3,896 matches
-
succesele metodei. In legătură cu cele de mai sus, principiul nostru este că valoarea poemului crește direct proporțional cu diversitatea materialelor incluse, cu condiția ca să aibă loc o adevărată Amalgamare" a acestora. În ale sale Three Lectures on Aesthetic (Trei prelegeri despre estetică) Bosanquet distinge "frumusețea facilă" de "frumusețea dificilă", care este "complexă", "tensionată" și "cuprinzătoare". Am putea spune că distincția dintre ele este aceea dintre o frumusețe realizată din materiale ușor accesibile (eufonie, imagini vizuale plăcute, "subiect poetic 1) și
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
locurile în care savantul a combătut confuziile pe care unii lingviști le fac între cuvinte și lucruri, între cunoașterea limbii și cunoașterea lucrurilor (sau a credințelor și ideilor adevărate sau false referitoare la "lucruri"). De pildă, Coșeriu îl menționa în prelegerile sale pe K. Vossler care susținuse că un cuvant precum cal, bunăoară, prezintă semnificații diferite la diverși vorbitori (un copil care a văzut calul doar la circ, un țăran, un călăreț etc.). În realitate, presupunerea lui Vossler era falsă, fiindcă
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
l-a indicat pe Michel Bréal ca punct de plecare pentru determinarea obiectului noematologiei. În consecință, este absolut necesar să vedem ce a spus lingvistul francez în această privință în amplul articol Leș idées latentes du langage, bazat pe o prelegere ținută în 1868 la Collège de France. 3.2.3.1. Încredințat că "le langage laisse une part énorme au sous-entendu", Bréal a decis să desemneze această zonă a "subînțelesurilor" prin termenul de idei latențe: "En terme de grammaire, on
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
furișează în Linguistica filosofica" (Hașdeu, 1882a, p. 31). Ce anume avea noematologia filozofic în ea, fără să fie filozofie propriu-zisă, care să justifice "furișarea" în lingvistică filozofica? Ca să înțelegem, cred că ne este de ajutor un fragment din cadrul unei prime prelegeri de filologie comparativa, datând din toamnă lui 1874: Aceasta ne strămuta, d-lor, pe terenul filosofic, sub raportul căruia filologia comparativa, sfera fiind foarte grea și foarte delicată, a fost până aci mai puțin studiată, dar unde se așteaptă de la
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
și filologie, vol. I, Editura Minerva, București, 1988, pp. V-LIX. Brâncuș 1999 = Grigore Brâncuș, Studiu introductiv, în B.P. Hașdeu, Istoria critică a românilor, Editura Teora, București, 1999, pp. 13-35. Bréal 1868/1882 = Michel Bréal, Leș idées latentes du langage [prelegere ținută la Collège de France în 1868], în Michel Bréal, Mélanges de mythologie et de linguistique, deuxième édition, Librairie Hachette et Cie, Paris, 1882, pp. 295-322. Bréal 1897/1913 = Michel Bréal, Essai de sémantique. Science des significations, Sixième édition, Librairie
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
12, p. 12, 15 (ÎI). Coșeriu 1994a = Eugen Coșeriu, Lingvistică din perspectiva spațială și antropologica. Trei studii, Cu o prefață de Silviu Berejan și un punct de vedere editorial de Stelian Dumistrăcel, Editura Știință, Chișinău, 1994. Coșeriu 1994b = Eugen Coșeriu, Prelegeri și conferințe (1992-1993), ca supliment al publicației " Anuar de lingvistică și istorie literară", Ț. XXXIII, 1992-1993, Seria A, Lingvistică, Iași, 1994. Coseriu 1994c = Eugenio Coseriu, Limba română în fața Occidentului. De la Genebrardus la Hervás. Contribuții la istoria cunoașterii limbii române în
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
Colocviului Internațional de Stiinte ale Limbajului "Eugeniu Coșeriu", Ediția a X-a: Suceava, 22-24 octombrie 2009], Casa Editorială Demiurg, Iași, 2009, pp. 130-133. Coșeriu 2004a = Eugeniu Coșeriu, Universul din scoică (interviuri), Editura Știință, Chișinău, 2004. Coșeriu 2004b = Eugenio [sic] Coșeriu, Prelegeri și seminarii la Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu, Editura Universității "Lucian Blaga" din Sibiu, 2004. Coșeriu 2004c = Eugeniu Coșeriu, Teoria limbajului și lingvistică generală. Cinci studii, Ediție în limba română de Nicolae Saramandu, Editura Enciclopedica, București, 2004. Coseriu 2007 = Eugenio
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
zicem, așadar, ca o concluziva [...] este o coordonată cu esență de principala nu fiindcă e introdusă prin "deci", "(așa)dar" ori "de aceea", ci invers: aceste conjuncții sunt cerute ca să lege o conclusiva pentru că nu este o subordonată" (ibid.). 27 Prelegerile lui J.L. Austin, ținute la Harvard, au fost publicate postum, abia în 1962. 28 Pe de altă parte, daca ne raportăm la dimensiunile întregului articol, se poate spune că Hașdeu chiar a insistat asupra acestei probleme, alocându-i mai mult
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
zilele mari pe care le-a vestit gândul meu, prin pana mea“. Nu se poate descrie ușor o asemenea existență. Din proximitatea ei și cu deplină Întemeiere, N. Iorga o sugera astfel, În registru istoriografic, punând accent pe latura cea PRELEGERI ACADEMICE 53 mai semnificativă a operei: „Știința istoriei va ști să arate cât de mare a fost rolul acelui care, venit Într-un moment când studiile de trecut se opreau la cercetarea migăloasă a unor amănunte Înfățișate fără interpretare și
Prelegeri academice by Acad. ALEXANDRU ZUB () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92347]
-
centenarului fondării Universității Libere din Bruxelles, corpul didactic al Facultății de Filosofie și Litere numără 36 de titulari, care susțineau un numar de 140 de cursuri în fața a 557 de studenti 54. Tinerii înscriși la Filosofie și Litere beneficiau de prelegerile unor specialiști de prim rang în istorie, filologie ori filosofie, precum Jean-Jacques Altmeyer, Gustave Charlier, Eugène Goblet d'Alviella, Guillaume Des Marez, Jacques Pirenne, Jean-Auguste-Ulric Scheler, Paul-Louis- Désiré Thomas, Pierre-François Van Meenen, Sylvain Van de Weyer ori Léon Vanderkindere 55
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
țină cursuri la Bruxelles în anul universitar 1893-1894. Consiliul de Administrație al Universității Libere, reunit la începutul lunii ianuarie 1894, influențat de Administratorul-Inspector Charles Graux, a considerat că vizita ar fi inoportuna și a decis o amânare sine die a prelegerilor savantului din Hexagon, cu atat mai mult cu cât emoția atentatului anarhistului Vaillant din Camera Deputaților a Franței (decembrie 1893) era încă vie în opinia publică belgiană 86. La inițiativa profesorilor Paul Janson și Edmond Picard (cărora li s-au
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Université Nouvelle), care să reînvie starea de spirit (aparent pierdută, în opinia unora, pe parcursul veacului), ce a stat la baza constituirii instituției din 183489. În toată luna februarie 1894 au continuat agitațiile, ceea ce a făcut ca pe 1 martie 1894 prelegerea lui Elisée Reclus, care totuși s-a ținut în cele din urmă, să se desfășoare în fața unei audiențe semnificative (550 de persoane se aflau înăuntru, iar alte 500 în afara sălii de conferința)90. În fine, pe 12 martie 1894 profesorii
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
40 de franci pentru un curs frecventat 97. Universitatea Nouă s-a dorit a fi un experiment ce a lăsat o mare libertate de alegere atât profesorilor, în propunerea cursurilor (și amenajarea programelor de studii), cât și studenților, în alegerea prelegerilor. Din punctul de vedere al corpului academic al instituției în discuție (cu deosebire Edmond Picard), dar și a unei părți a cadrelor didactice rămase fidele Universității Libere (spre exemplu, Hermann Pergameni), obiectivul învățământului superior era acela de a disemină "știință
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Picard), dar și a unei părți a cadrelor didactice rămase fidele Universității Libere (spre exemplu, Hermann Pergameni), obiectivul învățământului superior era acela de a disemină "știință pură sintetică", de a asigura o înaltă pregătire intelectuală, teoretică, aspectele practice, funcționale ale prelegerilor nefiind luate prea mult în seamă 98. Numai că aceasta libertate a opțiunilor a influențat în mod negativ organizarea programelor de studii în conformitate cu prevederile legale, ceea ce a făcut ca diplomele emise de către Universitatea Nouă să-și piardă valoarea în Belgia
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
de altfel strâns legate). Remarcam, de asemenea, interesul conducerii Universității Libere de a răspunde nevoilor societății, prin introducerea de cursuri noi (că, de exemplu, cele de drept industrial sau de geografie agricolă, industrială ori comercială), prin dezvoltarea dimensiunii practice a prelegerilor, specializărilor și introducerea seminariilor. Episodul dizidentei ce a dus la constituirea Universității Noi a arătat importantă cunoașterii contextului instituțional și politic pentru explicarea opțiunilor și traiectoriilor studenților (belgieni și străini). Reținem, pentru studenții străini (deci și pentru cei din România
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
rău din auzite sau din guri intenționat rău voitóre. [...] O libertate bine înțelésă și respectată de studenti domnesce în afacerile universităței. Nu se vede aci acel descurajator "la distanță" inerent câtor-va din profesorii noștri. Cursurile au aerul acelor antice prelegeri sub cerul liber ale lui Socrate. Spiritul se simte liber să gîndéscă și încurajat să lucreze. Examenele, cum am spus, se pot da aprópe ori când, să se noteze că mulți au căzut totuși de căte 2-3 ori pe rând
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
agent cultural activ. Nu numai evoluția presei culturale locale este un indiciu în acest sens, dar și prezența sa în alte structuri instituționalizate ale culturii. Creșterea numărului de școli secundare îl aduce pe intelectual în fața publicului licean căruia îi ține prelegeri cu scop educativ. Dezvoltarea edificiilor de cultură (muzee, cercuri și asociații literare, cămine culturale, biblitoteci publice) apropie publicul larg de producția intelectuală locală. Cărturarul provinciei este așadar catalizatorul acestor regiuni. Punând în plan secund angoasele și complexele sale, lui i
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
1924, un alt loc de manifestare a intelectualității l-a constituit Universitatea populară "Nicolae Iorga", inaugurată în sala Teatrului "Mihai Eminescu", având ca președinte un alt membru al corpului didactic botoșănean, profesorul Ariton Iacobeanu. Principala activitate consta în susținerea de prelegeri și proiecții la care participau personalități ale culturii și științei. Seria conferințelor este deschisă de Nicolae Iorga, cu o expunere despre istoria sufletului omenesc, istoricul vizitând frecvent locul natal și conferențiind pe diferite teme. Societățile muzicale Armonia și Harfa de la
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
orașului - unde presa era citită și analizată, deși ajungea din București cu două zile întârziere 63. Câteva conferințe au prilejuit vizitarea Siretului de către personalități din capitală sau din localitățile învecinate. Presa vremii consemnează vizita lui Liviu Rebreanu ce ține o prelegere despre George Coșbuc, dar și a profesorului cernăuțean Leca Morariu, invitat în cadrul Asociației profesorilor secundari din Siret să conferențieze pe tema cântecului popular 64. Câmpulung Moldovenesc. În periplul său prin orașele țării, Ion Simionescu remarca ținutul din Câmpulung Moldovenesc, oraș
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
creatoare de ambianță culturală. Desigur, nu contestăm rolul celorlalte școli - primare, normale sau de profil tehnic - în antrenarea culturală a zonei. Totuși, factorii culturali de primă mână sunt liceele care se impun pe scena manifestărilor locale. Remarcăm desele organizări de prelegeri și conferințe în cadrul ateneelor și al altor instituții la care participă atât personalități din capitală, cât și intelectuali locali, temele abordate fiind destinate atât maselor, cât și unui public mai specializat. Activitățile încercau astfel să demonstreze că transmiterea ideilor și
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
să demonstreze că transmiterea ideilor și a științei poate transgresa cu succes cadrul academic clasic. Totuși, analizând modul de propagare a culturii la orașe, unii critici au atras atenția asupra lipsei de organizare sistematică a acestor manifestări, în care subiectul prelegerilor este lăsat la latitudinea conferențiarilor, astfel că impresia generală denota un haos cultural 72. Tentației frecvente de asocia nordul Moldovei interbelice cu teritoriul drumurilor desfundate, de unde mințile luminate pleacă spre capitală pentru afirmare, îi opunem imaginea unui colț de țară
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
1924-1936 amintesc de organizarea șezătorilor cultural-muzicale ale elevilor, dar și ale Asociației profesorilor din Siret. Sub egida acestei asociații au loc frecvent concerte pentru strângeri de fonduri, dar și conferințe populare și audiții la radio pentru răspândirea culturii. Sunt amintite prelegerile ținute de scriitorul Gheorghe Vlădescu despre graiul românesc sau cele ale lui Alexandru Voevidca despre muzica la români. Profesorul Romul Cândea conferențiază pe teme legate de trecutul patriei. Elevii participă și la vizionări de filme, iar în 1928 se constituie
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Kinley și Wrangel-St. Elias și a escaladat ghețarii Kennicot și Ruth; în 2005 a călătorit prin Mongolia, Buriata și Siberia și a escaladat, în premieră românească, masivul Altai, cu vârfuri de peste 4 000 m. A fost invitată, pentru a ține prelegeri, la diverse universități ale lumii, "Windhoec" (Namibia), "Bizerte" (Tunisia), "Pune" (India), "Fairbanks" (Alaska) etc. și a devenit cetățean de onoare al mai multor localități. A atins, dupa spusele propri, cei trei poli: Nord, Sud și Magnetic, a fost pe cinci
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
să lipsească. Organizațiile locale ale Partidului Comuniste Român și îndeosebi cele ale Uniunii Tineretului Comunist, împreună cu Organizațiile de Femei aveau ca sarcină de partid organizarea acestor manifestări care erau ulterior prezentate pe larg în revista Femeia. Erau invitați să susțină prelegeri medici ginecologi, juriști și chiar angajați ai Ministerului de Interne care vorbeau despre eficienta combatere a avorturilor ilegale și despre măsurile luate în urmărirea și pedepsirea celor care practicau astfel de acțiuni intezise de lege. Astfel, din numărul 7/1985
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
Lobacevski și Bolyai. Ca și predecesorii lor, aceștia au început prin a studia problema paralelelor 19, spre deosebire de predecesorii lor, ei au luat în considerare posibilitatea unei geometrii diferite de cea euclidiană. Primul a fost Nicolai Ivanovich Lobacevski care ține o prelegere la Universitatea din Kazan în 1826 și apoi publică o lucrare în 1829, în care ia în considerare posibilitatea unei geometrii în care se acceptă că se pot trasa două paralele printr-un punct exterior unei drepte la acea dreaptă
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]