3,372 matches
-
comunicare la cel de-al doilea Congres de literatură comparată de la Chapell Hill, 1958. Autorul este cunoscut la noi mai ales prin traducerea Istoriei criticii literare moderne. Pentru o critică a ideilor lui René Wellek, vezi Alexandru Duțu, Modele, imagini, priveliști, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1979, pp. 70-71, precum și Hugo Dyserinck, op. cit., pp. 197-200. Mai ales În rândurile comparatiștilor americani; vezi Ulrich Weisstein, Comparative Literature and Literary Theory, Indiana University Press, 1973, citat de Al. Duțu, loc. cit. Vezi René Etiemble, Comparaison
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Goff, Pentru un alt Ev Mediu, vol. II, Editura Meridian, București, 1986, cap. IV: „Către o antropologie istorică”, precum și comunicările prezentate În cadrul temei „Anthropologie, histoire sociale, histoire culturelle”, la Congresul de istorie de la Madrid, din 1990. Alexandru Duțu, Modele, imagini, priveliști. Incursiuni În cultura europeană modernă, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1979; Literatura comparată și istoria mentalităților, Editura Univers, București, 1982; Călătorii, imagini, constante, Editura Eminescu, București, 1985; Dimensiunea umană a istoriei. Direcții În istoria mentalităților, Editura Meridiane, București, 1986. Volumul VIII (1989-1994
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
trenuri prin gări, activități din viața cotidiană, travellinguri peisajere. În plus, numeroase incendii soldate cu victime, care porniseră de la aparatele de proiecție, îi descurajau pe proprietarii de săli să programeze filme. Conflictele juridice de proporții între principalii producători întregeau o priveliște dezolantă. Cinematograful părea tot mai mult o modă repede trecătoare. Izbucnirea războiului hispano-american pentru controlul Cubei a fost, în 1898, o adevărată mană cerească. Primele filme au fost turnate în Statele Unite chiar înaintea declanării ostilităților : imagini ale cavaleriei și marinei
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
se îngusteze în defileul numit de localnici Strâmtura Roșie” <footnote Ibidem footnote>. Relatarea științifică, seacă și neutră, prin definiția sa, poate fi atenuată prin descrierea locurilor, la care ne putem raporta sentimental: “Pitorescul ... apreciat ca una dintre cele mai frumoase priveliști, ce ni le oferă Carpații bucovineni, este defileul numit Strâmtura Roșie de la Prisaca Dornei, pe când regiunea Molidului, valea Moldoviței spre Podul Brazilor și valea Moldovei în preajma intrării în Prisaca se impune atenției prin gingășia priveliștei și invită ochiul călătorului la
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
una dintre cele mai frumoase priveliști, ce ni le oferă Carpații bucovineni, este defileul numit Strâmtura Roșie de la Prisaca Dornei, pe când regiunea Molidului, valea Moldoviței spre Podul Brazilor și valea Moldovei în preajma intrării în Prisaca se impune atenției prin gingășia priveliștei și invită ochiul călătorului la liniștită și odihnitoare contemplație. Mândră și impunătoare se ridică în fața comunei ultima ramură a Obcinei Mari cu vârful des împădurit a Runcului Focșei, peste creasta căruia suie șoseaua națională, venind de la Molid, înainte de curba ce
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
ultima ramură a Obcinei Mari cu vârful des împădurit a Runcului Focșei, peste creasta căruia suie șoseaua națională, venind de la Molid, înainte de curba ce face ca să ajungă la Podul Moldoviței, până la 50 m înălțime, oferind una din cele mai frumoase priveliști asupra văii Moldoviței și asupra comunei din vale cu fondul răpitor al defileului Strâmtura Roșie, cu falnicul Rarău și Pietrele Doamnei în fundul zării albastre” <footnote Victor Tufescu, op.cit footnote>. Depresiunea Vama este drenată de râul Moldova, care are pe
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
variabile (Dacie albastră-electrică, pijamale albe-murdare). După tiparul numelor de culori compuse, au apărut și creații metaforice tot compuse, în care cel de-al doilea element funcționează ca un apreciativ (Un Crăciun "verde-vis": amintirile de Crăciun sunt decorate, de obicei, cu priveliști romantice - liniște și zapezi), având același efect, de încadrare a adjectivului de bază în clasa invariabilelor. 3.3. Adjectivele invariabile terminate în -ce Aparținând în majoritate fondului neologic, adjectivele terminate în -ce sunt împrumutate din franceză, multe dintre ele având
[Corola-publishinghouse/Science/85012_a_85798]
-
Virgil Cândea, Rațiunea..., ed. cit, p. 295. 28 Idem, p. 225-327 {Intelectualul sud-est european în sec. al XVH-lea). Vezi și comentariile noastre în Alchimia mileniului, ed. cit, p. 151-158 {Umanism românesc și sud-est european). 29 Alexandru Duțu, Modele, imagini, priveliști, Dacia, Cluj, 1979, p. 105: "înțeleptul și cavalerul au apărut sub alte chipuri după Renaștere și apoi, după Romantism; dar îi putem recunoaște pentru că trăsăturile dominante persistă, până azi, când îl putem identifica pe unul sub chipul omului de știință
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]
-
luceferi și chiar Luna, pentru a le oferi iubitei mele. Dar nu degeaba: pentru o stea, un sărut; pentru un luceafăr, două sărutări, iar dacă în plasă se va prinde și luna, o voi cere de soție. Îmbătat de vraja priveliștii nocturne am ațipit. Nu știu cât am dormit, dar când am deschis ochii, ia astrele de unde nu-s. Lumina roșietică a zorilor de zi îmi mângâia pleoapele împovărate de dulceața somnului... Și totuși, ca să cuceresc inima iubitei trebuie ca și în noaptea
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
izvorî decît În cadrul acestor peisagii și din sînul acestui popor. Dar nemărginirea acestui peisaj, Întunecat de cuburile din bîrne Înnegrite, de o arhitectonică atît de primitivă, În aceste sate ce se oglindesc posomorîte În mărețul lor fluviu, care domină toată priveliștea Îi trezește În amintire orizontul ondulat și totdeauna cuprins Între hotarele intime și prietenoase ale amfiteatrului de dealuri din Basarabia, presărat de sate luminoase, cu căsuțele lor albe, Împrejmuite cu prispă, cu frontoanele și stîlpii sculptați. Cazul banal al Ruxandei
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
sufletului este mirosul. Acesta se impune a fi păzit, întrucât poate stimula plăceri neconfome demnității umane. A patra poartă a sufletului este văzul, deosebit de greu de păzit. De aceea, acestuia i se prescriu legi severe: copilul să fie ferit de priveliști rușinoase, să i se îndrepte atenția către frumusețea cerului, soarelui, stelelor, florilor, pământului etc. Ultima poartă a sufletului care trebuie educată este simțul tactil, prezentat la nivelul întregii suprafețe a corpului. Educarea acestui simț presupune îndepărtarea copilului de la viața leneșă
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
FRUMOASA" Spun unele legende că, numele de "Mănăstirea Frumoasa" ar veni de la o domniță frumoasă care ar fi fost exilată aici și care aici ar fi trăit toată viața. Este o afirmație fără acoperire. Alte păreri, atribuie acest nume, frumuseții priveliștii ce o înconjoară. Mai verosimile par însă afirmațiile legate de evenimente și personaje istorice reale contemporane înființării și trecerii ei prin vremuri. Din timpuri vechi și necunoscute, pe un teren de la poalele dealului Galata situat între vechiul târg al ieșilor
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
cu cât pozițiile marilor puteri europene nu erau foarte temeinice în această perioadă: Franța și Marea Britanie erau epuizate în urma războiului, Germania era împărțită în patru sfere de ocupație militară, iar Rusia își continua extinderea spre Vest, având în față numai priveliștea dezolantă a statelor balcanice sfâșiate de război și incapabile să se apere și a marilor puteri incapabile să-i opună rezistență. În acest context, Truman a reușit să obțină o foarte largă solidaritate din partea statelor aliate, care aveau să devină
EVOLUŢIA SISTEMULUI INTERNAŢIONAL DUPĂ 1914. In: RELATII INTERNATIONALE by ANDREI MIROIU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1505]
-
vadul Bahluiului -Hârlău , în evul mediu, a fost reședința voievodală a Mușatinilor și un timp și capitala Moldovei” . De o deosebită atractivitate sunt punctele de belvedere Dealul Masa Tâlharului, Dealul Holmului , Dealul Tudora , Dealul Sângeap, Dealul Deleni , care deschid o priveliște deosebită asupra văii Bahluiului sau spre Câmpia Moldovei . Pădurile din bazinul superior al Bahluiului și rezervațiile științifice forestiere , prezintă o deosebită importanță pentru organizarea unui turism adecvat zonei aflate în studiu dar și pentru zonele înconjurătoare . </reflist> BIBLIOGRAFIE : Barbu N.
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
poziții asupra acestei noțiuni. Istoria filosofiei are totuși această utilitate primordială, care presupune să fim gata a admite faptul că criza poate avea un caracter fondator, la fel cum prăpastia ce s-ar deschide sub picioarele noastre ar oferi o priveliște. Dacă este adevărat că putem câteodată să înțelegem ceva în efortul de a-l contempla înainte ca el să dispară este adevărat și că o noțiune este întotdeauna susceptibilă de elaborare. Astfel istoria filosofiei își poate propune să-și desfășoare
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
între ochi sau între urechi. Când privesc peisajul din fața mea, sinele meu ajunge la linia orizontală care separă lacul de cer. Privind împrejur, observ la mai mică distanță pădurea și casa și, încă mai aproape, pământul de sub picioare. Toate aceste priveliști sunt resimțite ca și cum le-aș vedea din interiorul sinelui propriu, grupându-se în jurul lui în toate direcțiile. Privind de jur-împrejur cu mai multă atenție la un astfel de ambient, observ că relația mea spațială cu diferitele obiecte nu este descrisă
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
centrului aduce cu sine două consecințe perceptive care nu sunt neapărat bine-venite. În primul rând, orice proiecție nedistorsionată a întregii simetrii a scenei reprezentate diminuează adâncimea spațială, scurtând distanța de percepție dintre privitor și plafon prin interferare cu iluzia unei priveliști celeste. În același timp, l-ar ancora pe privitor în spațiul de dedesubt, ceea ce este preferabil numai în anumite condiții - mai precis, atunci când mișcarea trebuie să se oprească, de exemplu, într-o rotondă acoperită de o cupolă. Când totuși plafonul
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
tabloului și de axa decorului arhitectural pentru a ilustra caracterul neașteptat al apariției miraculoase a sfântului. Acest ingenios procedeu compozițional se dezvăluie privitorului atunci când el se așază cum trebuie față de mijlocul tabloului. Privind înainte, el are acum în față o priveliște oarecum neclară, undeva de-a lungul rândului sarcofagelor suspendate - un loc care reprezintă totuși centrul compozițional și prin aceasta determină locul fiecărui element al tabloului ca fiind destul de departe sau de aproape de centru, deasupra sau dedesubtul lui. Problema este totuși
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
creației sale - care prezintă scheme compoziționale neașteptat de asemănătoare. La prima vedere, Familia saltimbancilor din 1905-1906 se prezintă ca un conglomerat de cinci figuri care stau în picioare, despărțite printr-un culoar de o femeie care stă jos. Este o priveliște stingheritoare, deoarece grupul aglomerat din stânga dă peste cap echilibrul cu personajul unic din dreapta jos, dând impresia de nereușită în atingerea formei finale a compoziției. Dacă ne bazăm pe prima noastră impresie mai puțin decât pe judecata lui Picasso, vom căuta
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
din peisajul lui Bellini (figura 81). Divizarea este abia indicată de profilul stâncilor din prim-plan, croind drum perspectivei cuprinzătoare a fundalului. Axa laterală accentuează o demarcare și mai mare între călugărul cu chilia sa rupestră din partea dreaptă jos și priveliștea naturii înfloritoare din stânga sus. Oarecum într acolo se lasă bănuită localizarea apariției invizibile către care este orientată exaltant privirea Sfântului Francisc. Acest vector excentric transversal se mișcă diagonal, traversând verticala centrală. Aceasta din urmă este totuși indispensabilă pentru definirea atitudinii
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
avem de-a face cu segmentări compoziționale în spațiul unui tablou, nu trebuie să ne conducem exclusiv după tradiția apuseană care preferă să se limiteze la reprezentarea unui spațiu unic, coerent și în cea mai mare parte închis. Pot exista priveliști care să ofere o străfulgerare înspre un peisaj îndepărtat sau o privire iscoditoare într-o cameră alăturată, dar în esență centrul unei camere este acela al lumii reprezentate. Într-o pictură japoneză precum cea din figura 114 nu există nici un
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
în opera lui Douanier Rousseau 59. Ion Bogdan Lefter pornește discuția despre picturalitatea operei lui Creangă de la observația lui George Călinescu din monografia Ion Creangă. Viața și opera: "El nu știe să descrie, nu vede pictural, nu poate desprinde din priveliști o stare, într-un cuvânt, nu are sentimentul naturii"60, observație pe care o contrazice propunând o perspectivă nuanțată asupra vocației descriptive a lui Creangă: Când purcede la drumul povestirii, Creangă vizualizează de îndată ce are de spus, însă o face în
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
subiect și la viziunea sa asupra lumii și a literaturii. Nu e pictural în accepția peisagistică și naturistă a cuvântului pentru că materia prozei sale nu mimează cu atare picturalitate. Paginile sale nefiind deloc statice n-aveau cum să înrămeze neclintite priveliști 61. Ion Bogdan Lefter explică vizualitatea operei lui Creangă prin asocierea dintre strategiile literare de reprezentare prezente în universul literar cu cele reperabile în universul picturii naive: Privite cu atenție la puterea lor de reprezentare, cea teribil de vie și
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
Bălăiță era destul de apropiat de arta desenului. Un coleg de redacție își amintește că manuscrisele lui George Bălăiță erau pline de exercițiile sale artistice: "Unele din manuscrisele lui Bălăiță aveau doar câteva rânduri, restul paginii fiind ocupat de desene: chipuri, priveliști, și, din când în când, castele cu turnuri, turnulețe, grădini luxuriante și umbre princiare plimbându-se pe alei străjuite de lampadare. Cred că erau momentele în care inspirația, capricioasă cum e întotdeauna, refuza să vină la întâlnire, iar el o
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
deluros sau de munte se pot crea mai multe locuri de cazare fără a obține aceeași interferență ca într-o zonă plană. De asemenea, tipul de vegetație afectează densitatea punctelor de cazare. O vegetație bogată și închisă tinde să ascundă priveliștea și deci se pot amplasa mai multe puncte de cazare într-o arie limitată față de situația în care vegetația ar fi puțină și nu ar acoperi toată zona. Gruparea punctelor de cazare într-o anumită zonă la o apropiere rezonabilă
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]