18,757 matches
-
procesuală pasivă în prezenta cauză, deoarece raporturile de muncă ale reclamanților s-au stabilit cu instanța angajatoare - curte de apel sau tribunal -, astfel că drepturile salariale sunt calculate, datorate și plătite direct de către aceasta, precum și excepția lipsei calității procesuale active, solicitând respingerea acțiunii ca fiind formulată de persoane fără calitate procesuală activă, acestea fiind terți în raporturile financiare existente între ordonatorii de credite de la diferite niveluri, motiv pentru care nu au calitatea de a solicita îndeplinirea obligațiilor care
DECIZIA nr. 14 din 27 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294860]
-
au stabilit cu instanța angajatoare - curte de apel sau tribunal -, astfel că drepturile salariale sunt calculate, datorate și plătite direct de către aceasta, precum și excepția lipsei calității procesuale active, solicitând respingerea acțiunii ca fiind formulată de persoane fără calitate procesuală activă, acestea fiind terți în raporturile financiare existente între ordonatorii de credite de la diferite niveluri, motiv pentru care nu au calitatea de a solicita îndeplinirea obligațiilor care incumbă pârâtei A de a asigura fondurile către ordonatorii secundari sau terțiari
DECIZIA nr. 14 din 27 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294860]
-
stabilit că atât debitorul, pe cale reconvențională în cadrul contestației, cât și creditorul, în cadrul acțiunii în stingerea creanței, pot formula cereri de adaptare a contractului de credit. Posibilitatea formulării unor astfel de cereri reconvenționale trebuie recunoscută în fiecare fază procesuală în parte tocmai pentru că, pe de o parte, evită multiplicarea corespunzătoare a cererilor formulate de debitor și creditor, astfel că partea nu mai trebuie să formuleze o nouă cerere de adaptare a contractului prin mijlocirea dreptului comun, iar, pe
DECIZIA nr. 752 din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/291981]
-
și anume aprecierea posibilității continuării executării contractului de credit prin raportare strict la prestațiile la care părțile s-au obligat. Totodată, textul criticat nu încalcă art. 21 alin. (3) din Constituție pentru că atât debitorul, cât și creditorul în faze procesuale distincte pot formula cereri de adaptare a contractului. Prin urmare, art. 4 alin. (4) din Legea nr. 77/2016 nu încalcă art. 1 alin. (5) și art. 21 alin. (3) din Constituție. ... 77. Cu privire la criticile aduse art. 5 alin.
DECIZIA nr. 752 din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/291981]
-
și data sesizării Curții Constituționale, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 8 alin. (5)tezele a doua și a treia din Legea nr. 77/2016 urmează să fie respinsă ca inadmisibilă. ... 84. Desigur, revine instanțelor de judecată competența de a stabili cadrul procesual în care se soluționează litigiul dedus judecății, în funcție de stadiul derulării contractului de credit și de data încheierii acestuia, aplicând în mod corespunzător dispozițiile legale specifice fiecărei faze procesuale în parte, împreună cu jurisprudența Curții Constituționale asociată acestora (a
DECIZIA nr. 752 din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/291981]
-
Desigur, revine instanțelor de judecată competența de a stabili cadrul procesual în care se soluționează litigiul dedus judecății, în funcție de stadiul derulării contractului de credit și de data încheierii acestuia, aplicând în mod corespunzător dispozițiile legale specifice fiecărei faze procesuale în parte, împreună cu jurisprudența Curții Constituționale asociată acestora (a se vedea, mutatis mutandis, Decizia nr. 39 din 30 ianuarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 772 din 7 septembrie 2018, paragraful 256). ... 85. Cu privire
DECIZIA nr. 752 din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/291981]
-
aplică în mod corespunzător. Activitatea va putea fi continuată sub aceeași firmă, cu obligația de menționare în cuprinsul acelei firme a calității de succesor. ... ... III. Expunerea succintă a procesului. Obiectul învestirii instanței care a solicitat pronunțarea unei hotărâri prealabile. Stadiul procesual în care se află pricina 11. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Bihor, reclamantul A.B., în contradictoriu cu pârâtele Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Cluj-Napoca (D.G.R.F.P. Cluj-Napoca) și Administrația Județeană a Finanțelor Publice Bihor - Serviciul
DECIZIA nr. 57 din 21 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292022]
-
că Înalta Curte de Casație și Justiție a fost legal sesizată de Colegiul de conducere al Curții de Apel Pitești (conform Hotărârii nr. 17 din 11 iulie 2024), acesta având, potrivit dispozițiilor art. 514 din Codul de procedură civilă, legitimare procesuală pentru declanșarea mecanismului de unificare a practicii judiciare, în scopul interpretării și aplicării unitare a legii. ... 41. În privința cerințelor de formă ale promovării recursului în interesul legii, ele rezultă din prevederile art. 515 din Codul de procedură civilă, conform
DECIZIA nr. 19 din 21 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292035]
-
indemnizației de concediu de odihnă cuvenite personalului contractual plătit din fonduri publice și funcționarilor publici. “ ... 41. Întrucât cele două mecanisme de unificare a jurisprudenței sunt distinct reglementate de legiuitor, fiecăruia fiindu-i caracteristice anumite condiții de admisibilitate și un rol procesual propriu, se constată că mecanismul de unificare a practicii judiciare reglementat de dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă nu poate fi valorificat atât timp cât condițiile restrictive de admisibilitate nu sunt cumulativ îndeplinite. ... 42. Aceasta este, de altfel
DECIZIA nr. 56 din 21 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292183]
-
nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. ... 5. Având în vedere identitatea de obiect al excepțiilor de neconstituționalitate, președintele Curții pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura procesuală propusă. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 2.742D/2022, nr. 51D/2023, nr. 73D/2023, nr. 207D/2023, nr. 261D/2023, nr. 286D/2023, nr. 377D/2023, nr. 378D/2023, nr. 379D/2023, nr.
DECIZIA nr. 388 din 17 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292187]
-
sentinței prin care se dispun măsuri asigurătorii încalcă dreptul de acces liber la justiție, dreptul la apărare și dreptul la o cale de atac efectivă. Pentru aceleași motive, se susține că textul criticat creează discriminare între persoanele care au interesul procesual de a formula contestație împotriva luării măsurilor asigurătorii, fiind excluse de la acest drept persoanele în privința cărora au fost dispuse măsuri asigurătorii prin sentința primei instanțe. ... 4. Se menționează că paragraful 22 al Deciziei Curții Constituționale nr. 698 din
DECIZIA nr. 435 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293674]
-
prin care a fost respinsă, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate invocată. ... 21. Prin Decizia nr. 698 din 7 noiembrie 2017, precitată, paragrafele 12-23, Curtea a reținut că dispozițiile art. 250^1 din Codul de procedură penală au fost introduse în legislația procesual penală prin prevederile art. II pct. 63 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 18/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum și pentru completarea art. 31 alin.
DECIZIA nr. 435 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293674]
-
încheierea de luare a măsurii asigurătorii se aduce la îndeplinire“. ... 25. Faptul că, în concepția legiuitorului, măsurile asigurătorii se pot lua doar până la pronunțarea unei hotărâri definitive derivă și din natura și scopul dispunerii măsurilor asigurătorii, care sunt măsuri procesuale cu caracter real, al căror efect este cel de indisponibilizare a bunurilor, mobile sau imobile, ce aparțin suspectului, inculpatului sau părții responsabile civilmente, în scopul evitării ascunderii, distrugerii, înstrăinării sau sustragerii lor de la urmărire. Dispunerea acestor măsuri se face
DECIZIA nr. 435 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293674]
-
prealabil existența acelei infracțiuni. Cu alte cuvinte, i se permite unei instanțe civile să se substituie unei instanțe penale, în sensul că, fără a se baza pe o hotărâre penală definitivă, instanța civilă realizează o cercetare judecătorească limitată, fără garanțiile procesuale prevăzute de o procedură penală în fața instanței penale, în afara unui proces penal, prin care să se constate dacă o faptă îndeplinește elementele constitutive ale unei infracțiuni și dacă ar fi fost săvârșită de către o anumită persoană. O
DECIZIA nr. 381 din 17 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293684]
-
în situațiile care le sunt deduse judecății. Curtea reține că acesta este însă un atribut al instanței, ținând de competența sa jurisdicțională în cadrul procesului respectiv. Judecătorul cauzei va fi cel care va analiza particularitățile speței în vederea soluționării excepției procesuale a prescripției dreptului material la acțiune în stabilirea răspunderii delictuale, pentru a putea decide dacă reclamantul se mai află sau nu în termenul de introducere a acțiunii. ... 24. De asemenea, autoarea excepției urmărește să se clarifice, prin intermediul controlului de
DECIZIA nr. 381 din 17 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293684]
-
abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.083/2006 al Consiliului, transpus în legislația din România prin ordonanțele de urgență ale Guvernului nr. 41/2014 și nr. 49/2015. ... 31. Pârâtul s-a opus sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție, fără a argumenta poziția procesuală. ... ... VI. Punctul de vedere al completului de judecată care a formulat sesizarea cu privire la dezlegarea chestiunii de drept 32. Completul de judecată învestit cu soluționarea cauzei în Dosarul nr. 28.262/3/2023 nu și-a exprimat punctul de vedere asupra problemei
DECIZIA nr. 63 din 28 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293554]
-
act administrativ pentru o perioadă ce nu intră sub incidența pretențiilor deduse judecății, nu se poate constitui într-o chestiune de drept, susceptibilă de o interpretare de principiu, pe calea mecanismului hotărârii prealabile, ci doar într-un aspect al apărării procesuale punctuale, lăsat în stricta apreciere și verificare a instanței învestite cu judecata fondului litigiului. ... 61. Referitor la această cerință, respectiv ca problema supusă interpretării să se identifice într-o chestiune de drept, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru
DECIZIA nr. 63 din 28 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293554]
-
Curtea a reținut că principiul accesului liber la justiție implică, inter alia, adoptarea de către legiuitor a unor reguli de procedură clare, în care să se prescrie cu precizie condițiile și termenele în care justițiabilii își pot exercita drepturile lor procesuale, inclusiv cele referitoare la căile de atac împotriva hotărârilor pronunțate de instanțele de judecată (a se vedea în acest sens Decizia nr. 189 din 2 martie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 307 din 5 aprilie
DECIZIA nr. 559 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293542]
-
puterilor în stat. ... 9. Judecătoria Onești opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că existența în cuprinsul rechizitoriului a mențiunii „verificat sub aspectul legalității și temeiniciei“ urmată de semnătura autorului verificării garantează realizarea propriu-zisă a actului procesual de verificare, neexistând o dispoziție expresă contrară, iar întocmirea unei ordonanțe care să ateste verificarea legalității și temeiniciei nu ar fi de natură să ofere o garanție suplimentară că operațiunea de verificare nu a fost una pur formală. ... 10. Tribunalul
DECIZIA nr. 438 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293779]
-
penală sunt următoarele: denumirea parchetului și data emiterii; numele, prenumele și calitatea celui care o întocmește; fapta care face obiectul urmăririi penale, încadrarea juridică a acesteia și, după caz, datele privitoare la persoana suspectului sau inculpatului; obiectul actului sau măsurii procesuale ori, după caz, tipul soluției, precum și motivele de fapt și de drept ale acestora; atunci când este cazul, mențiunea căii de atac disponibile, cu arătarea termenului în care aceasta poate fi exercitată; date referitoare la măsurile asigurătorii, măsurile de
DECIZIA nr. 438 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293779]
-
de luare, menținere, revocare sau înlocuire a unei măsuri preventive ori a unei măsuri asigurătorii și la luarea față de inculpat a unei măsuri de siguranță cu caracter medical. ... 19. Prin urmare, Curtea a reținut că rechizitoriul este un act procesual complex, ce are în vedere aspecte referitoare la persoana trimisă în judecată și la faptele comise în cauza în care a fost întocmit, multe dintre aceste aspecte fiind rezultatul efectuării a numeroase acte de procedură. ... 20. De asemenea, Curtea a
DECIZIA nr. 438 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293779]
-
alin. 4 din Codul de procedură penală din 1968, „dacă rechizitoriul nu a fost infirmat, procurorul ierarhic superior care a efectuat verificarea îl înaintează instanței competente, împreună cu dosarul cauzei“. ... 22. Curtea a observat că lipsa reglementării exprese în legea procesuală anterioară cu privire la forma pe care trebuia să o îmbrace actul procesual al verificării legalității și temeiniciei rechizitoriului a fost motivul pentru care Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție au pronunțat Decizia nr. 9 din 18
DECIZIA nr. 438 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293779]
-
fost infirmat, procurorul ierarhic superior care a efectuat verificarea îl înaintează instanței competente, împreună cu dosarul cauzei“. ... 22. Curtea a observat că lipsa reglementării exprese în legea procesuală anterioară cu privire la forma pe care trebuia să o îmbrace actul procesual al verificării legalității și temeiniciei rechizitoriului a fost motivul pentru care Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție au pronunțat Decizia nr. 9 din 18 februarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 831 din
DECIZIA nr. 438 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293779]
-
condițiile art. 300 alin. 2 din Codul de procedură penală din 1968, trebuia să dispună înlăturarea neregularității, după caz, fie de îndată, fie prin acordarea unui termen. ... 25. Curtea Constituțională a constatat că, în prezent, în condițiile reglementării în legea procesual penală a unei noi faze procesuale - camera preliminară, având ca obiect verificarea, după trimiterea în judecată, a competenței și a legalității sesizării instanței, precum și verificarea legalității administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală -, legiuitorul
DECIZIA nr. 438 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293779]
-
Codul de procedură penală din 1968, trebuia să dispună înlăturarea neregularității, după caz, fie de îndată, fie prin acordarea unui termen. ... 25. Curtea Constituțională a constatat că, în prezent, în condițiile reglementării în legea procesual penală a unei noi faze procesuale - camera preliminară, având ca obiect verificarea, după trimiterea în judecată, a competenței și a legalității sesizării instanței, precum și verificarea legalității administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală -, legiuitorul a asigurat garanțiile constituționale privind dreptul
DECIZIA nr. 438 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293779]