizarea cu măsură a neologismelor; * eliminarea formulelor stereotipe; * înlăturarea vulgarității. 4.1.2.Respectarea normelor gramaticale prin evitarea unor greșeli tipice: * dezacordurile (dintre subiect și predicat, dintre adjective și nume); * flexiunile incorecte ale unor substantive,verbe; * nerespectarea concordanței timpurilor; * construcțiile sintactice aglomerate; * excesul de infinitive, gerunzii, participii; * folosirea inadecvată a instrumentelor gramaticale (prepoziții, conjuncții, adverbe, pronume relative). 4.1.3. Respectarea normelor ortografice și de punctuație
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
greșită a ortogramelor: s-au, s-a, i-a, l-a, mi-am; * scrierea greșită a cuvintelor care conțin grupuri de litere (Gheorgiță, Costaghe); * utilizarea unor forme greșite datorită unei pronunțări defectuoase (fincă, tranversează, poiezie, celălant); * dezacordul între subiect și predicat (“Razele soarelui încălzește natura.”). Acolo unde am găsit asemenea greșeli, le-am tăiat cu roșu și le-am corectat deasupra sau le-am subliniat și le-am trecut în forma corectă în spațiul liber din partea stângă a foii. În vederea remedierii
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
asta, grecii nu au prea multe scuze. În imaginea pe care o oferă liderii lor ar trebui să înțelegem cum capitalismul este singurul vinovat pentru toate relele. Ei dau de înțeles, și cel mai adesea o spun cu subiect și predicat, că organismele financiare internaționale și, în general, creditorii lor sunt vinovați pentru situația actuală a țării și pentru tot răul din lume. În mintea lor, răul vine mereu din exterior și nicidecum grecii nu ar fi vinovați de ceva. Ei
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
sau asumă una dintre temele care au devenit prioritare chiar pentru Uniunea Europenă... Bogdan Chirieac: Domnule Andrei Pleșu, dumneavoastră încercați cu eleganța care vă este caracteristică să explicați noua politică externă a domnului președinte. Domnia sa spunea însă, cu subiect și predicat: e nemulțumit că au fost numai două obiective de politică externă în ultimii zece ani, NATO și Uniunea Europeană, și vrea să mai adauge încă două... Andrei Pleșu: Și mai multe, domnule... Rodica Culcer: Care sunt, poate nu toată lumea a reținut
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
femeie precum multe altele, poate chiar urîtă, în tot cazul banală. Neliniștea femeii, astfel percepută, nu e frivola frică de îmbătrînire, ci ceva mult mai grav: o angoasa a pierderii identității ei de iubita, în ambele sensuri ale termenului, ca predicat (așadar persoană ca obiect al iubirii cuiva) și că nume (persoană care iubește la rîndul ei). În clipa în care nu și-ar mai recunoaște partenera, Jean Marc și-ar pierde și el identitatea: aceea de îndrăgostit. Căci ori de
Dragoste la microscop by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17651_a_18976]
-
frază: flexiunea, joncțiunea, juxtapunerea, topica, intonația și pauza. Fraza. Propoziția principală și secundară/ subordonată. Elementele de relație în frază. Propoziția regentă și propoziția subordonată. Elementul regent. ● Propoziția și părțile de propoziție. Tipurile de propoziție. 5. Sintaxa propoziției și a frazei ● Predicatul și propoziția subordonată predicativă. ● Subiectul și propoziția subordonată subiectivă. ● Atributul și propoziția subordonată atributivă. ● Complementul. Complementele circumstanțiale și necircumstanțiale. Complementele circumstanțiale de loc, de timp, de mod. Complementul circumstanțial de cauză și de scop. Complementul direct și indirect. Propoziția subordonată
ORDIN nr. 4.787 din 1 septembrie 2003 pentru aprobarea Calendarului şi a Metodologiei de organizare şi desfăşurare a testelor naţionale organizate în vederea accesului absolvenţilor clasei a Viii-a m clasa a IX-a a anului şcolar 2004-2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156661_a_157990]
-
Verbul: aspect: perfectiv și imperfectiv, persoană, număr timp, conjugare. Verbe tranzitive, intranzitive, personale, impersonale. Modurile. Diatezele. Conjugarea verbelor la toate modurile și timpurile. Funcția sintactică. ● Adverbul: clasificare, gradele de comparație. ● Prepoziția ● Conjuncția ● Interjecția ● Particula 4. SINTAXA ● Propoziția. Feluri. ● Subiectul și predicatul. ● Atributul. Apoziția. ● Complementul. Complementul circumstanțial. Fraza. Coordonare și subordonare. ● Punctuația Bibliografie: PROGRAMA: LIMBA ȘI LITERATURA CROATĂ 1. O usmenoj i pisanoj knjizevnosti (uopce). Knjizevni rodovi; Lirika (pojam opcenito). Petar Preradovic - Rodu o jeziku (oda - opci prikaz); S.S. Kranjcevic - Iseljenik (elegija
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
leș modes (indicatif, condiționnel, subjonctif, imperatif, infinitif, participe present/passe, gerondif), accord du participe passe, temps simples et temps composes, leș voix (active, passive, pronominale); - L'adverbe: types, degres de comparaison (cas particuliers); - Syntaxe de la proposition: sujet, inversion du sujet, predicat, epithete, complement du nom, complement d'objet (direct, indirect), complements circonstanciels; - Juxtaposition, coordination et subordination. Syntaxe de la phrase et types de subordonnees: completive directe, indirecte, relative, participe; circonstancielles de temps, de lieu, de căușe, de consequence, de but, de concession
REGULAMENT din 29 mai 2003 privind organizarea şi desfăşurarea concursului naţional de admitere la programele de formare specializată în administraţia publică - anul 2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150352_a_151681]
-
Verbul: aspect: perfectiv și imperfectiv, persoana, număr timp, conjugare. Verbe tranzitive, intranzitive, personale, impersonale. Modurile. Diatezele. Conjugarea verbelor la toate modurile și timpurile. Funcția sintactica. ● Adverbul: clasificare, gradele de comparație. ● Prepoziția ● Conjuncția ● Interjecția ● Particulă 4. SINTAXA ● Propoziția. Feluri. ● Subiectul și predicatul. ● Atributul. Apoziția. ● Complementul. Complementul circumstanțial. ● Frază. Coordonare și subordonare. ● Punctuația Bibliografie: MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII PROGRAMA PENTRU BACALAUREAT 2005 LIMBA ȘI LITERATURA CROATĂ 1. O usmenoj i pisanoj knjizevnosti (uopce). Knjizevni rodovi; Lirika (pojam opcenito). Petar Preradovic - Rodu o jeziku
ANEXE din 31 august 2004 cu privire la lista disciplinelor la care se sustine examenul naţional de bacalaureat pentru probele d), e) şi f) şi programele pentru disciplinele examenului naţional de bacalaureat din sesiunile anului 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
gerunziu, participiu (prezent, trecut), acordul participiului trecut; diateză activă, reflexivă și pasivă; folosirea formelor perifrastice (aller, venir de,...); stil direct/indirect, construcții impersonale (verbe personale folosite impersonal)*) Adverbul: tipuri, grade de comparație; Prepoziția: folosirea prepozițiilor. Sintaxa propoziției: subiectul, inversiunea subiectului, predicatul, �� atributul,complementul (direct, indirect), complementele circumstanțiale; Sintaxa frazei: concordanța la indicativ; concordanța la conjunctiv (limba vorbită); folosirea conjunctivului: în propoziții relative*), după verbe de voință, îndoială, sentimente, verbe de opinie*) la forma interogativă/negativă, după conjuncții, locuțiuni conjuncționale, expresii impersonale
ORDIN nr. 4.786 din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
negație; adverbe de timp, de loc, de mod; locuțiuni adverbiale; gradele de comparație; adverbele ca și la - utilizare emfatică. Prepoziția: folosirea prepozițiilor: a, de, em, com, por, para, ate, desde; contragerea cu articol sau pronume; locuțiuni prepoziționale. Sintaxa propoziției: subiectul, predicatul, atributul, complementul (direct, indirect), complementele circumstanțiale. Sintaxa frazei: concordanța la indicativ; concordanța la conjunctiv; folosirea conjunctivului: după verbe de voință, îndoială, sentimente, verbe de opinie, după conjuncții, locuțiuni conjuncționale, expresii impersonale, în propoziții relative; exprimarea cauzei, scopului, ipotezei, consecinței, concesiei
ORDIN nr. 4.786 din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
frază: flexiunea, joncțiunea, juxtapunerea, topica, intonația și pauză. - Frază. Propoziția principala și secundară/subordonată. Elementele de relatie în frază. Propoziția regenta și propoziția subordonată. Elementul regent. - Propoziția și părțile de propoziție. Tipurile de propoziție. 5. Sintaxa propoziției și a frazei - Predicatul și propoziția subordonată predicativa. - Subiectul și propoziția subordonată subiectivă. - Atributul și propoziția subordonată atributiva. - Complementul. Complementele circumstanțiale și necircumstantiale. Complementele circumstanțiale de loc, de timp, de mod. Complementul circumstanțial de cauză și de scop. Complementul direct și indirect. - Propoziția subordonată
ORDIN nr. 5.001 din 31 august 2006 privind aprobarea calendarului, a programelor şi a metodologiei de organizare şi desfăşurare a testelor naţionale, în vederea accesului absolvenţilor clasei a VIII-a în clasa a IX-a a anului şcolar 2007-2008. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180462_a_181791]