3,831 matches
-
obiectelor artistice, pe de o parte prin producerea lor, iar pe de altă parte prin contextualizarea lor, determină un proces complex de decodare din partea privitorului. Potrivit lui Stuart Hall, s-ar putea vorbi despre trei poziții pe care le poate lua privitorul în raport cu imaginile și artefactele culturale, respectiv o lectură dominant-hegemonică, în care privitorul nu chestionează poziția hegemonică a mesajului dominant, o lectură negociată, în care apare nevoia negocierii unei interpretări a semnificațiilor dominante, și o lectură opozițională, care se manifestă prin
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
altă parte prin contextualizarea lor, determină un proces complex de decodare din partea privitorului. Potrivit lui Stuart Hall, s-ar putea vorbi despre trei poziții pe care le poate lua privitorul în raport cu imaginile și artefactele culturale, respectiv o lectură dominant-hegemonică, în care privitorul nu chestionează poziția hegemonică a mesajului dominant, o lectură negociată, în care apare nevoia negocierii unei interpretări a semnificațiilor dominante, și o lectură opozițională, care se manifestă prin dezacord, ori chiar respingere a poziției ideologice încastrată în mesaj 107. Analizând
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
asigură posibilitatea manipulării și controlului imaginilor. Înțelegerea viziunii ca practică culturală aptitudinală ține de premisa inexistenței unei lumi intrinsec formată, care ar putea fi "văzută" prin "extrospecție", câtă vreme aceasta ar putea fi construită social sau localizată cultural, ceea ce conferă "privitorului" mai curând un statut de "teoretician" decât de "mesager al naturii", recunoscându-se astfel funcția artistică a privirii. Cea din urmă practică pusă în discuție în cadrul teoriilor socio-culturale, practica transformării, e determinată de reflexivitatea asupra relației constructive dintre practicile vizuale
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
Fried stabilește un set de termeni de bază pentru înțelegerea unor probleme cheie ale modernismului: viabilitatea relatării lui Greenberg cu privire la infralogica modernismului, statutul artei figurative după Pollock, centralitatea problemei formei, natura abstracției picturale și sculpturale, precum și relația dintre operă și privitor. Într-o serie de eseuri, Fried opune întreprinderea modernistă artei minimaliste ori literaliste, argumentând că minimalismul ar fi un gen al teatrului, mai curând decât al artei plastice. La rândul ei, în încercarea de a înțelege fenomenul artei moderniste în
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
noțiunii greenbergiene de miraj propriul concept de mediu al formei, care ar argumenta în favoarea importanței pulverizării marginilor prin stabilirea unei iluzii potrivit căreia nu poți fi sigur de experiența obiectelor distincte deoarece nu a-i putea să localizezi contururile. Astfel, privitorul nu se află într-o situație de non-prezență, ci mai curând într-una de prezență abstractă, plutind în fața lucrării ca pură rază optică. În același context, Benjamin H. D. Buchloh preferă să pună problema diferențelor care apar între critica anilor
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
deciziilor raționale din timpul procesului executării operei de artă, și arta conceptuală, în care toate deciziile cu privire la executarea lucrării sunt făcute, intuitiv, în avans. Spre deosebire de arta perceptuală, care depinde de formele vizuale, arta conceptuală este realizată pentru a angaja mintea privitorului, mai curând decât ochiul. Lawrence Weiner propune către sfârșitul anilor '60 un alt model de artă conceptuală, respectiv o dislocare radicală a noțiunii de semn, prezentând informația lucrărilor sale în forma unor propoziții declarative (statements) care definesc lingvistic structura materială
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
artistului) trebuie să țină cont de producerea unui text de întâmpinare care ar organiza felul în care este văzută opera, semnificarea acțiunii prin stabilirea unui cadru informațional de receptare fiind una dintre responsabilitățile artistului ce s-ar adăuga angajării participării privitorului / cititorului în procesul producerii semnificației operei 170. • În ceea ce privește cea de-a treia (ipo)teză de lucru, potrivit căreia unul dintre materialele cele mai întrebuințate în exprimarea artei conceptuale ar fi teoria, aceasta ar putea fi întărită de precizarea faptului că
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
opera de artă și diferitele sisteme de referință care ar articula structura lucrării, de la pedagogie și politică, la umor și filosofie. Principalele obiective ale "artei contextuale" ar fi facilitarea formării unui public iluminat și activ politic, demistificarea artei și susținerea privitorului de a deveni creator, eliberarea privitorului de imperativul proprietății și orientarea societății către acel punct în care nu va mai fi nevoie de artiști pentru a media realitatea, astfel încât să fie în stare să practice și alte lucruri, cum ar
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
de referință care ar articula structura lucrării, de la pedagogie și politică, la umor și filosofie. Principalele obiective ale "artei contextuale" ar fi facilitarea formării unui public iluminat și activ politic, demistificarea artei și susținerea privitorului de a deveni creator, eliberarea privitorului de imperativul proprietății și orientarea societății către acel punct în care nu va mai fi nevoie de artiști pentru a media realitatea, astfel încât să fie în stare să practice și alte lucruri, cum ar fi medicina veterinară ori tâmplăria 184
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
editată de Hal Foster, Vision and Visuality (Vedere și vizualitate), și comentat de Jonathan Harris în introducerea sa critică în noua istorie a artei. Preocupat de relația dintre subiecții privitori individuali, structura socială și relațiile de putere, Bryson analizează situația privitorului care este, la rândul său, privit și capturat, astfel, în arena socială. Insistând asupra ideii potrivit căreia câmpul vizual în care locuim ar fi un câmp al semnificațiilor, și nu doar al formelor, pătruns fiind de discursurile verbale și vizuale
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
de la adjectiv. Pentru ilustrare ne limităm la cele trei exemple de mai sus și la câteva dicționare ale limbii române: Vocabularul purtăreț rumânesc-franțozesc și franțozesc-rumânesc al lui J.A. Valian (= Vaillant), datând din 1839 și constituind primul dicționar bilingv tipărit privitor la aceste două limbi, nu include substantivele roșie și vânătă (fr. aubergine este tradus prin pătlagea, iar rom. pătlagea prin aubergine, în timp ce fr. tomate sau pomme d'amour lipsește), dar îl are pe înghețată s.f., cuvânt-titlu, glosat prin fr. glace
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
pe care le deține, despre natura exactă a centralei respective; fenomenul este identic cu substituirea ocazională a sintagmei centrală termică prin centrală. Există totuși excepții, v., mai jos, rom. țigaret. 108 Tema motoare două sensuri: unul dedus din compusul etimologic, "privitor la motocicletă sau la motocicliști, care ține de motociclete", iar altul originar, cu care a intrat în compus, "motorizat, care este pus în mișcare de un motor, echipat cu un motor", cu acesta din urmă provenind din engl. motor, fr.
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
generează tema, un fel de "bovarism identitar" și aș constata că ea este de cele mai multe ori rezultatul comparației exasperate între un Occident, aflat suficient de aproape geografic pentru a legitima comparația, și imaginea contrastantă pe care spațiul românesc o oferă privitorului incitat să-i afle o explicație. Cu un secol și jumătate în urmă, Titu Maiorescu a vorbit de "formele fără fond" ca maladie a culturii românești, inclusiv a celei politice, Caragiale a ridiculizat în literatura lui această maladie, în interbelic
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
totdeauna o unitate absolută, dar logică, a subiectului (simplicitatea), iar nu că prin aceasta aș cunoaște simplicitatea reală a subiectului meu"9. În urma acestei considerări paralele a tezei și a antitezei, el a conchis că nu poate fi demonstrat ceva privitor la natura minții, întrucât argumentul unității nu susține dualismul, iar ideea unei conștiințe unitare nu este mai puțin obscură decât cea a unei conștiințe concepute ca un sistem de elemente care acționează împreună (după cum subliniază și Brook și Raymont). Aici
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
pe care i-a întîlnit la curtea spaniolă. Piticii acestia au un efect comic prin trufia lor fără echivoc, în contrast cu micimea lor, însă comicul se complică printr-o expresie melancolică a ochilor; aceasta introduce un sentiment de simpatie în dispoziția privitorului, ceea ce poate deveni astfel atitudinea de care ne vom ocupa în cele ce urmează adică humor, întocmai așa cum, poate, humorul i-a stat la bază artistului, cînd s-a apucat de opera sa. Julius Lange observă în legătură cu imaginea piticilor lui
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
privește împrejurarea în care malformația trupului a făcut o nedreptate sufletului.13 Firește, nu se poate decide cu toată sigurnța în ce măsură erau conexate cele două elemente într-un sentiment total, în sufletul artistului. Poate exista un dezacord chiar și în legătură cu privitorul referitor la cît de nemijlocit se naște în el sentimentul total. S-ar putea ca spectatorul să fi luat în considerație mai întîi personajul și pe urmă să se fi oprit asupra privirii acestuia. Cît despre mine, lucrurile s-au
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
păstrăm libertatea spirituală și echilibrul, să stăruim în ceea ce ne stă în putere și să nu privim ceva ca bun sau rău, după cum ne favorizează sau nu împiedică propria stăpînire de sine. Stoicul se situează în fața spectacolului vieții ca un privitor rece, care urmărește atent desfășurarea jocului, ferindu-se însă să se lase antrenat de el. Mai mult de cît de orice se teme să fie obligat "să suspine în sinea sa". Sanctuarul intim trebuie să rămînă absolut neatins de evenimentele
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
de luat vederi, fiecare tehnician devine un actor cu replică vie, haioasă, interesantă ori numai sobră, timidă, concisă. Asistăm la un moment de magie: Zappa îi transformă pe acești oameni în artiștii propriei existențe. Astfel că, sub ochii uimiți ai privitorului, întreg studioul Compact Video („cel mai bun din San Fernando Valley, profesional aproape de domeniul SF“, zice de mai multe ori vrăjitorul Zappa, el însuși actor, regizor, reporter și intervievat simultan!Ă devine o mașinărie ce nu doar produce artă, ci
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
a puterii de rezistență a artei. La TIFF am mai și dansat: pe scaun - la documentarele muzicale, în aer liber - la concertul lui Elvis Romano (starul din filmele lui Nemescu). Și am văzut expoziția lui Cosmin Bumbuț, Still Sound - unde privitorul se așază pe scaun, în fața fiecărei fotografii și-și pune căștile pe urechi, ca să asculte melodia compusă de Vlaicu Golcea pentru/despre fotografia respectivă. Am călătorit fascinată în cele trei săli ale expoziției, de la o destinație la alta (Pădurea Băneasa
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
într-un ospiciu ca să fi putut scrie o asemenea carte. De ce, am întrebat eu încă perplexă pe vremea aceea - nu avem destui dintre noi oricum un ospiciu pe dinăuntru? Când am publicat volumul de proză Purgatoriile, mi s-a spus, privitor la ultima bucată de text, microromanul Ucenica, o chestie stupefiantă: că ar fi trebuit să fiu călugăriță și să trăiesc într-o mănăstire ca să am dreptul să scriu așa ceva! Când am publicat Tricephalos, întrebările au fost puhoi, care mai de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
mașina lui sub nasul unui ins descumpănit. Asta era tot. Dar plăcerea de a căsca gura era mai presus de orice. „Badaud“ vine din provensală și însemna la început pur și simplu „prostănac“ (așa apare și la Rabelais). Sensul de privitor (lipsit de simț critic) la spectacolul străzii apare de-abia în secolul al XVIII-lea, iar Voltaire îi explică în Dicționarul filosofic originea italiană (de la „a privi, a se opri, a pierde vremea“). Ceea ce nu înseamnă că la început oamenii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
înțelăpciunea. NEBUNIE: Peatra filosofilor sau mai bine a zice în carea-și sparg capul cei învățați. ORTOGRAFIA: Cai pe păreți pentru cei mai mulți din logofeții noștri. OGLIND|: Steclă a căria credință adeseori se înjură de sine iubire. Totdeauna nepărtinitoare și adevărată, aruncă privitorului fără a minți florile tinerețelor și zbârcelile bătrânețelor. PAT: Un mobil prețios, în care scurtăm jumătatea supărărilor vieței noastre. SEVERITATE: Un secret a trupului care, dupre cum zice, Rochefoucauld, s-au iscodit spre a se ascunde smintelele minței. Asinul, zice
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
ar fi fotografiile pe peliculă mai presus, de vreme ce ajung oricum la coșul de gunoi?“ Un trecut de care nu-și mai amintește nimeni Ceea ce face ca aceste fotografii ale nimănui să fie fascinante este tocmai emoția pe care o trezesc privitorului. Fără îndoială, amintesc de albumele bunicilor, pe care le răsfoiam în copilărie, cerând detalii despre cei pe care nu i-am cunoscut niciodată. Pe atunci, avea cine să spună povești sepia, despre magazine care azi nu mai există, despre copii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
totul intră într-o logică a unui stil de viață, în care e vital să ai timp pentru tine, și nu să ți-l vinzi altora. De altfel, proza lui din Însemnări dintr-un bordel turcesc respiră o lentoare a privitorului obișnuit să-și ia ca răgaz tot timpul din lume. Pentru criticii anglo-saxoni, Ó Ceallaigh a excelat prin „forța imaginativă“. Nici nu e greu să dai impresia asta, când stai în bloc „cu toți nebunii, toți frustrații de pe lumea asta
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
însă cu precădere la clasa funcționarilor și a muncitorilor calificați. Pentru aceeași perioadă, ascultarea radioului a scăzut de la 88% la 85%, cu o disociere a funcției sale informative, întrucît numărul auditorilor exclusiv interesați de informații scade de la 22% la 19%. Privitor la televiziune, proporția indivizilor care se uită zilnic la televizor a sărit de la 65% la 73%. Durata medie de vizionare se mărește, trecînd de la 16 ore pe săptămînă, în 1981, la mai mult de 20 de ore, în 1989. Informația
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]