6,389 matches
-
cuvintelor. Creaturile fantastice există prin magia verbului ordonator, capabil să instituie realitatea, peripețiile eroului, care străbate ținuturi fabuloase și înfruntă vrăjitori, zmei și balauri pentru a-i veni în ajutor împăratului amenințat de o făptură malefică, sunt mai degrabă un pretext pentru regizarea, cu inventivitate debordantă și cu plăcere a jocului, a unui spectacol lingvistic asemănător celui oferit de Anton Pann sau de Ion Budai-Deleanu, de Ion Barbu sau de Ștefan Agopian. Fără pereche (2000), roman al abandonului și al eșecului
SLAPAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289715_a_291044]
-
II, 243-287; Vlad, Convergențe, 219-232; Vlad, Povestirea, 90-93, passim; Zaciu, Colaje, 17-21; Andriescu, Disocieri, 277-282; Bratu, Ipoteze, 257-268, 349-371; Cioculescu, Itinerar, I, 236-240, II, 337-341, III, 166-170, 315-320, IV, 239-251; Ciopraga, Personalitatea, 168-176; Dumitrescu-Bușulenga, Valori, 116-139; Săndulescu, Citind, 138-143; Tudor, Pretexte, 81-102; Ungheanu, Pădurea, 115-157; Amintiri despre Mihail Sadoveanu, îngr. Ion Popescu-Sireteanu, Iași, 1973; Ei l-au cunoscut pe Mihail Sadoveanu, îngr. Constantin Mitru, pref. Paul Anghel, București, 1973; Mihail Sadoveanu interpretat de..., îngr. și pref. Fănuș Băileșteanu, București, 1973; Martin
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
de Castaldo. 56. Un alt tiran: „[...] Alexandru [al II-lea Mircea], neavând încredere în boierii lui Petru cel Tânăr, astfel că în prima lună, înainte de 28 iulie 1568, domnul «a decapitat mai mult de 200 dintre ai săiț (supuși), sub pretextul plângerilor poporului (boierilor) împotriva fostului domn și a mamei sale, doamna Chiajna. La fel au pățit însă și foștii boieri ai lui Pătrașcu cel Bun, adversarii lui Mircea Ciobanul, Petru și ai Chiajnei, care [...] s-au grăbit să se întoarcă
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
care își ajutase soțul să facă din manevrele lui de ocupare a tronului (Miron Costin ne lasă a înțelege că jupâneasa Safta a avut o funcție importantă în scenariul complotului, furnizând - printr-o plecare la țară, unde a căzut „boleacă” - pretextul pentru ca uneltitorul - actor de talent în stare să afișeze o „față scornită de mare mâhniciune” - să se poată îndepărta de Curte și de ochiul Voievodului, spre a se întâlni cu oștile ce-i veneau în sprijin; stupefiantă remarca unui Vasile
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
tipărită. El sugerează și titlul, „Echoul tinerimii”, lansând totodată, spre a face față cheltuielilor de imprimare, apeluri cu liste de prenumerare și colectare de fonduri. În noiembrie 1894, când se credea că fuseseră depășite toate obstacolele, revista este oprită sub pretextul că nu ar fi fost conformă cu statutele societății. Chendi a propus atunci ca societatea să editeze un almanah, pentru care s-a și pornit o acțiune de colectare de material. Din cauza greutăților întâmpinate, almanahul a putut să apară abia
SOCIETATEA ACADEMICA „PETRU MAIOR”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289744_a_291073]
-
asocierile năstrușnice, iar „caracterizările” formulate la adresa purtătorului unui nume sau al altuia sunt motivate arbitrar, justificate prin recurs la sugestie, dar făcute plauzibile prin măiestria mijloacelor literare puse în slujba „acreditării” lor. De fapt, demersul caracterologic sau portretistic e un pretext pentru desfășurarea a ceea ce Nicolae Manolescu numea „literatură pură”, un pretext pentru exhibarea ironică a tehnicilor literare, Dicționar onomastic fiind în primul rând „un mare repertoriu de teme și motive literare, de artificii, tehnici și mijloace romanești, privite cu ochiul
SIMIONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289687_a_291016]
-
altuia sunt motivate arbitrar, justificate prin recurs la sugestie, dar făcute plauzibile prin măiestria mijloacelor literare puse în slujba „acreditării” lor. De fapt, demersul caracterologic sau portretistic e un pretext pentru desfășurarea a ceea ce Nicolae Manolescu numea „literatură pură”, un pretext pentru exhibarea ironică a tehnicilor literare, Dicționar onomastic fiind în primul rând „un mare repertoriu de teme și motive literare, de artificii, tehnici și mijloace romanești, privite cu ochiul parodistului, [...] un flaubertian joc de-a literatura, un loc al locurilor
SIMIONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289687_a_291016]
-
S. „nu contează epicul, ci discursul onirosimil, scriitura care se deșiră, reîntorcându-se în trecut, fixându-ne în spațiul amintirii. Instalat în fantezie, scriitorul nu mai are nevoie de o logică a demonstrației. Lățirea analizei, dilatarea amănuntului convoacă prezentul ca pretext” (Adrian Dinu Rachieru). În schimb, în Nostalgia e imaginată o altfel de lume, și anume satul de odinioară, ferit de seismele sociale, dominat de eros, de femei fatale și bizare, trăind confuzia vis/realitate prin jocul visătoriei. Nu faceți case
SOLCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289778_a_291107]
-
Din bătrâni (I, 1902; Premiul „Ion Heliade-Rădulescu” al Academiei Române; al doilea volum Manea, 1902). Ca urmare a interesului constant pentru istorie, narațiunea imaginează un timp fabulos: perioada de formare a poporului român (secolele VI-IX). Circumstanțele istorice rămân însă doar pretexte pentru reliefarea conflictelor morale. Are loc o înfruntare de atitudini etice, urmărită în capitole lungi, dăunătoare echilibrului compozițional. Intenția este și aici de a proba că excesele de orice natură sunt funeste. Se recurge la o intrigă sumar închipuită și
SLAVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289719_a_291048]
-
o scrisoare din partea colegului meu care mă Înștiința că una dintre soțiile pașei născuse un copil diform, caz care, Într-adevăr, nu necesita vreo intervenție chirurgicală, Însă - Îmi scria el - profitase de acest prilej pentru a trimite după mine sub pretextul că ar fi avut nevoie de părerea mea În ceea ce privește starea nou-născutului, În timp ce motivul real era, de fapt, acela de a mă scoate din starea neplăcută În care mă aflam. Făcuse acest lucru Întrucât, Într-o scrisoare anterioară, afirmasem că ne
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
ani, am aflat, spre uimirea și regretul meu, că cutia fusese scoasă la licitație pentru aproximativ trei lire sterline, ca bun aparținând creditorilor lui Geymüller, aceasta Întâmplându-se cu doar două săptămâni Înainte de venirea mea; licitația s-a desfășurat sub pretextul că proprietarul real nu mai era În viață. N-am putut descoperi pe ce mâini Încăpuseră antichitățile prețioase și de aceea este foarte posibil ca neprețuitele informații conținute În manuscrisul bactrian să rămână pentru totdeauna străine lumii științifice!170 În afara
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
se preciza ca, În condițiile În care nu vor reuși, să se Întoarcă la Orenburg, căci de aici vor beneficia de sprijinul guvernului rus. O dată sosiți aici, situația În care se aflau afacerile lor prezenta anumite dificultăți, căci, avansând diverse pretexte, guvernul le confiscase moștenirea. Cei doi moștenitori - care, În strădania lor de a intra În posesia proprietăților cuvenite, nu păreau a fi lipsiți de speranță, În pofida tuturor promisiunilor evazive primite de-a lungul anilor - considerau necesar să folosească până și
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
de consecințe, ministrul Dhian Singh pretinse că vrea să meargă Împreună cu fratele său mai mic, Sachet Singh, la o partidă de vânătoare În munții patriei natale, cu scopul de a-și reface sănătatea; În realitate, acesta nu era decât un pretext pentru a-l chema pe Sher Singh, sub al cărui steag se aliniară toate trupele. Ascensiunea lui Sher Singh la trontc "Ascensiunea lui Sher Singh la tron" Următorul eveniment poate servi ca exemplu pentru politica orientală. Hira Singh, băiatul cel
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
de patruzeci de munteni curajoși.” Crima avu loc Într-o mică moschee aflată la cinci mile distanță de Lahore. Fiind un fanatic convins, Jalla, idolul 229 lui Hira Singh, unelti Împotriva marelui preot al sikhșilor, guru Baba Bir Singh. Sub pretextul că acest om sfânt era În relații bune cu rebelii și cu fugarii, primindu-i În tabăra sa pentru a pricinui abandonarea țării În mâinile englezilor, Jalla Îl Îndemnă pe ministru să-și trimită o parte din trupe la reședința
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
-și țină promisiunile. Cu puțină vreme Înainte de ultima bătălie, cea de la Sobraon, câteva sute de sikhși și-au trimis delegații (punci) la Jammu, pentru a-l scoate pe „urs” - cum obișnuiau să-i spună lui Ghulab Singh - din bârlog. Sub pretextul de a fi primit ordinul din partea reginei Însăși și a durbarului, acesta porni spre Lahore, Însoțit fiind de cei trimiși, dar făcu aceasta doar pentru a tărăgăna lucrurile. Conversația autorului cu Ghulab Singhtc "Conversația autorului cu Ghulab Singh" De Îndată ce am
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
de atunci, Norman Girardot 3, a schimbat repede subiectul vorbind despre Honigberger cel real4. Căci tehnica edificării narative dădea Încă roade: Eliade putea accepta În fața unui erudit o intersectare concretă cu personajul camuflat În nuvelă și transformat Într-un simplu pretext, mai ales după articolul din 1962 al lui Arion Roșu1. Dar cum este posibil Însă ca, descoperindu-l pe Honigberger În India ca martor al unor experiențe yoghinice exploatate de savanții indieni, să reții numai fragmentul Îngropării lui Haridas și
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
El avea motive să creadă că, În realitate, Honigberger nu fusese numai În Kashmir, ci trecuse În Tibet sau, În orice caz, cercetase știința farmacopeii oculte Într-una din acele mănăstiri din Himalaya și că anchetele botanice fuseseră numai un pretext”. „Oricum, astea le poți judeca mai bine dumneata”, adăugase d-na Zerlendi. Naratorul este așadar invitat de o doamnă enigmatică, undeva În centrul Bucureștiului, să se apropie de problema sa intimă, căci doctorul Zerlendi și doctorul Eliade se Întâlnesc prima
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
în Fântâni (1966) poetul explorează zonele naturii, erosului, folclorului sau culturii, dar lărgirea tematicii nu este neapărat dublată și de o înnoire a mijloacelor, iar versul se înscrie mai degrabă în nota tradiționalistă. Ultima vânătoare de toamnă (1969) comunică, sub pretextul unor imaginare aventuri cinegetice, melancolia, însingurarea, neliniștea și dorul de echilibru, căci peisajul se naște din proiecția unor stări de spirit. O poezie tradițională, nu lipsită de delicatețe scrie S. și în Imperiul unei singurătăți (1985), carte în care sentimentalismul
SCOROBETE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289570_a_290899]
-
de Teatru de la Slănic Moldova (1984) ș.a. Prozele din volumul de debut Micul lustragiu (1968) amestecă filonul psihologic cu acela vag parabolic. Intenția lui Ș. este de a contura, în manieră realistă, o cronică fragmentară a cazurilor bizare, alegând ca pretext epic motivul războiului, însă, aproape invariabil, povestirile se frâng într-un ton moralizator. Interesantă este Micul lustragiu, unde în viața banală a unui băiețel se deschide o breșă onirică: o halucinație al cărei personaj este tatăl său mort. În Vadul
SEITAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289607_a_290936]
-
mărturisește a fi interesat de latura umană a acestui complicat determinism, respingând ideea fatalității, despre care Tolstoi credea că acționează și în istorie. Ca personaj literar, Paul Ștefan se definește mai ales prin viața lui sentimentală. Cariera socială este un pretext pentru prozator de a înfățișa un mediu și a pune cu acuitate probleme de ordin istoric. Iubirea pentru Luchi îi dezvăluie complexitatea morală. Invitat de secretarul de redacție, proaspătul jurnalist intră în familia Dumitrescu, unde o cunoaște pe Luchi, femeie
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
Al. Piru, „Risipitorii”, RL, 1973, 2; Nichita Stănescu, Marin Preda - scriitor contemporan, ARG, 1973, 10; Andriescu, Disocieri, 251-260; George, Sfârșitul, I, 286-289, III, 240-249; Florin Mugur, Convorbiri cu Marin Preda, București, 1973; Petrescu, Scriitori, 94-97, 145-148; Raicu, Structuri, 150-156; Tudor, Pretexte, 112-131; Mihai Ungheanu, Marin Preda. Vocație și aspirație, București, 1973; Andriescu, Relief, 158-171; Iorgulescu, Rondul, 230-256; D. Micu, Periplu, București, 1974, 245-256; Dimisianu, Valori, 22-36; Paleologu, Simțul practic, 19-26; Simion, Scriitori, I (1974), 266-305; D. Micu, Un remarcabil roman politic
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
cronologic răsturnată a pieselor. Astfel, cele mai reușite se dovedesc acelea incluse în volumul Don Juan apocalipticul (1984), marcând o direcție distinctă în teatrul românesc postbelic. Autorul cultivă cu precădere drama parabolică, sprijinită de schelăria subtilă a speculației, pornind de la pretexte istorice, cazurile grotesc-ambigue fiind transpuse în haina derutantă a tragediei cinice sau a farsei atroce. În centru se află analiza sistemelor politice opresive și a figurii tiranului, de unde și articularea parabolelor în jurul topoilor închiderii. Metaforele recluziunii forțate antrenează o întreagă
SEVER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289652_a_290981]
-
mare pondere și importanță în efortul propriu zis depus de elev în activitatea de învățare, consider necesar să căutăm, să creăm și să folosim jocuri didactice matematice, în special acele jocuri care stimulează prin formă și conținut activitatea independentă. Ce pretext mai atrăgător poate folosi învățătorul când dorește să realizeze o activitate de învățare intensă, decât „și la matematică se pot organiza jocuri”. CAPITOLUL I JOCUL DIDACTIC ȘI FOLOSIREA LUI ÎN LECȚIA DE MATEMATICĂ LACICLUL PRIMAR I.I.JOCUL DIDACTIC DELIMITĂRI CONCEPTUALE
“Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar”. In: Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Science/369_a_637]
-
la clasa a II-a, am folosit proverbul „Când doi se ceartă, al treilea câștigă”. „Doi copii au găsit o nucă : se ceartă de la ea ; vine al treilea, mănâncă miezul și le dă lor coaja.” Conținutul proverbului va servi ca pretext de învățare a noțiunilor de jumătate și sfert. Învățătoarea are pregătită o nucă și va trece la explicarea împărțirii în două părți egale (două coji) și în patru părți egale (patru mieji). Elevii sunt puși să reprezinte prin desen, folosindu
“Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar”. In: Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Science/369_a_637]
-
atât aspecte legate de conținut, ci mai ales, realizarea cadrului metodic adecvat unei integrări interdisciplinare cu eficiență formativă. Lucrarea de față tratează acel tip de interdisciplinaritate ce poate fi numit interdisciplinaritate instrumentală și metodologică, în care disciplinele studiate sunt doar pretextul, suportul dobândirii de metode de lucru, de exprimare, de comunicare. Cu prilejul primului congres mondial al transdisciplinarității din 06. 11. 1994, a fost adoptată Carta transdisciplinarității. În articolul 3 al Cartei, se arată: . Interdisciplinaritate și corelarea cunoștințelor Încă de la început
O altă viziune asupra transdisciplinarităţii. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Ungureanu Eugenia () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1188]