2,673 matches
-
mod fatal "claustrație și halucinație; combustiune interioară și vis de treaz, deformare și viziune personală în planuri noi". De aceea, psihologia lui Bizu e de la bun început modelată în așa fel încât să anticipeze o estetică sui generis, reflexiv-estetizantă, individualistă, programatic non-realistă și anti-sămănătoristă. Atunci când analizează "cazul" agronomului Anton Klentze (un visător înțelepțit prematur, dar nu un artist), comparând pe Bizu cu Eminescu, de pildă, prozatorul subliniază fondul psihic comun, "moldovenesc", cum și "diferența specifică" dintre geniu și omul de rând
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
un roman Al doilea roman al ciclului autobiografic debutează tot în registru dramatic, în cadrele stereotipe ale artificialului dialog imaginar autor-personaj. De data aceasta, preambulul trebuia să justifice, am spus-o deja, emanciparea completă a personajului și a ficțiunii, desprinse programatic de lumea evocată în paginile memorialistice. Prin urmare, dacă Lovinescu înțelegea romanul ca pe o formă de lectură (și de transfigurare) a vieții, și dacă prima treaptă a acestui complex proces o constituie opera memorialistică, era firesc ca o dată cu Bizu
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
dacă Marian Papahagi citește literatura criticului ca pe o formă de explorare a filonului memorialistic, sancționând îndepărtarea de sursa primară a inspirației ca pe o eroare estetică, în ceea ce mă privește, am preferat să caut originalitatea romanului lovinescian tocmai în programatica (dar niciodată izbutita) tentativă de reprimare a "moldovenismului" și în trădarea creatoare, în dramatizarea "romanțată" a "documentului", fie acesta autobiografic sau de altă natură. Pornind de la niște premize asemănătoare, Ileana Vrancea punea literatura criticului (în mod nejustificat, zic eu) sub
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
o umanitate abstractă, un compendiu al lumii, adică la spațiul de desfășurare adecvat pentru o gândire doritoare de cuprindere vastă și explicație definitivă. În fond, afirmă criticul ieșean, tiparul rigid al melodramei este o formă de "obiectivare" care satisface imperativele programatice neobișnuite (evoluția de la "subiectiv" la "obiectiv") din teoria romanului modern a lui Lovinescu. Romanul lovinescian nu poate fi redus însă la o banală "revalorificare" pozitivă a melodramei, fapt care nu ar fi avut nevoie de o asemenea risipă de abilitate
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
fi om capabil de o trăire intimă, profundă, în raport cu Dumnezeu. În ordinea tragediei din 7-9 ianuarie 2015, foarte semnificativ îmi pare a fi faptul că nici astăzi Franța nu recunoaște minoritățile religioase ca atare. Patria Revoluției de la 1789 a enclavizat programatic comunitățile de musulmani la marginea marilor orașe. Ele devin un fel de mici ,,state" europene, practic inaccesibile europenilor și dominate de sharia. Accesul foarte dificil al Poliției, serviciiilor publice și al ambulanței în acele zone este un semn cert al
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
Cătălina Velculescu (membri), Manuela Anton, Alexandra Ciocârlie, Cristina Balinte (secretari). Cu un caracter pronunțat academic, destinată în primul rând specialiștilor în domeniu, S. reușește să reflecte contribuțiile din comparatismul literar românesc, dar și din cel străin. Cu toate că nu este exprimată programatic, dorința publicației de a păstra o deschidere internațională și interculturală este evidentă și s-a manifestat chiar și în perioada de severe constrângeri ideologice impuse de regimul comunist, cănd schimburile de idei și informații deveniseră din ce in ce mai dificile. Redactate în franceză
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290028_a_291357]
-
Europa vin doar spioni și agenți imperialiști. plus droguri, plus crimă organizată, plus multe calamități. Ele, bineînțeles, există într-o măsură oarecare, adesea exagerate. Dar Europa este și altceva. Mai ales altceva. Idee însă imposibil de asimilat, în adâncime și programatic, de vechile structuri culturale și politice dominante. Nu poate fi uitată nici realitatea profund antieuropeană: natura reală a regimului politico social instalat în România, după 1944, de ocupația sovietică. El s-a agravat în împrejurările războiului rece. Însă esența sa
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
În strategia de transformare socialistă a economiei, educației, ideologiei și umanității (spre „omul nou”) și-a găsit În opera literară un fidel aliat. Aceste obiective au fost canalizate În trei direcții: elaborarea și conștientizarea bazei teoretice a RS, a complexului programatic și principial al noului curent sau metodă de creație; analiza constantă a fenomenului literar concret, călăuzirea fermă a acestuia spre tematica și finalitatea partinică, demascarea promptă a abaterilor de la canon și a influenței literaturii „decadente”, În scopul apărării purității r
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Simion Mehedinți, C. Rădulescu-Motru, Mihai Săulescu, Mihail Dragomirescu. De factură mai degrabă academică, R.r. publică îndeosebi studii și articole ale unor universitari, cuprinse în rubricile „Cronica politică”, „Cronica economică”, „Istorie”, „Literatură și filologie”. Așa cum arată Mihail Dragomirescu în textul programatic Cum înțelegem literatura, în paginile revistei cititorul va putea găsi „mai mult critică literară sau traduceri decât literatură propriu-zisă”. Într-adevăr, cu excepția câtorva poezii de D. Nanu și Cesar I. Vârgolici și a unor proze scurte semnate de I. D. Manolache
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289253_a_290582]
-
materiale ale celor ce muncesc. Negreșit, acest prim program al socialismului din țara noastră nu e lipsit de aprecieri eronate. Dar ele au fost apoi amendate și parțial soluționate în urma unui examen mai lucid a realității socio-economice. Iar aceste reevaluări programatice țineau seama de evoluția intervenită în economia României care făcuse progrese incontestabile în dezvoltarea industrială. Ancheta industrială din 1901-1902 consemna existența unui număr de 126.010 muncitori și evoluția anunța o progresie mereu în creștere. Pe acest fond, de altfel
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
anunța o progresie mereu în creștere. Pe acest fond, de altfel, s-a realizat renașterea partidului socialist, după 1906, reconstituit fiind în 1910. Dar Ibrăileanu ignora aceste realități modificate și își nutrea în 1908-1909 aprecierile despre mișcarea socialistă pe prevederile programatice din 1885. Cât privește alăturarea socialismului pe același plan ideologic cu conservatorismul junimist eroarea nu e mai puțin evidentă. Dar despre aceasta nu mai insistăm aici, invitând cititorul interesat spre notele noastre de la paginile 115, 187. În Ianus Galuscus, alt
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
arhitectural a noțiunii a avut efectul benefic de a-i acorda acestuia timpul necesar și libertatea de a asimila Modernitatea. Fără constrângerea apartenenței la o categorie rigidă, ornamentul a reapărut În mod spontan, organic, intuitiv. El nu a fost readus programatic, printr-o decizie rațională, ci a ieșit inconștient la suprafață. De aceea el este cu siguranță În acest moment capabil să reflecte cultura actuală. El este produsul acesteia și, prin urmare, În acord cu ea. Apariția ornamentului contemporan, neconștientizată și
Polarităţile arhitecturi by Cristina Aurora Enuţă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92992]
-
Una dintre cele mai frumoase strofe din poezia românească nu „comunică”, practic, nimic și nu poate fi nicicum analizată, raționalizată. E, acesta, un pas (îndrăzneț) către gratuitatea aproape pură din poemul Uvedenrode, ce încheie ciclul cu același titlu printr-o programatică îndepărtare de tot ceea ce poate să pară sens constituit, fixat, închegat. Poetul dă senzația că ascultă de un „singur instinct, al Cântului”: versurile sale sunt perfect ermetice, deschizându-se cu greu înțelegerii, dar, prin extraordinara lor eufonie, solicitând simțul auditiv
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285623_a_286952]
-
frontispiciu e menționat numele lui Stelian Popescu și al redactorului responsabil - Mihai Niculescu. Rolul principal în conducerea revistei pare să îl fi avut însă fiul directorului, Victor Popescu, și Constantin Fântâneru. Cel dintâi semnează editorialul Reapare „Universul literar”, conținând precizări programatice, dar liniile de forță sunt, în general, cele trasate la mijlocul deceniului al treilea. Date fiind „năzuințele adevăratului gând românesc de a se oglindi în artă”, publicația se va pune „în slujba lor” prezentând „pilda bunei literaturi și prin cuprinsul pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
obiecțiile cu care fusese întâmpinat U.l., anume „lipsa de preocupare ofensivă”, evitarea „caracterului militant al unei echipe” și, la urma urmei, a polemicii, se subliniază că redacția a „pornit la drum știind ce însemnează la o revistă și atitudinea programatică, și cea polemică”, dar că „programul este o problemă de creație”; ar trebui adus „exemplul literaturii de matură chibzuință”, știut fiind că „zbaterea îndelungă a problemelor duce la sterilitate”. Intenția este, neîndoielnic, de a reliefa deschiderea față de operele „diferențiate”, nu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
matură chibzuință”, știut fiind că „zbaterea îndelungă a problemelor duce la sterilitate”. Intenția este, neîndoielnic, de a reliefa deschiderea față de operele „diferențiate”, nu de a justifica mărginirea la ele, cu excluderea textelor neliterare. Afirmația abia lasă să se întrevadă atitudinea programatică principală, anume aceea legată de disputa „generaționistă”. Publicația se vrea a fi a tinerilor (în acest sens dovezile abundă), dar a acelora care se definesc prin operă „diferențiată”, nu prin preocuparea exclusivă de a-i nega pe vârstnici ori pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
în opera Sfântului Ioan Cassian Despre opera Sfântului Ioan Cassian mulți și-au dat cu părerea pro și contra de-a lungul timpului. Dar nu se poate contesta de către nimeni că a fost un spirit complex, atât vizionar cât și programatic. El a susținut că prin viața în comun din mănăstiri se prelungește viața apostolică, viața în comun pe care o duceau primii creștini reuniți la Ierusalim sub conducerea Apostolilor. Prin afluxul păgânilor în Biserica primară și chiar a evreilor puțin
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
se adaugă interviuri și scurte comentarii. Rubrica „Reflector” prezintă expoziții de pictură, artă grafică, fotografie, sculptură sau discută dramatizarea unor romane și tipologia personajelor dramatice. Din 1966 înregistrarea manifestărilor culturale e marcată de filtrul ideologic, devenit mai evident la nivel programatic în seria „nouă”, inaugurată la 11 decembrie 1970. În „Cursiv” (1/1970) Eugen Barbu anunță că de-acum revista se va axa pe „discuții în materie de fenomen artistic”, purtate pe „un ton pasionat, dar civilizat” și enumeră drept condiții
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289478_a_290807]
-
Eugen Simion, Nicolae Manolescu și cu „România literară”, care promovau o literatură și o critică literară neaservite ideologiei dominante a vremii, după cum e relevantă lipsa de aderență la textele (puse, indirect, în valoare) ce ilustrau un model cultural opus principiilor programatice ale gazetei. Astfel, spiritul lui Constantin Noica din Jurnalul de la Păltiniș e considerat un fals, nu sunt agreați Marin Preda, Geo Bogza, Ov. S. Crohmalniceanu, Daniel Turcea, Mircea Zaciu, Eugen Simion, Lucian Raicu, Valeriu Cristea ș.a. După 1980, când gazeta
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289478_a_290807]
-
prima dată, deci intenționată ca o repetiție pentru ultima dată), o hauntologie. Dacă aceasta este cheia de lectură pentru extremismul d., nu mai surprinde „adulterul” pe care el îl întreține cu formele literare tradiționale, incluzând aici și modernismul. Ambiguitatea textelor programatice, sincretismul sau sinteza literară la care sunt condamnate „producțiile” artistice nu clasifică d. ca o modă superficială, ci îi recunosc o anumită vocație a deschiderii și dialogului, coabitarea într-un spațiu complementar de influențare reciprocă. Afirmație ușor de verificat în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286653_a_287982]
-
dolarului". Perceput ca o continuare agresivă pe filieră economică a anticomunistei "doctrine Truman" prin care fuseseră puse bazele politicii de "containment" care echivala cu neprecupețirea nici unui efort în vederea limitării extinderii globale a comunismului planul ar fi reprezentat astfel "un document programatic al expansionismului american" a cărui emergență ar fi oglindit "tendința oligarhiei financiare din S.U.A. de a soluționa dificultățile economice și politice care au apărut în fața imperialismului american după ce-l de-al Doilea Război Mondial" (Haloșa: 1963, 14). Cel mai probabil
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
fi utilizată intens după 1965 este aceea a "desființării" simultane a "blocurilor militare" de genul NATO sau OTV, acestea reprezentând "o primejdie permanentă" la adresa păcii mondiale (Banu, Țăranu: 2004, 96; Shafir: 1985, 175-176). Se observă clar caracterul normativ și totodată programatic al Declarației, care va reprezenta de acum încolo principalul ghid teoretic al politicii externe a României comuniste. Catalogând-o drept un "credo" al comunismului românesc, celebrul politolog Ghiță Ionescu afirmă că Declarația a reprezentat "prima contribuție originală" de acest gen
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Lenin, trebuie utilizate absolut toate mijloacele disponibile. În ceea ce privește naționalismul, toate constructele ideologice avansate sau analizate mai sus îl conțin cu prisosință. La rândul său o ideologie, naționalismul deține această caracteristică într-un sens fluid, nefiind atât de dezvoltat teoretic și programatic ca și fascismul sau, mai ales leninismul. Acesta are "un caracter politic schizofrenic, străbătând toate ideologiile majore. În diferite momente, naționalismul a fost progresiv și reacționar, democratic și autoritar, și atât de stânga cât și de dreapta. Cu toate acestea
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Kriegel în Schwab: 1981, 150-151). În sprijinul caracterizării PCIt drept cel mai eurocomunist partid din tripleta mai sus menționată, acesta fiind de altfel partidul care a inițiat, în perioada destalinizării, noua tendință ideologică, se poate cita un fragment din "Declarația programatică" din 1956 a partidului, în care admirația și încrederea în capacitatea democrației "burgheze" a Occidentului de a asigura o tranziție "revoluționară" pașnică este convingător enunțată: Instituțiile democratice pot fi dezvoltate ca bază efectivă a unui regim care ripostând tentativelor de
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
proiectelor actelor normative. 4.1. Probleme critice ale domeniului Deși în Raportul de țară pe anul 2002 Comisia Europeană arată că "evoluții importante au avut loc cu privire la lansarea unei reforme a administrației publice din România", pe baza celor 4 documente programatice și de raportare utilizate de Comisia Europeană în relația cu România (Foaia de parcurs pentru România, Parteneriatul de aderare a României, Programul Național de Aderare a României și Raportul de țară pe anul 2002) pot fi identificate următoarele probleme critice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/161603_a_162932]