28,288 matches
-
organizațiilor de masă și obștești sau care ocupă funcții în nomenclatura organelor de partid, desfășoară acțiuni împotriva securității statului sau comit alte infracțiuni, vor aduce imediat aceste probleme la cunoștința organelor de partid. Aceste organe, după analiza temeinică a informărilor prezentate, vor hotărî, dacă se impune, urmărirea celor în cauză. Aprobarea urmăririi informative, pentru fiecare caz în parte, va fi dată de către: - primul secretar al comitetului județean, municipal sau orășenesc de partid, cu consultarea celorlalți secretari, pentru membrii de partid din
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
de partid, care trebuie să aibă o atitudine exemplară, să fie în fruntea luptei împotriva acestor fenomene. Consider că trebuie revăzut acest lucru. Tov. Mihai Dalea: Ce măsuri s-au luat, aici în material nu rezultă, pentru ca să se îmbunătățească situația prezentată? Se arată că din 13.000 cereri de cercetare aprobate de organele de partid numai jumătate s-au dovedit întemeiate. Întrebarea este dacă s-au luat măsuri ca să se evite acest lucru, pentru că [în cazul a] jumătate din oamenii care
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
supune spre aprobare Secretariatului C.C. al P.C.R.: - Eliberarea tov. col. FLOREA NICOLAE din funcția de șef al Inspectoratului județean Dâmbovița al Ministerului de Interne, datorită lipsurilor manifestate în muncă, și numirea în funcția respectivă a unuia din tovarăși, în ordinea prezentată: 1. Col. Ion Nicolae - locțiitor al șefului Direcției I-a Informații interne; 2. Col. Popa Dumitru - locțiitor al comandantului Școlii militare de ofițeri; 3. Col. Blaga Ștefan - locțiitor al șefului Direcției a IV-a Contrainformații militare. Secretar /ss/ indescifrabil 20
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
Programul-directivă de creștere a nivelului de trai în perioada 1981-1985 și de ridicare continuă a calității vieții. Programul-directivă de dezvoltare economico-socială a României în profil teritorial în perioada 1981-1985. Rezoluția Congresului al XII-lea al Partidului Comunist Român. 4.Rapoartele prezentate, hotărârile și programele speciale adoptate la Conferința Națională a Partidului Comunist Român din 1982. 5.Programul privind înfăptuirea hotărârilor adoptate de Conferința Națională a Partidului Comunist Român din 16-18 decembrie 1982. 6.Hotărârile plenarelor C.C. al P.C.R. care au avut
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
îmbrăcăminte, creioane colorate, semințe, sâmburi etc. Ingeniozitatea unei educatoare nu trebuie să aibă opreliști, dar trebuie să se limiteze la ceea ce e necesar, altfel atenția copilului se disipează iar competențele nu apar. Modul de organizare, strategia derulării jocului sunt atent prezentate, fără a se omite vreo verigă. Se observă din nou că aceste proiecte de joc organizat au fost exersate în timp, că nu sunt născocite doar pentru editarea unei cărți. Și, ca să nu existe nici un dubiu, sunt atașate imagini ale
Jocuri de masă by Veneţia Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/1612_a_2965]
-
vesele și incitante, adică fotografii ale jocurilor exersate cu grupe de copii de-a lungul activității de către Veneția Șerban, educatoare pasionată, cu certe calități instructiveducative, aflată într-o perpetuă competență cu sine. Volumul al Veneției Șerban, prin activitățile didactice concrete prezentate, poate fi un important sprijin, un ghid de reală utilitate pentru educatoare, îndeosebi pentru cele aflate la începuturile carierei didactice și care doresc să realizeze cu succes activităților cu preșcolarii. Prof. Lina CODREANU Notă asupra ediției Toate jocurile din acest
Jocuri de masă by Veneţia Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/1612_a_2965]
-
fie accesibile și atrăgătoare pentru școlarii mici; ideile să fie prezentate în succesiune logică; stilul de prezentare să fie simplu, clar, expresiv; vocabularul să fie accesibil, o expunere corectă, în limbaj literar. Ideile, gândurile, sentimentele, atitudinile aparțin personajelor din faptele prezentate, iar analiza lor se bazează pe interpretarea întâmplărilor redate de autor. Orice eveniment are o încadrare în timp și spațiu, cu prezentarea locurilor unde se petrece, iar timpul este precizat de: zi, noapte, luna sau anul desfășurării întâmplărilor. Textul epic
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
a mișcării SUBIECTULUI doritor spre OBIECTUL dorit. Scopul unei căutări este CONJUNCȚIA Subiectului și Obiectului. ¶Greimas 1970 [1975], 1983a, 1983b; Greimas, Courtés 1982: Hénault 1983. centrul narației [focus of narration]. VOCEA și PUNCTUL DE VEDERE care guvernează situațiile și evenimentele prezentate. Brooks și Warren disting patru SITUAȚII NARATIVE, patru tipuri naratoriale corespunzînd la patru centre de bază ale narației: (1) persoana întîi (un personaj își spune povestea); (2) observatorul la persoana întîi (un personaj spune o poveste pe care a observat
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
care îi permit să aibă înțeles. ¶Barthes 1981b; Culler 1981; Genette 1982; Jenny 1982 [1999]; Kristeva 1969, 1984; Morgan 1985; Ricardou 1971 [1980]; Riffaterre 1978, 1980, 1983. Vezi și INTERTEXT. intradiegetic [intradiegetic]. DIEGETIC; aparținînd sau făcînd parte din DIEGEZA (diégèse) prezentată (într-o NARAȚIUNE PRIMARĂ) de un narator EXTRADIEGETIC. În Moș Goriot, de exemplu, Rastignac este intradiegetic. Tot așa, în Manon Lescaut, domnul de Renoncourt, naratorul extradiegetic al narațiunii primare, este intradiegetic în măsura în care funcționează ca un personaj în diegeza pe care
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
EXTERIOARĂ. intrigă secundară [subplot]. Un set unificat de acțiuni coincizînd cu INTRIGA (principală), dar subordonată lor. ¶Souvage 1965. Vezi și INTRIGĂ DUBLĂ. intruziune auctorială [author's intrusion]. 1. O intervenție a NARATORULUI sub forma unui comentariu al situațiilor și evenimentelor prezentate, al prezentării sau contextului lor; un excurs sub formă de comentariu venind dinspre narator (Blin): "Nu știu, observînd în treacăt, dacă aceasta nu este celula al cărei interior se poate încă întrezări printr-o mică deschizătură pătrată în latura dinspre
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
NARATOR ESTOMPAT la maximum; un narator fără vreo însușire care să-l individualizeze, alta decît faptul că narează. ¶Ryan 1981. Vezi și NARATOR ABSENT, NARAȚIUNE NENARATĂ. narator intruziv [intrusive narrator]. Un NARATOR care comentează cu propria voce situațiile și evenimentele prezentate, relatarea lor și contextul; un narator care se bazează pe excursuri destinate comentariului sau pe intruziuni și e caracterizat de acestea (Eugénie Grandet, Tom Jones). ¶Blin 1954; Genette 1980; Prince 1982. Vezi și INTRUZIUNE AUCTORIALĂ, COMENTARIU, NARATOR EXPUS. narator necreditabil
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
povestit de n ori): "La șase și zece, Maria s-a sculat și a plecat". ¶Genette 1980. narațiune subiectivă [subjective narrative]. 1. O narațiune caracterizată de un NARATOR EXPUS, ale cărui sentimente, credințe și judecăți colorează tratamentul situațiilor și evenimentelor prezentate. 2. O narațiune în care sînt introduse gîndurile sau sentimentele unui personaj sau altul (în opoziție cu NARAȚIUNEA COMPORTAMENTISTĂ). ¶Brooks, Warren 1959. Vezi și NARAȚIUNE OBIECTIVĂ. narațiune-cadru [frame narrative]. O narațiune în care se inserează o altă narațiune; o narațiune
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
mimat) și subiectivitatea sa. Povestirea ficțională, pe de altă parte, constă dintr-o NARAȚIUNE ficțională LA PERSOANA A TREIA. Ea se caracterizează prin absența unui eu-origine (personajele fictive introduse la persoana a treia sînt subiectele rostirilor, gîndurilor, sentimentelor și acțiunilor prezentate) și are capacitatea unică de a portretiza subiectivitatea acestor personaje la persoana a treia, ca personaje la persoana a treia. Distincția operată de Hamburger între povestirea factuală și povestirea ficțională e analoagă, deși nicicum echivalentă cu distincția lui Benveniste între
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
LA PERSOANA A TREIA. Dacă aserțiunile care constituie povestirea factuală se pot lega de un eu-origine (I-Origo) real (sau mimat) și subiectivitatea sa, în povestirea ficțională personajele fictive introduse la persoana a treia sînt subiectul enunțurilor, gîndurilor, sentimentelor și acțiunilor prezentate. Mai mult, timpul gramatical de bază folosit în povestirea ficțională preteritul desemnează situațiile și evenimentele povestite ca fiind fictive și nu le caracterizează ca fiind trecute (trecutul există numai pentru un eu-origine; situațiile și evenimentele din ficțiune sînt atemporale). În
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
ordinea proeminenței naratoriale: (1) OMNISCIENȚĂ EDITORIALĂ (NARATOR INTRUZIV, heterodiegetic, omniscient: Tess D'Urberville, Război și pace); (2) OMNISCIENȚĂ NEUTRĂ (NARATOR IMPERSONAL, heterodiegetic și omniscient, dar nonintruziv: Punct contrapunct, Împăratul muștelor); (3) EUL-MARTOR (naratorul este personaj secundar în situațiile și evenimentele prezentate, acestea din urmă fiind văzute de la periferie, mai curînd decît de la centru: Marele Gatsby); (4) EUL-PROTAGONIST (naratorul este protagonist în acțiunea povestită, aceasta fiind văzută din centru: Marile speranțe, Huckleberry Finn, De veghe în lanul de secară); (5) OMNISCIENȚĂ SELECTIVĂ
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
1983; Suleiman 1983. timp [time]. 1. Setul de relații temporale VITEZĂ, ORDINE, DISTANȚĂ etc. între situațiile și evenimentele povestite și povestirea lor, ISTORIE și DISCURS, NARAT și NARARE. 2. Perioada sau perioadele în cursul cărora au loc situațiile și evenimentele prezentate (TIMPUL ISTORIEI, TIMPUL NARATULUI, TIMP POVESTIT), cît și prezentarea lor (TIMPUL DISCURSULUI, TIMPUL NARĂRII, TIMPUL POVESTIRII). ¶Chatman 1978; Mendilow 1952; Metz 1974; Müller 1968; Prince 1982. Vezi și DURATĂ, VITEZĂ, TIMP GRAMATICAL. timp gramatical [tense]. 1. O formă care trimite
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
o altă varietate de discurs transpus sau indirect); (4) DISCURS (DISCURS REPRODUS) DIRECT (INCIDENT); (5) discurs (DISCURS NEMEDIAT) DIRECT LIBER. ¶Chatman 1978; Genette 1980, 1983; McHale 1978; Rimmon-Kenan 1983. ton [tone]. Atitudinea naratorului față de NARATAR și/sau situațiile și evenimentele prezentate, ca fiind transmise implicit sau explicit de narația sa. Se poate considera că tonul e o funcție a DISTANȚEI. ¶Brooks, Warren 1959; Richards 1950. topos. Orice dispoziție stabilă de MOTIVE care apar frecvent în textele (literare). Topoï ca nebunul înțelept
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
organizeze curse regulate de navigație. El mai cerea, de asemenea, desființarea morilor și a iezăturilor de pe acele râuri. Cererile lui au fost aprobate, dar nu cunoaștem cu ce rezultate practice s-a soldat acțiunea lui Aslan. Din cele mai sus prezentate, reiese că este vorba de cercetarea râurilor moldovene, de încercări de navigație ce nu depășeau stadiul de transport tipic feudal, adică nu depășeau stadiul utilizării unor mijloace de transport rudimentare și tradiționale. Deși părerile întreprinzătorilor în privința navigabilității râurilor moldovene, întemeiate
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Prusia, Germania, Franța, Anglia, Rusia și cel<elalte>, rămâne numai o mică parte a noastră, analoagă cu raportul teritoriului nostru către întreaga întindere ce face acele depeșe și, în temeiul acestui raport, scăzând partea cea mică cuvenită nouă de la cele prezentate externe și primite la noi, noi totdeauna datorim, din casa veniturilor telegrafului, administrațiilor telegrafice din afară”. Apoi, la corespondența telegrafică externă, se aplica cursul Vistieriei, iar la cea internă, cursul monetar al pieții. Această stare de lucruri aducea mari pierderi
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
erau apoi despicate cu ajutorul unor pene de fier. Transportul sării din interiorul gropilor către suprafață se făcea printr-un dispozitiv numit crivac, pus în mișcare prin tracțiune animală. În acea perioadă, tehnica extragerii sării în Moldova a rămas la nivelul prezentat mai sus foarte sumar. Abia în 1870 s-a introdus la Slănic și Tîrgul Ocna metoda de extragere a sării prin galerii și stâlpi, iar înlocuirea parțială a muncii manuale a început în 1874, când s-a introdus la Tîrgul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
lucru ar impune ca, la vârsta adultă să se practice regulat activități fizice adaptate, susținute, constante, pentru contracararea pericolului de accentuare a osteoporozei „de vârstă”, dar și pentru menținerea în condiții optime a capacității motrice specifice. Ținând cont de cele prezentate anterior, menținerea sau adoptarea unui stil de viață activ, bazat pe activități sportive, este o responsabilitate a fiecăruia față de propria stare de sănătate. Din punct de vedere al practicării joggingului la vârsta maturității, pregătirea noastră teoretică și științifică ne-a
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
pentru a menține efortul în limitele pur aerobe, limite specifice joggingului, cu efecte benefice, intensitatea alergării nu ar trebui să depășească 130-140 bătăi/minut la persoanele adulte sănătoase. Bineînțeles, că la alte categorii de persoane care pot practica joggingul valorile prezentate anterior pot fi inferioare (la vârstnici, Scala BERG poate fi reperul pentru dozarea intensității alergării) sau ușor superioare (la copii). Precizarea nr.1 Chiar dacă practicantul de jogging este o persoană sănătoasă, trebuie știut faptul că valorile pulsului pot fi mărite
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
a funcțiilor vitale (circulație, respirație, termoreglare, metabolism etc.); reducerea / reglarea valorilor anumitor parametrii (colesterol -LDL, tensiune arterială etc.); creșterea calității odihnei prin refacere activă, prin creșterea calității somnului; combaterea anumitor atitudini corporale negative; stimularea funcțiilor imunitare etc.; Bineînțeles, toate avantajele prezentate anterior nu pot fi atinse decât respectând anumite particularități date de practicarea actelor, acțiunilor și activităților motrice, de respectarea unor reguli minime pe care specialiști din diferite domenii le indică (dozare, adaptare la vârsta și nivelul pregătirii fizice la momentul
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
educației fizice și sportului joggingul „s-ar adresează cu precădere persoanelor care nu practică sportul, nu depun multă activitate fizică prin mersul pe jos, duc o viață sedentară”15. Considerăm că expresia „cu precădere” nu își are rostul în expunerea prezentată atât timp cât o activitate facilă, simplă, ușor de 14 Lydiard, A., Gilmour, G., (2002), Jogging with Lydiard, Editura Meyer and Meyer, Oxford (UK), p.57; 15 M.T.S. (2002), Enciclopedia Educației Fizice și Sportului din România, Vol. 4, Editura Aramis, București, p.
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
asupra funcțiilor vitale (în special asupra funcției cardio respiratorii) și asupra structurilor anatomice ale aparatului locomotor (dezvoltând masa musculară, crescând stabilitatea articulațiilor, reglând tonusul muscular). Totuși, există o altă formă de practicare a joggingului în mediu acvatic, alta decât cele prezentate anterior, care, pe lângă efectele descrise anterior, pe lângă efectele de întreținere corporală și de obținere a stării de bine (fitness), poate grăbi cu succes și poate ajuta persoane aflate în dificultate să-și redobândească calitatea optimă a anumitor funcții parțial afectate
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]